Page 3 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6074 O MARŢI, 5 AUGUST 1975 Pag. 3
miMHMMM
Pe agenda pregătirii noului an de învăfămînî
Cînd se „atacă" unele
reparaţii capitale?
dv.
nr.
„Urmare
scrisorilor
/Ufc 275/276/14 V 1975, vă comunicăm că clase amenajate la căminul cultu
ral, la consiliul popular... pe undo
se aprobă deschiderea finanţării
se vor găsi spaţii corespunzătoare
-pentru reparaţii capitale la urmă cit de cît. La apelurile repetate
HUN toarele lucrări i Şcoala generală ale organelor locale — conducerea
Zam, Şcoala generală Cerbia...*.
şcolii a cerut încă în 1973 un expert
Adresa Sucursalei judeţene Deva
a Băncii Naţionale e însoţită de care să determine gradul de rezis
tenţă şi uzură al clădirii, a bătut
contractul de antrepriză nr. 138/ pe la multe uşi, a insistat me
1975, încheiat între I.J.G.C.L. De
Cîn tecul Două decenii de va şi Inspectoratul şcolar judeţean, reu — I.J.G.C.L. n-a răspuns cu
competenţa pe care o incumbă. A-
în care „Antreprenorul general se
foarte masiv se va putea realiza
artă plastică ciar lucrările ...de reparaţii capi într-un timp foarte scurt o lucra
Muzica: GH. POPA Versuri: GEORGE NEGRARU obligă să execute pentru benefi cum, numai cu forţe suplimentate
tale la Şcoala generală Zam...“. re mare, de durată şi trainică.
in Valea Jiului că ele nu mai .sînt valabile. Pro date în grija -cooperaţiei zonale
I — Da, aşa spun hîrtiile, numai Lucrările de reparaţii curente
iectul nu corespunde. Cînd s-a în Ilia se desfăşoară anevoios. S-au fi
Duminică a început în Valea Jiu tocmit, nu s-a ,,văzut" că plan- nalizat doar la Almaş Sălişte şi Mi-
lui o „Săptămînă a artelor plas şeul nu rezistă. Acum s-a făcut căneşti. Cele efectuate cu „forţe lo
tice". Harnica şi prestigioasa fi alt proiect. Trebuie deschisă o cale" — cum obişnuiesc să spună
lială petroşăneană a Uniunii ar nouă finanţare. Orice angajament dascălii cînd se descurcă, fără să
tiştilor plastici îşi înscrie astfel în al antreprenorului nu ne poate ga apeleze la specialişti — s-au Înche
bogatu-i palmares o nouă şi amplă ranta să începem noul an de în iat în satele Valea, Godin eşti, Po-
mu '°- - ^a-au-da jLi7rt3»nc u5T"£\c .tac hîftS^T Âjljl^«siî *iî aA- manifestare — dedicaţie afectivă văţământ în această şcoală — con joga, Sălciva. „La noi, noul an şco
la viaţa şi munca plină de eroism stată, cu vădită amărăciune, pri lar ar fi putut începe la 1 iulie.
zsfe a locuitorilor acestor meleaguri. marul comunei Zam, tovarăşul De atunci e pregătită şcoala I E
Participanţi la nenumerate ex Cornel Moisin. Am analizat, îm ca o floare" — se mîndxeşte înv.
preună cu directorul şcolii, cu to
Elena Vug, vor.bîndu-ne despre
&T.tetKya străinătate, artişti ca Victor Syl- varăşul Vug, posibilităţile ce le a- hărnicia locuitorilor de la Sălciva.
poziţii în judeţ, în ţară şi în
„Forţele locale" îşi dovedesc...
vester, losif Tellmann, Horea Popp, vem -pentru a găsi spaţii în care forţele. Dar la Zam se aşteaptă,
să -deschidem şi să funcţioneze
loan Cîrjoi, Ecaterina Sylvester,
i Mania T. tCojocaru s.a. sînt astăzi cursurile şcolare. ■nei întreprinderi — I.J.G.C.L. —
din primăvară, alte forţe. Ale u-
Cu un contract de reparaţii ca
«/A. «» »• J|U «u- 2fa .wr-ît- *»
V\n - da tuM. ut- __ ___ «r nume cunoscute în lumea artelor care n-are voie şi nu trebuie să se
<^tt cajr- bu ^TO fft - vwr. ■> - **d - ic - li£ frumoase. Creaţia lor artistică gă pitale semnat de antreprenor în
SC
seşte astăzi, mai mult docît ori- ziua echinocţiului de primăvară, compromită. E vorba nu numai de
prestigiul unei întreprinderi, ci şi
cînd, în realitatea 'dinamică, în am ajuns în miez de vară şi nu
1
-dp—&- vy' vP --------gr continua transformare şi înnoire a s-a întreprins nimic. La Zam, co de o lucrare în -care sînt implicate
•* tQ - ld \Ao-dk po - Q • *nt /„ l! vieţii noastre socialiste, un ine piii vor fi obligaţi să înceapă condiţiile de instruire şi educare
^ Ui Uu"
CO- U un.d» -pa - O - Z, - «) p_ ţcr.'-iiYI-i .- (1.
w
, T
f l u - n - J a Ja ‘i '- u.- nu -Ac Ul 10 vz -.& || puizabil teren de investigaţie, un cursurile, nu în şcoala lor, ci prin a peste 100 de -copii !
izvor nesecat de rodnică inspiraţie.
22:
i f ■*■■-£-■■» ţ. kIh-H-4 ■rfS------ -O---------«pf- H Ei au înţeles că le revine datoria Album de vacanţă
de a exprima prin opere originale
spiritualitatea semenilor lor, 'spe
cificul societăţii socialiste adu-
cîndu-şi astfel o contribuţie efec ASALTUL CARPAŢILOR mentare şi de avertizare, 103 de
|^.i-j-j fi; <. ') j £■•■£■ fl. ş] % g tivă şi valoroasă în circuitul .cul stîlpi cu paletă marcaj, precum şi
turii naţionale. Ampla acţiune patriotică de în lucrări de reparaţii (podeţe etc.), in
tu.‘C oul <««U £ (Ârt- tu tui <i - «n-ta tui 'Ci* - lufi suşire a unor cunoştinţe teoretica Rezervaţia naturală Retezat.
Marcînd două decenii de artă
± =F=* plastică în. Valea Jiului, săptă- trimoniului natural, declanşată în lor în asaltul Retezatului !
Drum bun, cutezători ai înălţimi
şi practice legate de protejarea pa
«>—3^. mîna ce .pnemerge Zilei minerului, această vară în munţii Paring, Vîl-
organizată de către Comitetul ju can, Şurianu, Orăştie şi Retezat, MARŞUL VICTORIEI
deţean pentru cultură şi educaţie
<ţJL a- - vwu. "fui. (W_*lu -tu( * -
14
\_4 **■ '^‘Vo-oa AX ,u iu socialistă şi filiala iplasîtăcienilor a atras zeci de echipaje pioniereşti
Astăzi, echipa reprezentativă a
fc=S din Petroşani, şi-a înscris pe afiş din judeţ. Angajate în acţiunea de judeţului Hunedoara, formată din
$ ^^ ^ g_________ £ SI un vernisaj al expoziţiei jubiliare turistice — pe o porţiune de peste 10 pionieri, condusă de prof. Ro-
marcare şi remarcate a traseelor
cla 1» * J.0 * -tUt.{ .,m£o. Âj., i* Cd^-W' (la Casa de nultiu-ă a sindicatelor 450 km — echipajele pioniereşti au mulus Urs, porneşte spre... Marşul
din Petroşani'), simpozioanele .„Arta
Victoriei, a cărui fază republicană
extins aria participării şi la între
militantă în Valea Jiului" (la Pe- ţinerea unor refugii şi adăposturi, se desfăşoară intre 6—19 august, la
£ 3 -tf—«- cietatea noastră socialistă" (la Pe peste .cursurile de ape, cunoaşterea nedorean va raporta comandamen
S $ -tf>—s»~ •trila) şi „Arta monumentală şi so Arad — Padiş. Mîine, echipajul hu-
amenajarea de izvoare şi treceri
^ ^ Lf £L _______
in ~WuXh)( "Gr rx __ troşani)., întâlniri între artişUi -plas întregii zone turistice montane a tului republican despre succesul pe
| | tici şi locuitorii localităţii Cîmpu judeţului Hunedoara, a monumen care l-a avut acţiunea de masă
a Marşului Victoriei in judeţul nos
lui Neag, intre artiştii plastici şi telor naturii, a florei şi faunei o- tru, iar în următoarele zile cei 10
crotite de lege. Ha „Asaltul Carpa-
:
\ V C&l \ V ^ r;,, , J ■mineri la Petroşani, pe tema ,„ 0- ţilor" din masivele Şurianu, Paring pionieri vor participa, alături de re
mul contemporan şi creaţia plas
ft tică",, precum ş'i deschiderea unei şi Vîlcan au participat 17 echipaje prezentanţii din ţară, la activităţile
sporliv-luri&tice.
expoziţii de .grafică militantă la pioniereşti din municipiul Petroşani.
clubul din Lupeni. In palmaresul acestui asalt copiii ILUSTRATE
r^lLuXtXT^ C. DROZD Văii Jiului au înscris: marcarea a „De pe meleagurile de legendă
peste 250 km trasee turistice, insta
larea a 180 stîlpi indicatori. 8 table ale Ţării de Sus, mimbrii echipa
toponimice, 40 inăioatoare de direc jului „Tot înainte" din Hunedoara
ţie şi au aplicat mai mult de '3.000 vă trimit salutul lor pionieresc şi
Recitat': E scrisă-n inimile vii, Azi în -cărbuni l-am încrustat •de semne de marcaj. „Şoimii Pa- bucuria unei expediţii instructiv-
Din praful negru de cărbune, Unde se naşte poezia La, la, la, la... ringului" — echipajul Şcolii gene recreative". Urări pentru pionierii
Din duh şi inimă de munte, Pe portativ de galerii.- Cuplet 2 : rale nr. 4 Petroşani — au marcat din judeţul nostru, de la colegii lor
Se-aude din adine un cîntec, Refren : Pe unde steiuri stăpânesc cu ibandă roşie şi cruce roşie „ma — mici ziarişti de la Casa pio
Cuplet 1 : Cîntecul meu Şi Jiul volburile-şi duce, gistrala“ Parângului, -de la Petro nierilor din Hunedoara — aflaţi in
Acolo unde nu cresc flori E -c-înt-ecu-l a dineului, ■Unde cărbunii înnegresc şani pină la Obirşia Lotrului, pe o expediţie. E a cincea ilustrată so
Şi-n pumnul greu poţi să prinzi Cîntecul meu Pîraiele cu apă dulce, întindere de peste 40 km, au urcat sită de la echipaj, în această va
pe virfurile Cirja (2 405 m) şi Pa-
canţă de vară, pe adresa... pionieriei
cerul •; Cîrrt de izbîndă al omului, Prin gurile de întuneric, ringul Mare (2.519 m), .lăsind sem hunedorene.
Acolo unde curg sudori, -Cântecul meu Prin geamurile cu zorele, nul trecerii lor prin montarea ta
îşi poartă şoaptele un cîntec,
Unde poet este minerul, In zori de zi 1-a-m fredonat, Şi zvon de viaţă nouă-n ele. blelor toponimice. Echipajul „Mon PE URMELE ISTORIEI
Acolo unde poezia Cîntecul .meu (Refren) tana“ (Şcoala generală nr. 1 Petri-
la) a făcut însemnul „asaltului“ pe Miine, un echipaj format din 5
traseul Taia — Auşel — Cabana fete şi 5 băieţi din Franţa va sosi
Şurianu, cel de la Şcoala generală în judeţul Hunedoara, unde va
nr. 5 Vulcan pe itinerarul Pasul participa la o expediţie „Pe urmele
Vîlcan — Pasul Oslea, pină la Va
Cuvîntul comunist Orga lea de Peşti, pe aproape 40 km, iar istoriei". Echipajul francez, care va
face studii etnografice şi arheolo
al Casei pionierilor din Petroşani a
Jur-împrejur, aproape-mi sună orga de umbre marcat drumul ce urcă pe la Creas gice in Munţii Orâştiei, va fi în
Te-ai desprins din văzduhul albastru, Fascinanta orgă de umbre... ta Taiaiă şi pină dincolo de Şeaua soţit de membrii expediţiei „Sar-
Vibrat de fietbinţile arderi ale frunţii: Galerie, Hrdele. gedava" din Orăşlioara de Sus —
îndrăzneaţă, utila şi patriotica
Cuvîntul comunist, -simplu, Tub de lumină vie. acţiune a pionieriei româneşti s-a cutezătorii care au clicerit, în urmă
Cu dragoste spus!... Pereţii .tăi vibrează uşor: declanşat, vineri, şi ’în masivul Re cu cîţiva ani, „Busola de aur" —
Totul ţâşneşte în sus, Magnetul izvorului sonor tezat. La start s-au prezentat 18 avind drept conducător pe profeso
rul de istorie Viorel Manolescu.
Intr-o ploaie intensă de meteori Să fie de vină? echipaje pioniereşti din zonele Ha
Rotind ca un nimb, Galerie, ţeg, Hunedoara, Deva şi Petroşani, „FLOAREA PRIETENIEI"
O stea suitoare, Tub de lumină, cărora le-au venit în sprijin şi pă
Cinci şcolari hunedoreni, de la
Veşnică -prin impuls, Du înapoi afară, durari da la ocoalele silvice Rete Casa pionierilor din Orăştie, vor
zat, Riu de Mori, Pui, Lupeni. Pre
Umană-n nucleu Sămînţa asta care îmi împurpurează tîmpla gătite cu echipament •corespunzător pleca, în această săptămînă, spre
Şi-n tot ce e sete adîncă de soare, Şi-ndreapt-o spre casa care o ştii şi instruire tehnică, cu materialul Cărei. Aici, in tabăra cicloturistică,
De-a cunoaşte, de-a tinde mereu! Să nască stele necesar, echipajele sdân Retezat după ce se vor intîlni cu pionieri
în cele patru colţuri ale ferestrei. şi-au propus marcarea a circa 250 din toate judeţele ţării, vor pleca,
km, plantarea a 114 indicatoare de pe biciclete, spre Bucureşti. Drum
IOAN CHIRAŞ TRAIAN MORAR direcţie şi table toponimice, docu bun. iubitori ai •ciclismului !
IN ÎNT1MPINAREA ZILEI DE cloric al ţinutului nostru, ci şl de muzică uşoară — Marlus Fie-
23 AUGUST C a r t e e t c a 1- 4u r a l aria tematică a muncii ce carac naru, surorile Vass, elevi utecişti
terizează acest colţ de ţară. Inau
care prin talent şi perseverenţă au
gurat într-un decor cu pîlpîirea urcat podiumul primului loc la
Ieri, a început „Săptămâna cul lămpilor de miner, prin dansul întrecerile artistice.
turii, educaţiei socialiste şi spor nematografice : Dialog de politică tematic „Lumini de diamante ne Succes deplin solilor artei hu
tului în Valea Jiului". La toate externă — „România socialistă pe expuneri cadrele didactice Eva gre" ce sugerează munca plină de nedorene la serbările Mării 1
casele de cultură, cluburile şi că coordonatele lumii". Dialogul a Lorincz, Ludovic Kiss, Etelca Len- devoţiune şi eroism a .minerilor
minele culturale vor fl organizate fost însoţit de proiecţii de filme gyel, luliana Joc şi Margareta Aci- în tăcerea de granit a pământu
simpozioane, dezbateri, mese ro realizate cu prilejul vizitelor to mov. lui, spectacolul „curge" în cîntec BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE
tunde, schimburi de experienţă, varăşului Nicolae Ceauşescu în di de cald fior patriotic, de la „Dul
gale de filme documentare, spec ferite ţări ale lumii. Asemenea „LUMINILE HUNEDOAREI ce Românie" pînă „La noi", înso Duminică, în localităţile Stei,
tacole de poezie patriotică şi cîn- acţiuni au avut loc la Balşa, Orăş- SALUTĂ LITORALUL" ţite de versuri-îndemn : „Veniţi Hăţăgel (comuna Densuş). Unciuc
tece revoluţionare, concursuri pe tioara de Sus, Brănişca, Ilia, Lă- la noi, în anotimp de soare/ Să şi Valea Dîljil (comuna Rîu da
teme de oultură generală, evocări pugiu de Jos, Gurasada, Vorţa şl Cîştigătorii primului loc la faza biruiţi lumina din obraji/ Veniţi Mori), cetăţenii au participat la
istorice ş.a. Ampla manifestare Visca. Judeţeană a concursului cultural- interesante întîlniri cu brigăzi şti
se înscrie în cadrul acţiunilor de DEZBATERI artistic al elevilor din licee şl la noi, lingă cuptoare/ Şi-n fră inţifice. Printre temele abordat®
dicate întîmpinărli zilei de 23 şcoli profesionale — „România so gezimi de abataj". Spectacolul-che- cu acest prilej consemnăm celg
August. mare, ai cărui semnatari sînt Eu privind nocivitatea fumatului g$
Consiliul judeţean al oamenilor cialistă, ţara mea de glorii" — au gen Burza (libret) şi Vasile Che- abuzului de alcool, probleme ae
muncii de naţionalitate maghiară plecat, aseară, spre Năvodari, demografie, politică externă, dez
DIALOG PE TEME DE şi Comitetul judeţean pentru cul unde, timp de o săptămînă, vor vereşan (regia artistică şl core bateri asupra unor legi ş.a. Din
POLITICĂ EXTERNĂ tură şl educaţie socialistă au ini participa la serbările „Litoral ’75“. grafică), va aduce la lumina ram aceste brigăzi ştiinţifice au făcut
ţiat la căminele culturale din De Intr-un spectacol-şnur, înmănun pei „Litoralului ’75", formaţiile ar parte profesorii Valentina Balea,
Comitetul judeţean pentru cul va, Cristur si Hăşdat dezbateri pe cheat sub genericul „Luminile Hu tistice ale liceelor pedagogic şl Rodie» Pîrvan, Viorel Arimescu-,
tură şl educaţie socialistă a orga tema „Efortul comun — temelia nedoarei salută Litoralul", tinerii Vasile Gălnaru, medicii Mihal
nizat la sfîrşitul săptămînii tre artişti de pe meleagurile de căr industrial de mecanică Deva, so
cute în diferite localităţi ale ju înfloririi rapide a economiei şl bune şl metal ale României vor liştii de muzică populară Tanla Pepenar, Mlrcea Balea, Mihal
deţului o interesantă acţiune sub culturii patriei noastre socialiste". oferi, în cînt şl dans, nu numai Moga, Maria Gălăţan, Rodlca To- Stoenescu, precum şl juristul
forma unei caravane eultural-ci- Au susţinut asemenea dezbateri şi crîmpeie din bogatul tezaur fol motaş, Munteanu Drăgan şl cel Alexandru Pop.