Page 17 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 17
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă!
ANUL XXVII
NR. 6 075
MARŢI, 12 AUGUST
1975
8 PAGINI-50 BANI
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR
ÎNAINTE DE TERMEN! PREGĂTIT TEMEINIC!
In ziua de 9 august 1975 a avut intereselor şi aspiraţiilor poporului
loc Şedinţa Comună a Comitetului român, cauzei socialismului şi păcii,
Politic Executiv al C.C. al P.C.R., înţelegerii între naţiuni şi de aceea
Consiliului de Stat şi Consiliului de au fost primite cu aprobare unani
In cinstea zilei de 23 August Miniştri ale Republicii Socialiste mă şi eu deplină adeziune de popo
prezidată
tovarăşul
de
rul român, avînd un larg ecou in
România,
NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ternaţional.
general al Partidului Comunist Ro Aprobînd cu satisfacţie semnarea
mân, preşedintele Republicii Socia
Ritmuri însufleţite, liste România. In cadrul şedinţei, de către preşedintele Republicii So
cialiste România a Actului final al
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pre
conferinţei pentru securitate şi coo
zentat o informare referitoare la perare, Comitetul Politic Executiv,
lucrările fazei a treia, la nivelul cel Consiliul de Stat şl Consiliul de
mai
Conferinţei
pentru
a
înalt,
succese de prestigiu în securitate şl pace în Europa. Comi Miniştri şi-au însuşit concluziile
prezentate de secretarul general al
tetul Politic Executiv, Consiliul de
Stat şl guvernul au dat o înaltă partidului şi au reafirmat poziţia
României privitoare la căile ce tre
apreciere activităţii tovarăşului buie urmate pentru transpunerea
Nicolae Ceauşescu la conferinţa de
întrecerea socialistă la Helsinki, expunerii prezentate în în realitate a documentelor confe
rinţei, pentru instaurarea în Europa
faţa înalţilor reprezentanţi al sta
telor participante. a unui climat de pace. securitate şi
cooperare între naţiuni.
Comitetul Politic Executiv, Consi In cadrul şedinţei a fost analizată
liul de Stat şi Consiliul de Miniştri situaţia din Orientul Mijlociu şi s-a
E.M. VULCAN : ZILE DE PERMANENTA PAŞI DECISIVI SPRE REALIZAREA ÎNTREGII au apreciat că întreaga activitate subliniat necesitatea întăririi efor-
desfăşurată de secretarul general al
PRODUCŢIE RECORD PRODUCŢII SUPLIMENTARE DE FONTĂ partidului la conferinţa de la Hel
sinki, poziţiile exprimate servesc (Continuare în pag. a 2-a)
Prima decadă a acestei luni a Însemnat pentru CU COCS ECONOMISIT
minerii din Vulcan decada producţiei record sau,
mal precis, o perioadă în care el au extras peste Furnaliştii de la furnalele de 1 000 mc ale C.S.
plan 5 773 tone de cărbune — cantitate echivalentă Hunedoara acţionează cu fermitate în spiritul Sesiunea Consiliului popular judeţean
cu depăşirile medii din limile anterioare. Adică în-
tr-o decadă cit Intr-o lună ! Prin aceasta, colectivul indicaţiilor secretarului general al partidului de a S î m b ă t ă a avut loc ia cuţii pe marginea materialelor pre
minei fruntaşe pe Valea Jiului şl-a ridicat plusul de reduce substanţial consumurile specifice la cocs Deva cea de-a doua sesiune a celei zentate au luat cuvîntul deputaţii
la începutul anului la peste 38 000 tone de cărbune. metalurgic. Dovada s în luna iulie au economisit de-a şaptea legislaturi a Consiliului şi invitaţii Adrian Costa, Logliin
1 000 tone de cocs prin care au acoperit aproape
In cinstea zilei de 23 August minerii din Vulcan, total consumul la producerea celor 1 750 tone fon popular judeţean Hunedoara, cu Dineş, Vasile Blendea, loan Galea,
sint hotărîţl să transforme întreaga lună într-o pe următoarea ordine de zi : depune Ionel Hodorog, Gheorglie Scfer, Si-
rioadă a celor mai înalte realizări în domeniul ex tă elaborate suplimentar. Ei s-au angajat, totodată, rea jurămintuiui de către unii de mion Chifor, David Goe. Iosif Hu
tracţiei. productivităţii muncii şi eficienţei. ca _tn primele două decade ale acestei luni, in putaţi şi membri al Comitetului lea şi alţii.
întîmpi,narea marii sărbători naţionale de la 23 executiv al Consiliului popular ju In urma dezbaterilor pe comisii
PARTENERUL EXTERN APRECIAZĂ CALITATEA August, să producă peste plan 1 500 tone fontă cu deţean ; măsurile luate pentru rea şi în plen, sesiunea a adoptat Hotă-
rîrea cu privire la măsurile luate
lizarea obiectivelor ce se execută
cocs economisit. din contribuţia în bani şi în muncă pentru realizarea obiectivelor ce se
EXECUŢIEI PRODUSELOR LIVRATE a cetăţenilor şi prin acţiuni patrio execută din contribuţia în bani şl
ÎNTREPRINDEREA DE SERE SINTANDREI
tice pe anul 1975. pregătirea planu în muncă a cetăţenilor şi prin ac
Un fapt divers între miile de fapte demne de A ÎNDEPLINIT PREVEDERILE CINCINALULUI lui pe 1976 ; informare cu privire ţiuni patriotice pe 1975 şi pregăti
relevat din preocupările deosebite ale colectivelor la măsurile luate pentru rezolvarea rea planului pe 1976. De asemenea,
de muncă hunedorene. Ia I. V. Călan s-au primit Un succes de seamă ne-a fost anunţat de la propunerilor făcute de alegători în sesiunea a adoptat proiectele de
;
adoptarea
electorală
campania
întreprinderea de sere Sîntandrei. Colectivul de
de la exigentul producător de .autoturisme „Volvo" muncă al acestei unităţi a depăşit pînă acum pre unor proiecte de modificare a unor hotărîri pentru modificarea unor
hotărîri şi decizii.
din Suedia aprecieri bune asupra calităţii execu vederile cincinalului cu 123 tone legume. In total, hotărlrt şl decizii. In încheierea lucrărilor sesiunii a
ţiei pieselor pe care le-a achiziţionat de aici. serele vor livra suplimentar mai mult de 600 tone După dezbaterea problemelor de luat cuvîntul tovarăşul Vichenle
Meritul aparţine echipei de turnători condusă produse, depăşirea valorică a planului însumînd pe ordinea de zi în comisiile per Bălan, prim-vicepreşedinte al Co
mitetului
al
Consiliului
manente, s-a trecut la analizarea
executiv
de Andrei Steg şi maistrului loan Nicolae. peste 11 milioane lei. acestora In plenul sesiunii. La dis- popular judeţean.
j Mai sint 21 de săptămini pini la 1
! sfirsitul ultimului an al cincinalului )
I \
J „OGLINDA" EVOLUŢIEI PRODUCTIVITĂŢII MUNCII \
i In perioada care s-a scurs din derile la productivitate. Astfel, )
1 acest an, sarcina de creştere a E.M. Ţebea le-a realizat în pro- \
productivităţii muncii în industrie porţie de 91,5 la sută, Intre- 1
a fost depăşită cu 3 759 lei pe prinderea de lianţi Deva — de »
angajat în medie pe judeţ, iar 97 la sută, iar Industria 'lapte- \
faţă de prevederile din cincinal iui — de numai 62,9 la sută I . _ _ llj 11/"T A n 1 7 Ivi n i fiO O 1 o oTl 1 n f
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
-l* r~, 4- X —-1_.
m —■ — —1 a ««lin J1 a î »—. a! ^ a 1
_
.
_
_
_
cu peste 15 000 lei. Se remarcă Ea productivitatea fizică lu- i
şi din acest important indicator crurile nu stau bine nici la l
eforturile deosebite depuse de Centrala cărbunelui Petroşani. /
marea mgjoritate a colectivelor E.M. Aninoasa are un minus la \
de munca pentru o activitate e- randamentul pe exploatare de l
ficientă. De exemplu, pe 7 luni, 103 kg cărbune/post, E.M. Băr- J
unităţile Centralei minereurilor băteni — de 113 kg/post, E. M. I
i Deva au depăşit productivitatea Uricani — de 22 kg/post, iar /
1 planificată cu 19,1 la sută, I.M. E.M. Petrila — de 7 kg/post. Din Ţ
\ Hunedoara — cu 12,8 la sută, această cauză, deşi exploatările l
/ C.S. Hunedoara, I.V. Călan şi miniere Vulcan, lionea, Eupeni, I
1 unităţile Centralei cărbunelui paroşeni, Dîlja au depăşit pro- \
| Petroşani — eu 2—2,7 la sută, ductivitatea planificată, pe ba- i
^ extras în medie pe »
I.E.C. Mintia—Deva — cu peste Z n s u
;
10 000 iei/angajat. post cu numai 4 kg de cărbune l
buna trecută însă unele colec- în plus, adică mai puţin... de o /
tive nu şi-au îndeplinit preve- dopată. \ La atelierul de reparaţii utilaj de mină de la I.M. Barza, echipa de lăcătuşi condusă ac iiommus
Demian execută reparaţia unei maşini de încărcat, destinată E.M. suceava. Foto : V. ONOIU
Atenţie sporită, la toate nivelurile, producţiei pentru export In acest număr
Este ştiut că, în ultimii ani, ţa director ; Teodor Dincă, tehnician deplinite şi chiar depăşite. O pre lui Suprem al Dezvoltării Econo Munca in agricultură impune:
ra noastră şi-a sporit cooperarea principal ! Feri Iosif, şef de echi cizare se impune însă : nu avem mice şi Sociale a României, în ac ORGANIZARE TEMEINICA, OR
economică cu alte ţări, a intensi pă la prelucrare j Petru Pop, pre neonorări de contracte faţă de tivitatea de export, pe primul plan
ficat schimburile de produse, şedintele comitetului sindicatului! partenerii străini. trebuie să stea problema produc DINE, DISCIPLINĂ, RESPEC
îmbunătăţind sensibil eficienţa Varga Alexandru : Ne dăm bine ţiei, a organizării corespunzătoare TAREA PROGRAMULUI DE
comerţului nostru cu străinătatea. Varga Alexandru, şeful atelieru seama ce înseamnă activitatea la a muncii, a realizării comenzilor
■In această privinţă, secretarul lui de prelucrare. export şi ne străduim să realizăm la timp şi în condiţii de calitate LUCRU !
general al partidului nostru, to cerute de contracte. (Pag. 3)
varăşul Nicolae Ceauşescu, a sub Petru Pop : Sîntem deplin con
liniat cu pregnanţă lâ recenta Masă rotundă la întreprinderea „Marmura" Simeria ştienţi de acest lucru şi ne strădu
Plenară comună a C.C. al P.C.R. im să nu facem nici un rabat de Sărbătorirea Zilei minerului ;
şi Consiliului Suprem al Dezvol la calitatea produselor pe care le Curier social-cetăţenesc
tării Economice şi Sociale a PUTEM ONORA ORICE COMENZI la timp toate comenzile. Acum, de realizăm pentru export. Fiecare
{României necesitatea asigurării exemplu, avem o comandă de pla comandă primită se repartizează (Pag. 4—5)
unui comerţ extern dinamic, e- Ing. Gheorghe Boşorogan : In- caj de marmură cu un mare grad pe maiştri, pe schimburi, pe bri
chilibral şi eficient — condiţie cercînd să comparăm rezultatele de dificultate a prelucrării, la găzi. Se discută cu oamenii asupra
fundamentală pentru dezvoltarea obţinute de la începutul acestui dimensiuni variate şi de o ^cali modului de realizare a comenzilor, Descoperirea de la Streisin-
economiei naţionale. an cu acelea înregistrate in peri tate ireproşabilă. Ne străduim însă se stabilesc termene şi responsabi georgiu.
Pe tema producţiei la export oada similară din anul trecut ca beneficiarul să fie foarte mul lităţi precise. (Pag. 6)
Teodor Dincă: Calitatea muncii
ziarul nostru a organizat o masă vom constata, spre nemulţumirea ţumit. noastre depinde în bună măsură de
rotundă la întreprinderea „Mar noastră, că în 1975 avem unele ne- IN CENTRUL ATENŢIEI —
mura" Simeria. Şi-au expri realizări. N-aş vrea să dau cifre. calitatea blocurilor de marmură. Sport : Duminică începe noul
mat punctul de vedere _ per Cred că iţu asta contează acum, ci CALITATEA Masă rotundă consemnată de campionat de fotbal.
soane care se ocupă în bună mă hotărîrea noastră de a recupera DUMITRU GHEONEA (Pag. 7)
sură de această latură atît de rămînerile în urmă, de a ne pre După cum sublinia tovarăşul
importantă a activităţii întreprin zenta la finele acestui ultim an al Nicolae Ceauşescu la Plenara co (Continuare în pag. 4-5)
derii i ing. Gheorghe Boşorogan, cincinalului cu toalie sarcinile în mună a C.G. al P.C.R. şi Consiliu
