Page 19 - Drumul_socialismului_1975_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 075 9 MARŢI, 12 AUGUST 1975 Pag. 3

Munca în agricultură impune:

ORGANIZARE TEMEINICA. ORDINE, DISCIPLINA.

RESPECT!» RIGUROASĂ A PROGRAM,! DE LUCIU î

S.M.A., şeful sec-ţiel oficiului de conducerilor, Inginerilor şi specia­ fştoc, Aron Suciu, Nicoiae Polac,
La lucrările de sezon — îmbunătăţiri funciare, şefii secţii­ liştilor, a tutjiror lucrătorilor — Aron Oprea, Ion Florea, Ducreţia
lor de mecanizare a agriculturii.
sublinia tovarăşul Aurel Doboş,
Seara, după terminarea lucrului, secretarul Comitetului comunal de Manea, lacob Ţăndău şl losif Po-
porţi formează „detaşamentul* le­
mobilizaţi toti de la fiecare unitate se informează partid Geoagiu. în acelaşi timp, neşilor, al cer taţilor cu munca,
asupra ceea ce s-a executat în zi­
sarcinile unei anumite zile, ale
cu ordinea şi disciplina în agri­
f i ua respectivă, pe ce suprafaţă şi unei anumite perioade sînt mai bi­ cultură. Pasivitatea de care dau
cu cîte braţe de muncă, se stabi­ ne cuprinse, controlul asupra în­ dovadă pare ou atît mai de ne­
locuitorii satelor! lesc sarcinile concrete de lucru deplinirii lor mult mai la obiect, înţeles dacă_ ţinem seama că în
pentru a doua zi.
eficient. Astfel s-a reuşit ca în
Pentru exemplificare, spicuim din toate -unităţile noastre executarea întreaga ţară, tn fiecare unitate
economică, se depun eforturi de­
întărirea răspunderii în muncă, Conducerile cooperativelor agri­ planul de acţiune întocmit pentru lucrărilor să cunoască un impuls osebite pentru a recupera pagu­
a spiritului de ordine şi discipli­ cole u-nde se semnalează restanţe săptămîna de la 4 la 10 august deosebit, ca şi răspunderea pentru bele provocate de. inundaţii şl
nă în agricultură — deziderate au obligaţia de căpetenie să asi­ 1975. Brigada I, luni 25 braţe de calitatea lucrărilor, apărarea ave­
majore desprinse din cuvântarea gure front de lucru corespunzător, muncă la treierat grîu, balotat pa­ rii obşteşti. Aş da exemplu ziua pentru îndeplinirea cincinalului
secretarului general al partidului, iar mecanizatorii să-şi organizeze ie, 6 braţe de muncă la vânturat de 8 august a.c. Da C.A.P. Geoa­ înainte de termen. Este o cauză
tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, la activitatea şi pe timpul nopţii la şi selectat grîu, recoltat fineţe na­ giu, sarcinile zilei au fost îndepli­ la înfăptuirea căreia trebuie să
Plenara .comună din iulie a.c., a efectuarea arăturilor. Fireşte, o a- turale, transportat paie, 4 tractoa­ nite şi chiar depăşite. S-a treierat subscrie întregul nostru popor,
C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su­ tenţie deosebită :se cere acordată re la arat, un fra-ctor la discuit. griul de pe 5 hectare, 10 hectare
prem al Dezvoltării Economice şi calităţii lucrărilor,, soarba recoltei Acestea fiind lucrările la ordinea au fost discuite, s-au recoltat 3 toţi cetăţenii apţi de muncă.
Sociale a României — constituie ~ fiind influenţată nemijlocit de mo­ zilei, ele sînt trecute în planul de hectare cu măzăriche şi 1 000 kg
o condiţie de bază pentru asigu­ dul cum se pregăteşte terenul pen­ acţiune şi în următoarele zile ale castraveţi care au fost şi predaţi,
rarea succesului deplin în efectua­ tru semănat. Urgentarea arăturilor săptămânii. au fost stropiţi 2 000 pomi şi s-au In timp ce trebuia să se afle la
rea întregului volum al lucrărilor eş,te de acută actualitate, deoarece Brigada a Il-a, luni t 8 braţe de discuit 6 hectare în vie, s-a cosit programul fermei zootehnice din
agricole de sezon. Evitar'ea pier­ în această -decadă trebuie trecut e- mun-că la treierat grîu, 5 atelaje trifoiul de pe 3 hectare şi s-a pră­ Dîncu Mare, pe care o conduce,
derilor din recolta prezentă şi fectiv la însămînţarea culturilor cu 10 braţe -de muncă la transpor­ şit un hectar cu legume. Conform medicul veterinar Avram Jula
pregătirea temeinică a producţiei furajere, de grîu, orz şi secară. tat paie, 4 braţe de muncă la şira planului iniţial stabilit, au parti­
anului -viitor impun cu acuitate Până acum rezultatele la ferti­ de paie ; -recoltat fineţe naturale, cipat la muncă 124 -cooperatori, „măcina" -timpul prin Călan, la
„una mică“.
ca toţi locuitorii satelor, in frun­ lizarea terenului sînt destul de pe familii, conform împărţirii fă­ dintre care aş vrea să amintesc
te cu primarii şi preşedinţii de palide. Iată de ce nu mai este în­ cute iniţial, un tractOT la discuit. Cu numele -celor mai harnici: Ana
C.A.P., să participe, avînd pro­ găduită nici un fel de tărăgănare Căliman, Maria Cibian, Maria Cîn-
mici excepţii, în funcţie de înche­
grame -concrete tde lucru, la mun­ •a acţiunii respective din partea ierea unor lucrări şi începerea al­ dea, Elisabeta Buciuman, Ioan Şo-
cile crmpu-lui. ■conducerilor C.A fP., I.A.S. şi tora, lucrările -sînt cam aceleaşi şi fnonie, Maria Ştef, losif Frăţilă,
între priorităţile aflate pe agen­ S.M.A. în legătură cu pregătirile ia zilele următoare. Asemenea şi Sabin Achim, ioan Albu, Anuţa
da cooperatorilor şi mecanizatori­ pentru însămîmţările -de toamnă se la brigada a IlI-a. Bogdan, Maria Rob, Elena Bucur,
lor un loc de seamă îl deţine im­ constată -serioase restanţe şi la Deontina -Ursica, Popa Petru.
pulsionarea ritmului la efectuarea condiţionarea seminţelor, la trimi­ Sarcini concrete, pe zile, supra­ -Organizarea temeinică, chibzuită
a-rătLir.ilor de v.ară. In cooperati­ terea probelor în vederea verifi­ feţe şi lucrări sînt stabilite şi fer­ a lucrărilor agricole, pe 'baza unui
vele agricole această lucrare mu cării lor de către laborator. mei legumicole, fermei pomivâti^o- plan concret, cu sarcini şi res­
.s-a realizat nî-ci pe >00 la sută -din Cooperatorii şi mecanizatorii sînt le, secţiei -.de mecanizare .a agri­ ponsabilităţi precise şi-a dovedit
prevederile planului,, ceea -ce -de­ -confruntaţi în această -perioadă .cu culturii, celorlalte unităţi de pe încă o dată -rostul. De -aceea, pro­
notă că nu s-au întreprins măsuri sarcina de .a realiza -grabnic re­ raza -comunei. cedeul aplicat ,1a Geoagiu merită
energice pentru eliberarea terenu­ coltatul fineţurilor,, Snsiiozarea fri- — Acest procedeu de stabilire
rilor imediat după recoltarea pă­ folienelor de la coasa a doua şi concretă, operativă,, a sarcinilor în­ -cu prisosinţă să Ee extins şi în
roaselor şi pentru folosirea la în­ a altor resturi vegetale, precum tăreşte răspunderea ‘în m-uncă a alte unităţi .agricole.
treaga .capacitate a tractoarelor şi transportul şi depozitarea tutu­
disponibile. ror resurselor de nutreţuri. Acţiu­
nile amintite sînt întârziate îndeo­ Activitatea să nu fie lăsată
Din situaţiile care s-au centra­ sebi în cooperativele agricole din
lizat ieri ia Direcţia agricolă Ju­ raza consiliilor ântercoopenatiste
deţeană reiese că stadiul -execu­ Toteşti, Haţeg şi Brad.
tării arăturilor de vară în coope­ să se desfăşoare la voia
rativele agricole, în procente, ia Un loc aparte pe agendă îl de­ &
data de 11 august a.c., pe consilii ţine recoltarea cartofilor, asigu­ A • A I W **
intercooperatiste se pTezenta astfel: rarea spaţiilor de depozitare a mtf mplarii
'recoltei culturilor -de toamnă, o-
Consiliul Realizat"% norarea obligaţiilor la fondul de
•stat, valorificarea producţiei de le­ Cum arată în această -perioadă
Brad 100 gume şi fructe, îndeplinirea pla­ agenda, unei zile de muncă la de pînă acum, deoarece în acest — Să zică cineva că nu „muncesc"
Căi an •50 nului de investiţii pe fiecare o- C.A.P. Pui 7 Ce face conducerea an producţia de -grîu a fost -sub
Deva 49.3 biectiv. Materializarea în -cele mai unităţii, -ce fac cooperatorii şî me­ prevederile planului cu 210 kg la şl eu...
hectar ?
Dobra 34,8 bune condiţii a întregului volum canizatorii ?
G-eoa -ţm IDO de lucrări necesită ca centrul de Da data cîn-d am fost prezenţi îin Nici în privinţa recoltării şî
Haţeg 36 greutate al activităţii organizaţiilor unitate nu era întocmit nici uin transportului furajelor nu sînt mo­
Hunedoara 40.3 de partid de la sate, a consiliilor -program concret de lucru. Preşe­ tive ca tovarăşii din .conducerea Lenevia —
Ilia 94,5 populare comunale şi conducerilor dintele Francisc Vlădoane şi ingi­ ■C.A.P. -să stea liniştiţi. Da ferma
Oră.ştie 100 unităţilor agricole să îl -constituie nerul -şef Dionisie Zeţa, care mai de animale .erau depozitate doar
Simeria 100 acţiunile care privesc însămînţă- toată ziua s-au învârtit fără rost circa 60 tone fin-uri, iar la -sorti­ dispreţuită de
Toteşti 49,6 rile şi recoltările de, toamnă. pe lingă sediul C.A.P., au încropit mentul suculente unitatea are un
deficit de peste 1 000 tone(l). Pen­
ad-bo.c o situaţie asupra lucrărilor tru acoperirea minusului nu se
ce se executau in unitate. Am no­
Cu program de muncă temeinic laje şi un camion la transport întreprinde nimic concret. oamenii
tat-o întocmai : -o remorcă, 5 ate­
Efectivul de bovine nu este încă
paie, 3—8 sau 10 femei la lopătat realizat. Faţă de planul anual nu
s-a livrat.nici 45 la sută din can­
întocmit, cetăţenii -grâu la brigada Galaţi, ,200— 300 titatea -de lapte marfă stabilită. satului,
oameni la -recoltat fin şi mirişte.
Din toleranţele date asupra par­ Păstrând ritmul actual de predare
ar trebui ca anul să -mai aibă de
ticipării ia muncă reiese cu clari­
comunei Geoagiu participă tate că n-u s-a făcut mici un fel de tru ea unitatea să-şi onoreze obli­ pedepsită
acum încolo .cel puţin .10 luni pen­
•organizare a muncii şi nici nu se gaţiile -asumate pe 1975. Aceasta
urmăreşte îndeaproape mobilizarea denotă că desfăşurarea .activităţii
activ la lucrările agricole tuturor forţelor la -executarea lu­ în cadrul fermei zootehnice nu de lege!
crărilor care reclamă maximă ur­
este urmărită îndeaproape de că­
genţă. Că aşa .şfâ -situaţia ne-a tre preşedinte şi de inginerul şef.
Pentru a urgenta executarea lu­ se dă putere de lege în faţa între­ confirmat-o şi dialogul purtat ou Ca dovadă, nu s-a întreprins nici Pe ogoarele unităţilor agricole
crărilor agricole de sezon, a le a- gii obşti a comunei prin deciziile şeful secţiei de mecanizare, Ian o măsură pentru a materializa in­ din Geoagiu, Aurel Vlaicu, Cig-
sigura ritm-ul şi calitatea, a folosi consiliului popular comunal, de­ Cris-tea (la sediul secţiei, intr-o dicaţia -de lotizare a vacilor cu mău, ca şi pe cele ale satelor ne-
Cit mai chibzuit forţa .de muncă, venind astfel obligatorii pentru zi foarte bună de lucru în cîmp, producţie de lăute mai bună şl ■cooperativizate ale comunei mun­
Comitetul comunal de .partid Geoa­ toţi cetăţenii satelor apţi de mun­ am -găsit stând nefolosîte 4 trac­ furajarea lor suplimentară, .aşa -cum cesc zi de zi, din zori şi pînă în
giu, consiliul popular comunal, că. Sînt stabilite cu exactitate lu­ toare. Conducerea C.A.P. nu a dat dealtfel procedează unitatea v»- noapte, sute şi sute de oameni. E-
împreună cu conducerile unităţilor, crările ce se vor executa într-o program de lucru pentru mecani­ -cimă, C.A.P. Rîu Bărbat. îort-urile lor sînt îndreptate spre
au întocmit planuri de acţiuni mi­ anumită perioadă, pe ce suprafaţă, zatori. Ca urmare, ei au „tocat" Cn un plus de răspunderte şl strîngerea cît mai grabnică a re­
nuţioase, concrete, pentru fiecare cine anume răspunde de executa­ tâmpul prin secţie, r.eştiind -ce să preocu,pare din partea organizaţiei coltei, asigurarea furajelor, recol­
unitate agricolă de pe raza comu­ rea lor la fiecare, unitate. De re­ facă să treacă -mai repede ziua). de partid, a consiliului de -.condu­ tarea şi trimiterea la consum a le­
nei, pentru fiecare formaţie de gulă, răspunzători sînt, cum este — S-au terminat toate lucrările cere, cooperatorilor şi mecanizato­ gumelor şi fructelor.
lucru, pe zile, cu stabilirea expre­ şi firesc, preşedinţii cooperative­ în oad-rul C.A.P. ? — l-am întrebat rilor. în spiritul exigenţelor -des­ De necrezut, dar în zilele aces­
să a lucrărilor ce se execută în lor agricole, inginerii şefi, briga­ pe şeful secţiei. prinse din cuvântarea secretarului tea de bătălie pe frontul pîinii,
cîmp. Acestor planuri operative li dierii, şefii de ferme, directorul — Nicidecum. Dar nu este nici general ai partidului, tovarăşul se mai află oameni, este adevărat,
un hectar de teren liber, deşi unî- Nicoiae 'Ceauşescu, la plenara co­ puţini, foarte puţini, şi în satele
.tatea are de arat peste 80 de hec­ mună din iulie .a.c., este -posibil şl comunei Geoagiu care — ne este
tare de pe care s-a recoltat griul, necesar totodată ca întreaga acti­ ruşine de ruşinea lor s-o spunem
iar pe o bună parte din terenul vitate economică a C.A.P. Pul să — refuză să iasă la muncă 1 De
respectiv urmează să -însămînţăm se îmbunătăţească simţitor, întări­ transcriem numai numele : losif
păroase în această toamnă... rea ordinii şi -disciplinei, mobiliza­ Groza, Maria Homorodean, Ana
Fireşte, într-o asemenea situaţie, rea tuturor -cooperatorilor la lu­ Corpade, Nicoiae Albu, Petru Po­
■se pune .întrebarea i cum se pre­ crările agricole de sezon fiind o pa — din Geoagiu, Ileana Cărăguţ,
găteşte recolta viitoare? -Ce învă­ condiţie -esenţială pentru materia­ Iolanda Muntean — din satul Aurel
ţăminte s-am tras din neajunsurile lizarea aoestui deziderat. Vlaicu, Vasile Dazăr — din satul
Cigmău.
Sînt doar -cîţiva. Se pare că nici
Certaţi cu munca n-ar trebui băgaţi în seamă. Dar
nu-i aşa. Tocmai pentru că sînt
puţini, trebuie convinşi să vină
în timp ce marea majoritate a firii, dacă ţinem seama că aş­ pe drumul cel bun, pe care
cooperatorilor din Hă-rău îşi în­ teaptă ca alţii să lucreze pămân­ umblă majoritatea covîrşitoare a
deplinesc cu răspundere şi con­ tul pentru ei, să le asigure cele oamenilor satelor, oameni harnici
ştiinciozitate îndatoririle prevă­ necesare traiului, inclusiv plinea si întreprinzători. Obştea satului a
zute în Statutul C.A.P., partici­ cea de toate zilele. Cu toate că dispreţuit dintotdeaună lenevia, fu­
pând la toate lucrările agricole dezideratul „nici muncă fără pli­ ga de muncă. Aşa a făcut şi în
care condiţionează bunul mers al ne, nici pâine fără muncă", este -cazul celor citaţi aici. A intervenit
activităţii unităţii, se mai găsesc un fapt împlinit în ţara noastră, însă şi legea — toţi au fost amen­
şi unii care, cît e ziua de mare, cei certaţi cu munca aşteaptă ca daţi în baza. Degii organizării
„taie frunză la clini". Deşi sînt societatea să le dea (în virtutea muncii în agricutură.
apţi de muncă, ei nu pun umă­ căror drepturi ?) infinit mai mult
rul alături de consătenii lor . la decît dau ei. Dar să-i cunoaştem
creşterea avuţiei obşteşti, stau pe cei ce umbresc eforturile coo­ I
indiferenţi faţă de eforturile oe peratorilor cinstiţi şi harnici din Pagină realizată de :
se depun pentru -ca localitatea să Hărău, care sînt trup şl suflet N. TiRCOB
fie mai prosperă, mai bogată. A- pentru consolidarea cooperativei GH. 1. NEGREA
... Ji-mea ;gTătlma.rească a teren ului în vederea însămînjărilor de
toamnă este o condiţie esenţială pentru obţinerea de recolte sporite t.itradrâa-ea acestora este în contra­ prin sporirea producţiei agricole,
în anul viitor. dicţie cu cerinţele elementare ale ion Dupşa, Vinţi Ludovic, Cornel