Page 18 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 075 © MARŢI, 12 AUGUST 1975
Păstrarea docuientelor Adunări de dori d@ seama şi alegeri în ©rganazofiile UXC>
tle parii—o îndatorire per- Organizaţiile de tineret sînt chemate
manentă a fiecărui comunist fa o activitate mai intensă, mai eficienta
Adunările de dări de seamă şi rul dat la muncă in cadrul coope lui sportiv „Cel mai bum atlet şl
11
în viaţa fiecărui- membru de cazuri de dezbateri educative alegeri în- organizaţiile U.T.C. au rativei. a unor concursuri de şah, trecute
partid sînt de o semnificaţie cu In toate organizaţiile de bază. Ioc într-o perioadă deosebit de Şi tinerii din cea de-a doua or şi în planul trimestrial de activi
11
totul aparte trei momente : mo De atunci am statornicit obiceiul complexă, în care întregul nostru po ganizaţie au răspuns întotdeauna tăţi, dar au „uitat să-şi ducă la
por depune eforturi maxime pentru
mentul primirii în partid, cel al de a discuta cu regularitate, în prezent la chemările conducerii îndeplinire sarcinile ’ incredin-
confirmării hotărîrii organiza cadrul adunărilor generale, la în- îndeplinirea înainte de termen a şantierului. Elena Munteanu, Elena ţate.
In darea de seamă prezentată
ţiei de bază de primire îii văţămîntul politic despre însemnă planului cincinal, pentru traduce Raitenaier, Andrei. Barta, Maria se dă prea uşor vina pe unii fac
rea în viaţă a directivelor Con
partid şi momentul înmlnării. tatea documentelor de partid, răs gresului al Xl-lea al P.C.R„ a sar Păcurar, uteeiştii de la lotul IV, tori aşa-zişi obiectivi: comenzile
carnetului roşu de comunist. Aces punderea ce ne revine tuturor cinilor majore de care depinde în echipa de instalatori condusă de mari de betoane, lucrările ce se
Ioan Nistor şi Fîorxan Mateiaş, An-
te momente se cer încărcate pentru păstrarea lor. făptuirea. cincînalufui 1976—1980, întind ele Ia Mureş pînă la cariera
cu un bogat conţinut educativ, ele Cu o atenţie deosebită ne ocu aşa cum au fost formulate în ma toniu Votca,, Ioan Vaida, Zoltan de calcar Crăciuneşţi ale echipei de
Ambruş şi mulţi alţii s-au încadrat
trebuie să aibă caracterul unei păm,. în acest sens, de educarea gistrala cuvintare a tovarăşului în programul de lucru al şantieru instalatori de la lotul IV, dificul
înalte exigenţe partinice, comunis membrilor de partid nou. primiţi. Nicolae Ceauşescu, la Plenara co lui, dînd lucrări de calitate supe tatea pe care o- întîrnrpină birourile
te. Adunarea generală în care un De două ori pe trimestru • discu mună a C.C. al P.C.R. şi Consiliu rioară. organizaţiilor de baza de a desfăşura
om este primit în partid, la noi se tăm cu ei despre exigenţele ce le lui Suprem al Dezvoltării Econo Utilizarea intensivă a capacită o- muncă permanentă, continuă., în
pregăteşte cu o deosebită atenţie, mice şi Sociale a României. ţilor de producţie, ridicarea con- condiţiile de şantier. Considerăm
în aşa fel ca valenţele ei educative impune calitatea de membru de Tineretul hunedorean, animat de că dacă ar fi existat mai multă
partid, însemnătatea carnetului, a
să fie întru totul înţelese. De aci profunde sentimente patriotice, lup preocupare şi iniţiativă din partea
înainte comunistul trebuie să-şi păstrării Iui în condiţiile cele mai tă abnegant pentru realizarea o- birourilor organizaţiilor U.T.C.,
corecte. Şi cu ocazia discuţiilor
cunoască şl să înţeleagă mai biectivelor ce-i revin din măreţul viaţa de organizaţie ar fr putut a-
program al partidului, pentru în- Pe şantierul fabricii
bine drepturile, sarcinile, să-i Individuale purtate de birourile veai un caracter mai dinamic şi mo
tîmpinarea Congresului al .X-lea
fie clar ce înseamnă carnetul ro organizaţiilor de bază eu comuniş ,al U.T.C. şi a ceici de-a X-a Con bilizator, chiar în condiţiile de şan
tier, care sînt aceleaşi pentru toţi.
tii s-a insistat asupra grijii faţă
şu de comunist, cu cită atenţie şi de carnetul de partid, secretarii ferinţe a U.A.S.C.R. cu rezultate de ciment şi var Comitetul U.T.C. pe platformă,
grijă trebuie păstrat, cită grijă organizaţiilor de bază au făcut şi dintre cele mai frumoase. birourile organizaţiilor U.T.C. nu
trebuie avută pentru a nu-1 pier un control amănunţit asupra mo In acest spirit de exigenţă comu s-au preocupat cu suficientă răs
de sau înstrăina. La organul ie dului. de păstrare a documentelor Qhişcădap pundere nici de petrecerea timpu
rarhic superior, cel care face con de partid de către fiecare comu nistă şi avînt revoluţionar s-au lui liber în mod plăcut, educativ
firmarea de primire in partid, nist. în încheierea acţiunii am desfăşurat şî adunările de dări de şi recreativ, nu au urmărit reali
seamă şi alegeri în organizaţiile
înţelesurile rosturilor membrului fost informaţi că toţi cei peste U.T.C. de pe platforma de la tinuă a calităţii producţiei, înnoi zarea manifestărilor cult ural-spor
de partid sînt aprofundate. Aici el 2 810 comunişti au documentele Chişeădaga.-Ne vom referi în rin- rea şi- modernizarea produselor tive şi a excursiilor planificatei
are posibilitatea să înţeleagă şi bine păstrate. Lunar, cu ocazia durile ce urmează Ia adunările sînt sarcini care vor sta şi -în con Planurile de activităţi, cu ter
mai profund semnificaţia calităţii achitării cotizaţiei, la adunările care au avut loc î® două organi tinuare în faţa tinerilor şantieru mene şi responsabilităţi precise,
de comunist, semnificaţia carnetu generale lunare s-a statornicit zaţii U.T.C. de pe şantier:, lui Chişcădaga. Ion Lepădat, Cos- propunerile concrete ale utecişti-
lui roşu de membru de partid. metoda ca fiecare comunist să T.M.U.C.B. şi Staţia de betoane, tel Lupii, Ioan Home a, Nicolae Fi- lor pentru îmbunătăţirea vieţii ’ de
Momentul solemn al înmînării car fie cu carnetul roşu asupra lui. ateliere mecanice-electrice şi lot lip sînt doar cîţiva. dintre: băieţii organizaţie, care au fost prezen
netului poartă in el, de asemenea, IV. Dările de seamă prezentate atelierului mecanic care se remar tate în adunări, formează un bo
o bogată încărcătură educativă, După cum se vede nu. am între au reliefat contribuţia preţioasă că prin. strădania lor de a face gat program de acţiune- pentru
reparaţii de bună calitate, pentru
partinică. Ştim cu cită emoţie prins nişte acţiuni ieşite din co pe care tinerii din aceste organi birourile organizaţiilor U.T.C. . Ar
priveşte noul membru de partid mun. Dar neam preocupat şi ac zaţii şi-au adus-® la bunul mers ca defecţiunile temporare ce apar fi de dorit ca acestea, să prindă
la unele utilaje să fie remediate
carnetul roşu, cu cită grijă îl a- ţionăm 'în continuare pentru a al lucrărilor încredinţate, pentru cît mai repede posibil. viaţă — cu sprijinul şi îndrumarea
şează în buzunarul de la piept. face ca fiecare membru de partid încadrarea în grafice-, abnegaţia şi Comitetului municipal al U.T.C.,
Avem datoria ca şi în continuare să înţeleagă ce înseamnă carnetul entuziasmul cu care participă la Cu toate aceste bune realizări, ale organizaţiilor de partid de pe
să întărim credinţa comunistului roşu, ce răspundere are pentru a întrecerea socialistă în cinstea zi la care s-ar mai putea, desigur, a- şantier — şi să canalizeze efortu
în menirea sa, în carnetul roşu nu-1 pierde sau înstrăina. Avem lei de 23 August si a Congresului clăuga şi altele, în activitatea, ute- rile, gîndirea, preocupările; tinere
ce-1 va purta o viaţă întrea secretari ai organizaţiilor de ba al X-lea al U.T.C. ciştilor din cele două organizaţii tului de pe acest mare şantier de
gă, demonstrîndu-şi înalta ca ză, ca: Ioan Baba, Ioan Faur, s-au manifestat şi unele lipsuri. E-- investiţii al judeţului pentru o ac
In dările de seamă care âu anali
litate de membru al Partidului Petru Bîrna, Ioan A chim, Avram zat activitatea desfăşurată în pe xistă şi tineri cum sînt: Radu Ga- tivitate de organizaţie tot mai in
Comunist Român,, cel mai înaintat vriloiu, Ioan Grăsan, de Ia tensă.
detaşament al clasei noastre mun Tomodan, Ilîe Faur şi mulţi alţii, rioada de Ia alegerile trecute pînă T.M'.U.C.B., Dorica Borlea, Iuliana Obţinerea de succese de presti
citoare. care ..acordă un Ioc prioritar în în prezent a fost subliniată contri Logi-gan, Elena Munteanu, de la giu în. întrecerea socialistă, edu
buţia deosebită pe care şi-au a-
activitatea lor - politică şi educării
Organizaţia noastră de partid de dus-o uteeiştii. organizaţiei staţia de betoane, ateliere meca carea tineretului; în spirit revolu
Ia I.M. Barza numără mai permanente a comuniştilor în ve T.M.U.C.B.,, care au muncit neobo nice-electrice ■ şi lot IV, care în- ţionar, în lumina principiilor eticii
bine de 2 810 comunişti. De derea prevenirii pierderii sau de sit la montajul utilajelor pri tîrzîe de la lucru sau fac absenţe şi echităţii socialiste, desfăşurarea
cîţiva ani nu am avut ca teriorării carnetelor de partid. mei linii de- ciment, prilej de- nemotivate. De asemenea, unii ti unei intense activităţi culturat-e-
zuri de pierdere, a documentelor Aşa cum arătam, sînt cîteva din mobilizare a eforturilor întregului neri cărora li s-au încredinţat sar ducative şi recreative constituie
1
de partid, comuniştii noştri dove metodele pe care noi le-am apli tineret. 0 contribuţie deosebită la cini pe linie, de organizaţie nu s-au, căi generoase pentru a face din
desc o înaltă răspundere’ faţă de cat, şi a căror eficienţă se vecie aceste rezultate şi-au adus-o tinerii achitat de ele. Octavian Bojin,, Gh. organizaţiile de tineret ale şantie
păstrarea carnetului de partid. In felul cum membrii noştri de Octavian Gheba, Floarea Barbu, Lipovan au avut sarcină orga rului adevărate şcoli de educaţie
comunistă.
Cum am ajuns aici, ce am făcut Ioan Urs . Ioan Mocanu, Georgeta nizarea- concursurilor „Meseria mea
11
r
în acest sens ? Ţin minte că acum partid au înţeles, să păstreze car Popescu, Petre. Găină, Petre Roşea, e cea mai frumoasă , a concursu ESTERA SÎNA
cîţiva ani doi membri de partid netul roşu de comunist — simbolul Florin Banciu, Dorin Munteanu, 9
şi-au pierdut carnetele, unul l-a apartenenţei Ia detaşamentul de Ion Bordoş ş.a. Tinerii acestei or
pierdut din neglijenţă, altuia i-a avangardă al clasei muncitoare, ganizaţii au răspuns prezent che
fost furat, odată cu celelalte ac mării comandamentului local de
te. Din aceste două exemple, care Partidul Comunist Român 1 apărare împotriva inundaţiilor. Un
au fost sancţionate In conformita număr de 40 de utecişti au efectuat
te eu gravitatea lor, am făcut NICOLAE PANTEA 1200 ore de muncă în cadrul C.A.P.
secretarul comitetului de partid Bejan. Membrii cooperatori au (Urmare din pag. 1). tigioasa sa activitate pentru făuri
de ia I. M. Barza transmis mulţumiri pentru ajuto rea unei noi ordini politice şi eco
nomice în Europa, în întreaga lume.
INSTRUIREA LECTORILOR turilor pentru a se obţine noi pro In telegrama. Comitetului judeţean
COMITETULUI JUDEŢEAN grese pe calea reglementării, politice Hunedoara al P.C.R. şi a Consiliului
Şi COMITETULUI A APĂRUT: a conflictului, din această zonă. popular judeţean se scrie : „Cuvîru-
tarea dumneavoastră în cadrul Con
Participanţii la şedinţa comună
MUNICIPAL DEVA ALE P.C.R. „TRIBUNA PROPAGANDISTULUI Şl AGITATORULUI* au examinat informarea cu privire ferinţei de la Helsinki se înscrie în
Ieri a avut loc la Deva Instruirea Nr. 2, 1975 la vizita oficială în România a pre rîndul actelor de politică externă
lectorilor Comitetului judeţean şedintelui Statelor Unite ale Ameri- ale. partidului şi statului nostru ca
Si Comitetului municipal De Din cuprins : cil, Gerald R. Ford. şi la convorbi un. document cu. profunde semnifi
caţii teoretice şi politice, cu carac
va ale P.C.R. Cu acest prilej par rile care au avut Ioc cu acest prilej, ter constructiv, bucurîndu-se de un
ticipanţii au audiat expunerile La rubrica Hotărîri şi măsuri a- lor ştiinţifice — centre .de per apreciind că noua întâlnire la nivel
„Concluzii desprinse din cuvîntarea doptate de Plenara Comitetului înalt româno-americană reprezintă larg ecou internaţional. Ea consti
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la fecţionare a activităţii politico- o contribuţie remarcabilă la întări tuie, totodată, o înflăcărată şi vi
brantă chemare adresată popoarelor
Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Central al Partidului Comunist ideologioe. rea relaţiilor de prietenie şi colabo şi conducătorilor de state de a con
Consiliului Suprem al Dezvoltării Român din 21—22 iulie 1975 sînt © Adunarea generală — şcoală de rare între cele două state şi popoa
Economice şi Sociale a " României, publicate: Hotărîrea Plenarei C.C. educaţie comunistă pentru toţi re şi atestă justeţea politicii externe tinua şi mai intens eforturile pen
din iulie a.c. privind creşterea răs al P.C.R. cu privire la îmbunătă membrii de partid. a partidului şi statului nostru, con tru făurirea unei Europe unite,
formată din naţiuni libere şi pros
punderii şi întărirea disciplinei. în ţirea structurii organizaţiilor de secvenţa cu care acţionează pentru pere, a unei lumi a păcii şi dreptă
scopul realizării prevederilor Con partid la sate, precum şi măsurile @ Educarea patriotică şi moral-ce- pace şi bună înţelegere între toate ţii sociale.
gresului al Xl-lea al P.C.R. şi în stabilite de plenară pe baza in tăţenească a elevilor, preocupa statele lumii. Vă asigurăm, iubite tovarăşe se
deplinirea înainte de termen a ac re a tuturor comuniştilor din în cadrul şedinţei au fost analiza cretar general, în numele comu
tualului cincinal", şi „Securitatea formării cu privire la efectivul, şcoală. te rezultatele vizitei oficiale în ţara
europeană In viziunea documentelor compoziţia şi structura organizato noastră a primului ministru al Fran niştilor, ai tuturor celor ce mun
cesc pe acest tărîm de ţară cu
adoptate de Conferinţa general- rică a partidului la 31 decembrie © Operativitatea agitaţiei vizuale ţei, Jacques Chirac, subliniîndu-se vechi şi deosebite tradiţii munci
europeană de la Helsinki". 1974 şi a informării cu privire la în sprijinul realizării sarcinilor însemnătatea concluziilor la care toreşti şi revoluţionare, de deplina
In cadrul sarcinilor ce le revin activitatea organelor de partid şi economice. s-a ajuns pentru intensificarea co noastră adeziune faţă de remarc'a-
pe trimestrul al treilea s-a stabilit de stat pentru înfăptuirea politicii © Material documentar pentru laborării în domeniile politic, eco bila dumneavoastră contribuţie la
ca lectorii Comitetului judeţean de de cadre a partidului. Este publi munca politico-ideologică. nomic, comercial, al învăţământului, întreaga desfăşurare a lucrărilor
partid să prezinte în cursul lunilor Rubrica Iniţiative valoroase in culturii şi artei, pentru conlucrare Conferinţei pentru securitate şi coo
august si septembrie. în cadrul or cată Legea privind Congresul de în rezolvarea problemelor ce con perare în Europa. Reînnoim anga
ganizaţiilor de partid şi în faţa putaţilor consiliilor populare ju serează articolul „Brigada de pro fruntă lumea contemporană. jamentul nostru de a fi şi în viitor
11
maselor largi de oameni ai muncii deţene şi al preşedinţilor consilii ducţie şi educaţie socialistă . In continuare, Comitetul Politic în primele rînduri ale luptei şl
expuneri cu următoarele teme : lor populare, Conferinţa pe ţară a Codul principiilor şi normelor Executiv, Consiliul, de Stat şi Con muncii pentru înflorirea scumpei
„23 August 1944 — piatră de hotar preşedinţilor consiliilor populare, muncii şi vieţii comuniştilor, ale siliul de Miniştri au discutat şi a- noastre patrii, pentru realizarea in
In istoria poporului român". „In precum şi conferinţele H judeţene eticii şi echităţii socialiste. probat proiectul de decret privind tegrală a Programului partidului".
sprijinul unei vieţi armonioase, © Familia — întîia şcoală în care colectarea, predarea, gospodărirea In întreaga lume. personalităţi
pentru un comportament civilizat", ale deputaţilor consiliilor populare. copiii învaţă normele de com şl valorificarea deşeurilor şi a altor marcante ale vieţii politice Interna
„Răspunderea organizaţiei de par La rubrica Metodica muncii de resurse secundare de materii pri ţionale au dat o înaltă apreciere
tid, a fiecărui comunist, pentru propagandă, se publică articolele : portare în viaţă şi societate, me şi materiale. bogăţiei de idei, justeţei, curajului
Îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor preţuirea muncii. Comitetul Politic Executiv a ana şi clarviziunii poziţiei României
de plan, păstrarea avutului obştesc, © Cabinetele pentru ştiinţele so Se publică de asemenea un mic lizat apoi concluziile rezultate din. prezentate de tovarăşul Nicolae
întărirea ordinii şl disciplinei". ciale şi răspîndirea cunoştinţe dicţionar politic. controlul efectuat cu privire la rea Ceauşescu la Conferinţa general-
lizarea planului! de produse zaharoa europeană.
se şi aprovizionarea populaţiei cn In cursul săptămîmi trecute, to
Dicţionar politico-economic acestui an şi a stabilit măsuri care varăşul NICOLAE CEAUŞESCU s-a
aceste produse în semestrul I al
întîlnit cu tovarăşii Narcisa Isa
să ducă la realizarea integrală a Conde, secretar general- al Partidu
FONDUL NAŢIONAL DE DEZ durile organizaţiilor cooperatiste lucrări edilitare şi alte acţiuni planului pe semestrul n, la o apro lui Comunist Dominican, şi Dioni-
VOLTARE ECONOMIC O-SOCIALA, şi ale celorlalte organizaţii ob menite să ducă la sporirea avu vizionare ritmică a populaţiei, Ia sio Ramos Bejarano, secretar gene
categorie economică folosită în po şteşti pentru dezvoltarea econo- ţiei naţionale. Politica Partidului diversificarea produselor zaharoase ral al partidului Comunist din.
litica şl în practica economică din R. mico-socială ; fondurile utilizate Comunist Român de repartizare a şi folosirea pe scară mai largă a Honduras. De asemenea; tovarăşul'
S. România, desemnând mijloacele de populaţie pentru construcţii venitului naţional pentru fondul fructelor şi sucurilor naturale în Nicolae Ceauşescu. a primit pe dr.
Iosif
Constantin
Brăgan, om de
materiale şi băneşti care se re de locuinţe, gospodăreşti, sporirea de dezvoltare şi fondul de consum preparatele alimentare. • ştiinţă de origine română, şi pe
partizează pentru reproducţia so producţiei, precum şi pentru alte are ca obiectiv general atît Comitetul Politie Executiv a solu ministrul economiei al R. A. Egipt.
cialistă lărgită. Se constituie din investiţii proprietate personală. creşterea şi modernizarea conti ţionat în încheiere alte probleme
In cadrul unei ceremonii care a
partea de venit naţional destinată Fondul naţional de dezvoltare e- nuă a forţelor de producţie, pro ale activităţii de partid şi de stat. avut loc joi după-amiază în staţiu
acestui scop, din cota alocată conomico-socială este folosit pen gresul ştiinţei şl tehnicii, crearea Conferinţa pentru securitate şi nea Neptun, tovarăşei academician
pentru amortizarea fondurilor fixe, tru : creşterea generală a econo unei baze teltnico-ştiinţifîce a so cooperare în Europa a continuat, dr. Ing. Elena Ceauşescu I s-a con
precum şl din alte resurse stabi miei naţionale, dezvoltarea forţe cietăţii în pas cu evoluţia civili în tot cursul săptămîmi trecute, să ferit titlul de profesor universitar
lite de lege ; este format dintr-un lor de producţie în. industrie, a- zaţiei mondiale, cît şl satisface suscite un larg ecou atît în ţară extraordinar al Universităţii Naţio
sistem unitar şi corelat de fon gricultură, construcţii, transpor rea, într-o măsură sporită, a ne cît şl în întreaga lume. Prin tele nale Autonome din Mexic de către
duri băneşti, din care fac parte : turi şi telecomunicaţii, în dome voilor materiale şi spirituale în grame adresate C.C. al P.C.R:, to o delegaţie a acestei prestigioase
fondul central de dezvoltare eco- niul cercetării ştiinţifice, în toate continuă creştere şl diversificare varăşului NICOLAE CEAUŞESCU, universităţi, formată din prof. dr.
nomlco-socială ; fondul local de ale maselor largi populare. oamenii muncii din patria noastră,, Guill'ermO' Saberon Acevedo, recto
ramurile • producţiei materiale ;
dezvoltare economlco-soclală, con lărgirea bazei materiale a învă- FOND DE ACUMULARE, catego alături de întregul popor, într-o. rul universităţii, şi prof. dr. Socor-
stituit la unităţile adminlstrativ- ţămîntului, culturii, sistemului de rie economică ce desemnează acea: unanimă aprobare, cu sentimente ro Charez de Soberon.
Ieri a sosit într-o vizită oficiala
de vie satisfacţie, au dat glas ade
teritorlale ; fondul propriu de ocrotire a sănătăţii, a asistenţei parte din venitul naţional care ziunii entuziaste faţă de ideile de prietenie în ţara noastră, la in
dezvoltare eeonomico-socială al u- sociale, a tuturor ramurilor sferei este destinată asigurării reproduc profund constructive cuprinse în cu vitaţia primulnl. ministru al guver
neproductive ; realizarea de con
ţiei lărgite, respectiv creării de
altâţilor economice de stat ; fon strucţii de locuinţe, de drumuri, noi fonduri fixe şi circulante. vîntarea t o v a r ă ş u l u i Nicolae nului Republicii Socialiste România,
Ceauşescu rostită de la tribuna ma Manea Mănescu, A mir Abbas Ho-
relui forum european, faţă de pres veyda, primul ministru al Iranului.