Page 22 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 22
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 075 ® MARŢI, 12 AUGUST 1975
Pe agenda pregătirii noului an de învăţămînt
Biserica monument istoric de la a fi cel mal vechi (decorul zugră Descoperirea de mare însemnă
. Streisingeorgiu este cunoscută în vit de la biserica domnească de tate de la Streisingeorgiu demon
deobşte ca o construcţie datînd de la Curtea de Argeş), primul strat strează cu probe materiale de ne Da Toteştl, o parte din cei pes tabilul Vasile Sibişan. S-ar putea
pe la anul 1408. Fixarea acestei este mai vechi decît tot ce se cu contestat existenţa unei societăţi te 230 de elevi vor începe cursu să fie aşa, deşi Ia noua construc
date a fost făcută de istoricul noaşte pînă acum în arta noastră româneşti în Transilvania, consti rile la 15 septembrie în clase noi. ţie (cu încăperile tencuite, în
Nicolae Iorga pe baza unei inscrip medievală ! tuită ca formaţii statale de tipul Da vechea şcoală s-a adăugat în care se pozează acum cablurile
ţii găsite în turnul bisericii. Pisania de la 1313—1314 repre cnezatelor încă din secolul al XI- că un corp de clădire cu patru pentru instalaţiile electrice) mai
Iată însă că recent, eu prilejul zintă. cel mai vechi document de lea. este serios de lucru. Dar cum
unor săpături efectuate de către limbă slavonă, cu datare precisă Cercetările de la Streisingeorgiu clase noi şi încăperi anexe. Pen „forţele proprii" — adică părinţii
tru copii, ca şi pentru localnici,
arheologul dr. Radu Popa şi ar găsit la noi în ţară şi poate fi continuă şi, fără îndoială, vor evenimentul nu e... noutate. Şi şi eievii — au înălţat din temelii
hitectul Şerban Popescu-Dolj, s-a comparat ca valoare numai cu in scoate la lumină şl alte elemente elevii şi părinţii au participat, această clădire, avînd ghid cali
stabilit că monumentul există ca scripţiile rupestre din localitatea inedite din străvechea noastră is cot la cot cu constructorul, la ficat doar... planul construcţiei,
lăcaş încă din secolul al Xll-lea, Mircea Vodă (Dobrogea) de la 947. torie. înălţarea noii şcoli. „N-am pri nu ne îndoim că aşa va fi I
mărturie stînd diversele obiecte mit nici un refuz din partea pă La Liceul din Haţeg, curăţenie
descoperite cu prilejul săpăturilor! rinţilor. Dacă seara mergeam la exemplară în toate încăperile.
obiecte de podoabă, monede, cera
„E lună toată şcoala noastră, ar
mică. Sub un strat de tencuială cinci dintre ei să le solicit spri putea începe azi cursurile" — se
jinul, dimineaţa cinci erau la
aşternut în secolul al XVIH-lea mîndreşte Maria Nopcea, aran-
s-a descoperit totodată şl o „pisa şcoală. Fără ajutorul lor, azi nu jînd, prin clase, glastrele cu
nie" scrisă în anii 1313—1314 în ne găseam în acest .stadiu".
.vechea slavonă, iar alături por Acest stadiu — despre oare ne flori. Directorul, dascălii sînţ în
concediu. Acum, da ! Pot sta li
ţiuni dintr-o pictură murală de o vorbeşte prof. Virgil Cîmpeanu,
I mare valoare artistică. După cum directorul şcolii generale din To- niştiţi 1
im? relata şi cercetătorul Mircea teşti, care îşi face concediul la... Şi directorul Şcolii generale
Dan Lazăr de la Muzeul judeţean, şcoala cea nouă — înseamnă i din Haţeg e în concediu. Dar nu
care a luat parte la cercetări, pi teneuirea interioară a tuturor poate sta chiar liniştit. Vine zil
sania şi pictura murală se află, claselor, zugrăvirea şi parcheta- nic la şcoală. Deşi şcoala e pusă
la rîndul lor, deasupra unui strat rea lor, instalarea geamurilor, u- la punct pentru a-şi primi, .elevii
şi mai vechi de zugrăveală. şilor, curăţenia necesară. A mai — în clădirile din spate, în cîteva
Pe baza săpăturilor făcute pînă rămas pavarea coridoarelor (da clase, e organizată o tabără ju
So. prezent (atît în interiorul cit lele sînt procurate), zugrăvirea şi deţeană. Aici, numai după 15
şi în exteriorul bisericii, pentru a curăţirea acestora. Primarul co august vor începe lucrările de
se determina etapele de construc munei, tovarăşul loan Zei-coni, zugrăvire şi curăţenie. Intr-o a-
ţie) şi a dovezilor materiale exis are convingerea că în rîndul rea tare situaţie, colaborarea unor
tente se pot trage cîteva concluzii lizărilor cu care localnicii vor părinţi şi elevi la urgentarea lu
interesante. In primul rînd, ne cinsti sărbătoarea de la 23 August crărilor e cit se poate de bine
găsim în faţa celei mai vechi con se vor înscrie şi lucrările finale venită. E ceea ce se aşteaptă şi la
strucţii păstrate integral pe teri ale noii şcoli (exceptînd tencuitul lucrările de reparaţii curente ale
toriul patriei noastre. In al doilea exterior). „Pînă la deschiderea şcolilor din satele Reea, Cîrneşti,
rînd, pe' lingă faptul că cel de-al noului an de învăţănoîmt vom da Păclişa unde se va da „asaltul"
doilea strat de pictură este cu cel în folosinţă şi ateii erul-şcoalâ pe abia după 15 august 1
puţin o jumătate de secol mai vechi din fundaţia bisericii din Streisingeorgiu în oare se gă- care l-am construit numai cu
decît cel considerat pînă acum blocirri de piatră provenite de la edificiile construite forţe proprii" — e de părere con L. L.
în împrejurimi. Foto : VIKGir. ONOITJ
Pauze (nejustificate) în
Relaţia şcoală — întreprindere
activitatea Casei de cuitură
din Or Moduri diferite de a înţelege patronarea
„Trebuie să înţelegem că în şcoa procesului integrării învăţămîntului ■corespunzătoare a celor 14 ateliere
lă formăm oameni pentru muncă, cu producţia. şcoală, dintre care 9 de lăcătuşe-
Ga orice casă orăşenească de aceasta s-a organizat fără ştirea pentru producţie, nu pentru birou, — Pentru noi, 'Combinatul side rie, dotate cu menghini, maşini de
cultură, şi cea din Orăştie are un şi colaborarea organizaţiei orăşe nu oameni cărora să le fie frică de rurgic (întreprinderea patronatoa- găurit, polizoare, fierăstraie meca
program ce cuprinde atît mani neşti de tineret...). muncă". Sublinierea făcută de se re — n.n.) e însăşi raţiunea noastră nice ; 2 de strungărie, prevăzute
festări permanente cît şi cultu- Fără îndoială, este un fapt lă cretarul general al partidului, to de a fi — e de părere prof. Ioan cu 23 de strunguri, 4 freze, 0
nal-eduoative şi de divertisment. udabil că unele acţiuni ale casei varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. la Ungur, director adjunct la Liceul maşini de rabotat, de ascuţit scule
Cele permanente — cercul foto, de cultură se desfăşoară in afara Plenara comună din 21—22 iulie industrial metalurgic Hunedoara. şi de rectificat ; un atelier de for
muzică, repetiţiile formaţiilor ar ei, în unităţile economice ale o- a.c., vine să potenţeze una din ce In primul rînd pentru faptul că jă şi unul de tîmplărie. In aceste
tistice de amatori, staţia de radio- raşului. Dar asta nu înseamnă rinţele majore pe care Programul ne asigură întregul material ne ateliere, elevii au produs în anul
ficace, cabinetul de consultaţii ca între timp casa de cultură partidului le pune în faţa învătă- cesar desfăşurării optime a prac şcolar încheiat, numai pentru
juridice funcţionează după un să-şi înceteze activitatea. In cazul mîntului românesccorelarea lui ticii in atelierele şcoală şi, toto C.S.H., repere în valoare de peste
orar fix, desfăşurîndu-se cu re nostru, se pune întrebarea î Cîţî organică cu viaţa, cu producţia, dată, contractează comenzi pe ca 420 000 iei, iar pentru autodotare
gularitate. Care este situaţia însă cetăţeni ai oraşului au fost inte cu necesităţile economico-sociale re le executăm în cadrul planu în valoare de aproape 100 000 lei.
a celorlalte, care vizează diverse resaţi să vină la casa de cultură ale progresului societăţii noastre. lui de producţie al şcolii. In al — „acestea în condiţiile în care
le laturi ale educaţiei ? în perioada celor zece zile ? Prin Orientarea fermă .spre un învăţă doilea rînd, întreaga practică pro avem numeroase comenzi şi pentru
Din cele relatate de directorul ce i-a atras afişul acestei institu mînt care să stimuleze gîndirea fesională pentru pregătirea mun terţi" — precizează tehnicianul
casei de cultură, Petru Pavel, şi ţii? Chiar dacă ne aflăm într-un productivă a elevului pune sarcini citorilor, maiştrilor şi tehnicienilor Marian Juncu. Acum întreprinde
de metodistul Ion Popa, în peri sezon cunoscut sub termenul de noi nu numai în faţa şcolii şi a din şcoala noastră se face în sec rea şi şcoala sînt preocupate pen
oada cuprinsă între întîi şi zece estival, o lună a concediilor, to cadrelor didactice, ci şi a între ţiile combinatului, sub directa în tru cuprinderea în planul de in
august s-au desfăşurat următoa tuşi, o singură manifestare ni se prinderilor patrona toare! De modul drumare a cadrelor de specialitate. vestiţii a unui atelier tehnologic
rele manifestări i o dezbatere cu pare insuficientă. în care acestea din urmă :se o- Peste 400 de muncitori şi maiştri adecvat profilului siderurgic.
tineretul de la fabrica „Vidra" .Şi încă ceva. Deseori se în- cupă de dotarea tehnică a atelie din combinat sînf angajaţi în acţi Pentru Grupul şcolar minier din
pe tema „Inteligenţă, mituri, re tîmplă ca unele manifestări cul- relor şcoală, de aprovizionarea lor unea de îndrumare, de instruire Lupeni, întreprinderea patronatoa-
ligie" (1 august), o dimineaţă de tural-artistice să apară „raporta cu materii prime şi materiale ne practică a elevilor în cadrul sec re (C.C.P.) nu poate fi numită
poezie pentru copii la Geoagiu- te" ca realizate în mai multe cesare activităţii productive — în ţiilor. „raţiunea noastră de a fi“. Cerin
Băi (3 august), o expunere avînd 'dări de seamă — la sindicat, tr-un cuvînt, de felul în care îşi Această „raţiune de a fi" despre ţele, repetate de ani, pentru înzes
ca temă principiile eticii şi echi U.T.C., comisii de femei ş.a. Este onorează denumirea pe care o trarea cu maşini-unelte au rămas
tăţii socialiste, realizată la Şan vorba de fapt de o singură ma poartă, depinde, în mare măsură, care ne vorbea directorul liceului la stadiul de... cerinţe. In şcoala
tierul de construcţii de către se nifestare, dar la oare iau parte realizarea în bune condiţiuni a e materializată în starea tehnică cu peste 1 000 de elevi — şi cu
cretarul de partid Aurel Dănes- ca auditori sau spectatori mem perspective foarte bune de dezvol
eu (4 august), o dezbatere la casa bri de sindicat, utecişti, femei. tare — există... 2 strunguri. „Cînd
atacăm un plan de producţie tre
de cultură, „Folosirea judicioasă Sau, o altă „metodă" este aceea a
a timpului de lucru şi utilajelor colaborărilor. O acţiune din cele buie să dăm şi calitate, nu numai
'din sectorul forestier" (4 august), mai simple este organizată de cautitate — mărturiseşte ing. Geor-
ge Filip, directorul grupului şcolar.
o şezătoare literară „Te cimtăm, .mai mulţi factori şi apar cazuri Steluţa Marişca — Şerel (Pui). D.B. — Hunedoara. Şcoli tehni Or, cu o asemenea înzestrare e
Republică iubită" cu participarea cînd e destul să pui o sală festi Cursuri postliceale funcţionează ce şi tehnice de maiştri în dome foarte greu să ne onorăm comen
membrilor cercului 'literar din vă la dispoziţia unei expuneri la Liceul sanitar din Hunedoara niul mineritului funcţionează în zile !“.
localitate (6 august) şi o seară de sau unui simpozion ca să figurezi şi la Liceul industrial metalurgic cadrul grupurilor şcolare miniere In problema onorării- e vremea
dans pentru tineret (9 august). de drept pe lista realizatorilor şi Hunedoara. din Lupeni, Petroşani, Deva (stra ca Centrala cărbunelui Petroşani
•Parcurgînd din nou programul să poţi afirma în rapoarte o ac Mariana Flintă — Lupeni. Ab da Minerului), Crişcior (Brad). să-şi respecte obligaţia pe care
consemnat mai înainte, reiese că, ţiune în plus. Ar fi cazul, cre solvenţii primei trepte de liceu in Iosif Haiduci — Petroşani. Pen o are faţă de şcoala în care se
In mod practic, la Casa de cultu dem, ca asemenea metode de dustrial pot susţine examen de ad pregătesc viitoarele cadre de mi
ră din Orăştie s-a desfăşurat mascată dezinformare să nu-şl mitere pentru treapta a Il-a la tru a primi răspuns la întrebarea neri 1
doar o singură manifestare de mai găsească loc In practica cul orice liceu real, uman sau de dv., vă îndrumăm să vă adresaţi LUCIA LICIU
interes ceva mai larg — seara de turală. specialitate, exceptînd liceul pe Centrului de calificare C.F.R. Ti
dans pentru tineret (chiar dacă C. DROZD dagogic şi liceul sanitar. mişoara, str. 30 Decembrie nr. 13.
ALBUM DE VACANŢĂ
FORUM ’75
taşii" de la Dăbîca, poetul-ţănan schelete de gorgonii — animale ’ Sosind de pe frontul hărniciei
şi cutezanţei, purtătorii cravate
Aurel Alic din aceeaşi locali marine de pe coasta Guineei, vi
tate, soliştii de muzică popu trina „Arhitecţi şi constructori" lor roşii ou tricolor din judeţul
lară Ofelia Toma şi Dorel Bis- prezintă termitele (insectele cele nostru au constituit la Forumul
naţional de la Reşiţa un alt
trian de la Ghelar, rapsodul mai de temut prin pagubele pro front — al inteligenţei şi iniţiati
SIMPOZIOANE lunii august, în mai multe popular Miron Goleşie din Lă- vocate locuinţelor şi plantelor vei. Dezbaterile forumului au re
Duminică după-amiază, la că localităţi din zona pădurenilor pugiu şi mulţi alţii. cultivate, dar interesante prin levat maturitatea de gîndire a
cuiburile gigantice pe care le
minele culturale din localităţile s-a desfăşurat faza de masă a pionierilor, necesitatea unei mai
Sarmizegetusa şi Rîu de Mori primei ediţii a „Festivalului ar EXPOZIŢIE construiesc), iar vitrina '„Ace, bune conlucrări între organizaţia
a avut loc simpozionul cu tema tei populare pădureneşti". Au spini, glande cu venin" ne face purtătorilor cravatelor roşii cu
„Conceptul de societate socialis luat parte formaţii şi solişti a- „Curiozităţi din flora şi fauna „cunoştinţă" cu cobra cu gît ne tricolor şi a U.T.C. S-au abordat
tă multilateral dezvoltată în do matori din localităţile Hăşdău, Africii tropicale" este intitulată gru şi musca Ţe-ţe (periculoase probleme privind necesitatea par
cumentele Congresului al Xl-lea Dăbîca, Topliţa, Teliuc, Ghelar, expoziţia temporară, deschisă zi prin secreţia glandelor veninoase ticipării tuturor pionierilor la!
al P.C.R.". Dezbaterile au fost Dăpugiu de Jos, Bunila, Cerbăl, lele trecute în secţia de ştiinţele şi agenţii patogeni pe care îi acţiunile organizaţiei — pentru
susţinute de cercetătorii Ştefan Lelese, care au adus în scenă naturii a Muzeului judeţean din transportă). O curiozitate între ca acestea să nu mai constituie
Marinescu, Mircea Bele, Andrei Deva. De la primii paşi, vizitato curiozităţi este vitrina „Peşti doar activitatea unor grupuri
Bokor şi prof. Silviu Cercea numeroase comori ale cântecului rul face cunoştinţă cu harta A- plimbăreţi, broaşte care nasc" restrînse —, s-au făcut propunerii
din^ Deva. O expunere cu ace şi jocului popular din această fricii care prezintă zonele de ve unde întîlnim peşti ca perio- pentru îmbunătăţirea Statutului
eaşi temă, susţinută de prof. zonă folclorică. Printre cei care getaţie şi marile mamifere exis phtalmul şi peştele pisică, care organizaţiei de pionieri. Lucrări
Dlvlu Moraru, a avut loc şi la s-au remarcat cu prilejul aces tente azi pe acest continent Ex le forumului au dezbătut şi a-
Căminul cultural din Clopotiva. au capacitatea să trăiască şi in probat Codul eticii şi echităţii
tor spectacole îl putem aminti ponatele din vitrine sînt grupate afara mediului acvatic, precum pionierilor, care va fi, de acum
„FESTIVALUL ARTEI POPULARE pe dansatorii de la Hăşdău, tematic, reliefând diferite aspecte şi broaşte la care lipseşte fe înainte, ghid în întreaga activi
PĂDURENEŞTI" din biologia animalelor prezen nomenul de metamorfoză. Dar tate a organizaţiei noastre revo
grupul vocal din Topliţa, corul tate. Vitrina .„Plante sau anima
In primele două duminici ale şl taraful de la Ghelar, „nun le ?“ pune în faţa vizitatorului ■cîte curiozităţi nu oferă expo luţionare. (SORIN STOICA, Orăş-
ziţia de... curiozităţL
tic, delegat la cel de al IV-len
Forum naţional al Organizaţiei
pionierilor).
