Page 34 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 34

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 076 ® MARŢI, 19 AUGUST 1975
              Pag; 2

                                                                                                                                                 Realizarea   neabătută   a   Pro­
                Actualitatea                                                                                                                    gramului partidului   de edifă»
                                                iub razele luminosului Prouram al partidului                                                    tilateral   Aţzvoltate   şi   înainta-,
                                                                                                                                                care  a  societăţii  socialiste  mul­
                                                                                                                                                                    comunism,
                                                                                                                                                re a Rommiiei spre
                     politică                                                                                                                   înfăptuirea  cu  succes  a  prevede­
                                                                                                                                                rilor   noului   cincinal   presupun
                                                                                                                                                intensificarea  activităţii  organelor,
                   (Urmare din pag. 1).            (Urmare din pag. 1)        judeţ  s-au  desfăcut  către  popu­  nei  In  unităţile  agricole,  efectuării   şi organizaţiilor de   partid, de
                                                                                                                                           de
                                                                                                               arăturilor
                                                                                                                         pentru
                                                                                                                                 culturile
                                                                                                                                                masă  şi  obşteşti,  a  instituţiilor  de
                                                                              laţia  de  la  oraşe  şi  sate  cu  1854
                                              por  —  a  cunoscut  o  dinamică  de   tone  mai  multă  pline,  aproape  400   toamnă,  pregătirii  seminţelor,  re­  cultură  şi  educaţie  pentru  perfec­
              oaspeţilor  de  peste  hotare.  Exa­  creştere  anuală  de  12,6  la  sută  faţă   tone  preparate  din  oarne,  400  000   coltării   şi   depozitării   furajelor,   ţionarea   muncii   politico-educati-
              minând  proiectele  şi  machetele  de   de 11—12 la sută cit era prevăzut.  litri  de  lapte,  mari  cantităţi  de   creşterii  în  continuare  şi  amelio­  ve,  a  preocupărilor  pentru  ridi­
              sistematizare  ale  localităţilor  Con­  In  agricultură,  cu  toate  că  au   ouă  şi  alte  produse  alimentare.  Au   rării  efectivelor  de  animale,  cre­  carea nivelului de   conştiinţă,
              stanţa,  Alba  Iulia,  Zalău,  Slobozia,   fost  doi  ani  cu  condiţii  climatice   crescut,  de  asemenea,  desfacerile   ării   tuturor   condiţiilor   pentru   pentru   cultivarea   trăsăturilor
              Galaţi  şi  Tulcea,  tovarăşul  Nicolae   nefavorabile  şl  au  survenit  din   la  încălţăminte,  textile,  articole  de   recoltarea  optimă  a  culturilor  de   proprii  omului  nou  in  muncă,
              Ceauşescu  a   făcut  recomandări   nou  puternice  calamităţi  naturale,   blănărie,  la  frigidere,  maşini  de   toamnă.  O  înaltă  îndatorire  pa­  gîndire  şi  comportament,  a  unui
              pentru  ca  urbanistica  localităţilor   se  va  obţine  pe  cincinal  o  produc­  spălat  rufe,  aparate  de  radio,  te­  triotică  a  tuturor  unităţilor,  a  oa­  înalt  spirit  revoluţionar,  de  ordi­
              noastre  să  fie  concepută  In  spirit   ţie  vegetală  cu  circa  30  La  sută   levizoare  şi  diferite  alte  articole   menilor   muncii   din   agricultură   ne  şi  disciplină,  de  pasiune  şl
              raţional,  gospodăresc,  arhitectura   mal  ridicată  decît  In  cincinalul   electrocasnice.    este  predarea  integrală  a  tuturor   dăruire comunistă.
              edificiilor  să  devină  cit  mai  func­  trecut  şi  un  spor  simţitor  la  efec­  Realizările  bune  obţinute,  clima­  obligaţiilor  la  fondul  de  stat  de   „Transpunerea  în  viaţă  a  obi­
              ţională,  mai  modernă  şi  mai  fru­  tivele de animale.        tul  de  muncă  creatoare  din  toate   produse agricole.        ectivelor  măreţe  înscrise  in  pla­
              moasă,  iar  platformele  industriale   Acum,  la  cea  mal  mare  sărbă­  coleetivităţile   constituie   garanţia   Colectivele  de  muncă  din  judeţ   nul cincinal 1976—1980 — subliniază
              să  constituie  cadrul  unei  activităţi   toare  naţională  a  poporului  nos­  sigură  că  economia  judeţului  nos­  s-au  angajat  să  aducă  o  impor­  tovarăşul  NICOLAE  CEAUŞESCU
                                              tru,  trăim  satisfacţia  de  a  face  un
              productive şi economice eficiente.  bilanţ  mobilizator  şi,  în  industria,   tru  va  îndeplini  responsabil  sarci­  tantă  contribuţie  la  efortul  valu­  —  cere  din  partea  tuturor  o  acti­
                                                                                                                    de
                                                                                                                        export-import
                                                                                                                                     al
                                                                                                               tar
                                                                                                                                         ţării
               Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,   agricultura  şi  investiţiile  judeţului   nile  ce  îi  revin  pe  acest  an  şi  în             vitate  intensă,  susţinută,  muncă
                                                                                                               noastre  şl acţionează  cu răspundere.
              preşedintele   Republicii   Socialiste   nostru.  Pe  7  luni,  colectivele  de   viitorul cincinal.  In  această  direcţie  trebuie  şi  mai   disciplinată,  spirit  de  răspunde­
                                                                                Fiecare  comunist,  fiecare  om  al
                                                                                                                                                re,  o  preocupare  de  zi  cu  zi  pen­
              România,  a  avut  convorbiri  cu  pri­  muncă  din  industria  judeţului  Hu­  muncii  a  reţinut  din  cuvîntarea  to­  mult   intensificate   preocupările   tru   organizarea   superioară   a
              mul  ministru  al  Iranului,  Amir   nedoara  au  obţinut  o  producţie  su­  varăşului   Nicolae   Ceauşescu   la   pentru  realizarea  şi  livrarea  pro­  muncii,  măsuri  ferme  pentru  pu­
              Abbas  Iloveyda.  In  acest  cadru  a   plimentară  în  valoare  de  peste  297   Plenara  comună  a  C.C.  al  P.CJt.   duselor   destinate   exportului   la   nerea  cit  mai  largă  în  valoare  u
              fost  reafirmată  voinţa  României   milioane   lei,   întreaga   depăşire   şi  Consiliului  Suprem  al  Dezvoltă­  timp  şi  la  un  înalt  grad  de  com­  rezervelor  şi  posibilităţilor  exis­
              şi  Iranului  de  a  conlucra  mai   fiind  realizată  pe  seama  creşterii   rii  Economice  şi  Sociale  a  Româ­  petitivitate,  pentru  asimilarea  de   tente  în  fiecare  judeţ,  în  fiecare
              strlns  pe  plan  extern,  de  a-şl  adu­  productivităţii  muncii.  1975  este   niei  din.  21—22  iulie,  modul  cum   noi   produse,   maşini,   instalaţii,   oraş  şi  comună,  în  fiecare  între­
              ce  şi  in  viitor  întreaga  contribuţie   primul  an  cind  realizăm  pe  judeţ   trebuie  muncit  pentru  realizarea  a-   piese  de  schimb  şi  găsirea  de  so­  prindere şi Ioc de muncă".
              la  Înfăptuirea  securităţii  şi  coope­  o  producţie  globală  industrială  în   cestor  măreţe  sarcini  :  în  toate   luţii  care  să  conducă  la  dimi­  Acum,  la  a  XXXI-a  aniversare
              rării,  la  stingerea,  prin  mijloace   valoare  de  peste  20  miliarde  lei.   unităţile,  în  toate  sferele  activi­  nuarea importurilor.  a  eliberării  patriei,  comuniştii,  oa­
              politice,  a  focarelor  de  tensiune  şi   Sarcinile  la  export  pe  perioada  a-   tăţii  economice,  politice  şi  socialo   Pregătim  acum  producţia  şi  in­  menii  muncii  hunedoreni  îşi  ex­
              conflict.                       ferentă  au  fost  îndeplinite  cu  10   trebuie   promovate   cu   fermitate   vestiţiile   anului   viitor.   Această   primă  din  nou,  cu  un  sentiment
                 P r e ş e d i n t e l e    NICOLAE   zile  mai  devreme  şi,  de  asemenea,   spiritul  revoluţionar,  novator,  or­  acţiune  comportă  o  mare  respon­  de  adine  patriotism,  adeziunea  de­
              CEAUŞESCU  şi  tovarăşa  _  Elena   au  fost  depăşite  şi  cele  referitoa­  dinea,  disciplina,  legalitatea,  răs­  sabilitate  pentru  toate  organele   plină  şi  sprijinul  total  faţă  de  po­
              Ceauşescu  au  primit delegaţia  Con­  re  la  beneficii.  S-a  realizat  şi  de­  punderea,  trebuie  cultivate  pasiu­  şi  organizaţiile  de  partid,  consi­  litica  externă  a  partidului  şi  sta­
              gresului  S.U.A.,  condusă  de  Cari   păşit  planul  la  lucrările  de  inves­  nea   şi   dăruirea   comunistă   în   liile   şi   comitetele   oamenilor   tului  nostru,  recunoştinţa  fierbinte
              Albcrt,  preşedintele  Camerei  Re­  tiţii,  iar  in  agricultură  s-a  reuşit   muncă.          muncii.   In   acest   spirit   tre­  şi  adînca  mulţumire  faţă  de  la­
              prezentanţilor.  In  cursul  întreve­  —  printr-o  largă  mobilizare  a  lu­  Judeţului   nostru   îi   revin   buie   organizate   aprovizionarea   borioasa  activitate  internaţională,
              derii  s-a  relevat  cu  satisfacţie  că   crătorilor  ogoarelor  şi  un  sprijin   sarcini  deosebite  in  dezvoltarea   tehnico-materială,   producţia   şi   desfăşurată  în  sprijinul  păcii  şi
                                              substanţial  din  partea  oamenilor
              relaţiile  dintre  România  şi  S.U.A.   muncii  de  la  oraşe  —  să  se  orga­  bazei  de  materii  prime  şi  ener­  desfacerea   şi   pregătite   in­  colaborării  internaţionale,  al  4dpo­
              cunosc  o  evoluţie  pozitivă,  mereu   nizeze  şi  să  se  desfăşoare  mal  bi­  getice  a  economiei  naţionale  şi,   vestiţiile.   Se  cere  beneficiarilor   lului  socialismului  şi  comunismu­
              ascendentă,  subliniindu-se  că  un   ne  decît  in  alţi  ani  campania  agri­  în  primul  rînd,  în  asigurarea   de   investiţii,   constructorilor   şi   lui  de  către  tovarăşul  Nicolae
              rol  hotărîtor  In  această  privinţă   colă  de  recoltări,  întreţinere  a  cul­  unui  grad  mai  ridicat  de  acope­  proiectanţilor  să  ia  toate  măsuri­  Ceauşescu,  secretarul  general  al
                                                                               rire  din  ţară  a  necesarului  de
              l-au  avut  contactele  la  cel  mai   turilor  şi  de  pregătire  a  recoltei   cărbune   cocsificabil,   laminate,   le  pentru  pregătirea  minuţioasă   Partidului  Comunist  Român,  pre­
              fnalt  nivel,  din  ultimii  ani,  de  la   viitoare.            feroaliaje,   metale   neferoase   şi   a  investiţiilor,  executarea  şi  da­  şedintele   Republicii   Socialiste
              Bucureşti  şi  Washington,  dintre   Succesele  obţinute  în  dezvolta­  alte  materii  prime.  Organizaţiile   rea  în  funcţiune  înainte  de  ter­  România.  Alături  de  întregul  nostru
              preşedinţii  Nicolae  Ceauşescu  şi   rea  producţiei  materiale  şi  în  creş­  de  partid,  minerii,  siderurgiştii,   men   a   obiectivelor   productive,   popor,  oamenii  muncii  hunedoreni
              Gerald R. Ford.                 terea  venitului  naţional  stau  la   lucrătorii  din  sectorul  de  pros­  pentru  a  se  evita  situaţia  prezen­  au  urmărit,  recent,  cu  vital  inte­
                Sîmbătă,  In  staţiunea  Neptun,   baza  ridicării  neîntrerupte  a  veni­  pecţiuni  geologice  trebuie  să  ac­  tă  cind  la  unele  lucrări  trebuie   res  desfăşurarea  lucrărilor  Con­
                                                                                                                                                ferinţei
                                                                                                                                                                        pentru
                                                                                                                                                        general-europene
              tovarăşul  NICOLAE  CEAUŞESCU,   turilor  oamenilor  muncii,  a  nive­  ţioneze  cu  toată  energia  şi  capa­  făcute  eforturi  deosebite  pentru   securitate  şi  cooperare,  manifes-
                                                                                                               respectarea termenelor.
              secretar  general  al  Partidului  Co­  lului  lor  de  trai  material  şi  spiri­  citatea  de  creaţie,  Intr-o  viziune   Pregătim,  de  asemenea,  noul  an   tîndu-şi  cele  mai  alese  sentimen­
              munist  Român,  a  primit  pe  tova­  tual  —  ţelul  suprem  al  politicii   de  largă  perspectivă,  pentru  so­  şcolar  şl  universitar  1975—1976.   te  de  stimă  şi  înaltă  preţuire
              răşii  Tomio  Nishizawa  şi  Ichiro   partidului.  Prin  încheierea  în  a-   luţionarea  în  cit  mai  bune  con-   Unităţile  şcolare,  cadrele  didacti­  faţă  de  activitatea  deosebit  de
              Sunama,  membri  ai  Prezidiului  Co­  cest  an  a  acţiunii  eşalonate  de  ma­  diţiuni  a  acestor  sarcini  de  mare   ce,   întreprinderile,   toţi   factorii   rodnică   desfăşurată   in   cadrul
              mitetului  Central  al  Partidului  Co­  jorare  a  retribuţiei  tuturor  catego­  răspundere.   răspunzători  de  pregătirea  forţei   conferinţei  de  conducătorul  parti­
              munist  din  Japonia,  care,  la  Invi­  riilor  de  angajaţi  şi  ca  urmare  a   In  industrie,  investiţii,  transpor­  de  muncă,  de  educarea  şi  forma­  dului   şi  statului  nostru,  pen­
              taţia  C.C.  al  P.CJR.,  se  află  latr-o   măsurilor  luate  de  Comitetul  Poli­  turi,  peste  tot,  se  impune  o  pre­  rea  tinerei  generaţii  trebuie  să   tru   modul   strălucit,   construc­
              vizită In ţara noastră.         tic  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.  pen­  ocupare  fermă  pentru  utilizarea   acţioneze  cu  fermitate  —  în  lumi­  tiv,   în   care   a   reafirmat
                                              tru  majorarea  suplimentară  a  re­
                                              tribuţiei  tarifare  cu  60  lei  lunar   intensivă  a  capacităţilor  de  pro­  na   hotărîrii   Plenarei   C.   C.   3a  acest  înalt  forum  principiile
                                                                               ducţie,  organizarea  superioară  a
                                               se  asigură  sporirea  veniturilor  rea­                         al  P.C.R.  din  1973  şi  a  concluzii­  călăuzitoare  ale  politicii  interna­
                                              le  ale  populaţiei  din  retribuţie  cu   producţiei  şi  a  muncii,  mecani­  lor  recentei  plenare  comune  —  pen­  ţionale  a  României  socialiste  —
                                              22  la  sută  în  comparaţie  cu  anul   zarea  lucrărilor  şi  folosirea  din   tru  ca  noul  an  şcolar  şi  universi­  importantă  contribuţie  şi  vibrantă
                 25000 ore de muncă            1970, faţă de 20 la sută cit prevedeau   plin  a  timpului  de  muncă  în  ve­  tar  să  cunoască  de  la  început  o   chemare  adresată  popoarelor  şi
                                               Directivele  Congresului  al  X-lea  al   derea  creşterii  mai  accelerate  a   substanţială  îmbunătăţire  calitati­  conducătorilor   de   state   pentru
                                              partidului.  De  asemenea,  veniturile   productivităţii,  pentru  .înnoirea  şi   vă  în  domeniul  legării  învăţămîn-   făurirea  unei  Europe  unite,  for­
                        patriotică             reale  ale  ţărănimii,  calculate  pe  o   modernizarea  produselor,   acope­  tului  cu  activitatea  productivă,   mată  din  naţiuni  libere  şi  pros­
                                                                               rirea  prin  forţe  proprii  şi  coope­
                                               persoană  activă,  vor  fi  mai  mari                            formării   de   oameni   pentru   pere,  a  unei  lumi  a  păcii  şi  drep­
                                               cu  35  la  sută.  La  aceste  creşteri   rare  a  necesarului  de  maşini,  in­  muncă  şi  prin  muncă,  educaţiei   tăţii.
                Duminică, 17 august a.c., La che­  trebuie  adăugate  cheltuielile  pen­  stalaţii,  piese  de  schimb  şi  înde­  cetăţeneşti  a  elevilor  şi  studen­  Cu  prilejul  celei  de  a  XXXI-a
              marea  organelor  locale  ale  Fron­  tru  finanţarea  acţiunilor  social-   osebi  pentru  reducerea  substan­  ţilor.           aniversări   a   eliberării   patriei,
              tului  Unităţii  Socialiste,  In  onaşul   culturale  făcute  de  stat,  care  se   ţială  a  cheltuielilor  materiale,  a   Cercetarea  ştiinţifică  —  care  în   minerii,  siderurgiştii,  energeticie-
              Brad  s-a  făcut  o  amplă  mobilizare   ridică  în  acest  an  la  7  500  lei  pe   consumurilor   specifice   de   cocs,   judeţul  nostru  este  chemată  să   nii,  constructorii,  lucrătorii  de  pe
              la  lucrări  de  înfrumuseţare  a  loca­  o familie.             metal,  combustibili  şi  carburanţi,   soluţioneze   o   complexitate   de   ogoare,  toţi  oamenii  muncii  din
              lităţii,  respectiv  la  curăţirea  şi  în­  Creşterea  veniturilor  populaţiei   materii  chimice,  energie  electri­  probleme  legate  de  asimilarea  şi   judeţ  sînt  animaţi  de  voinţa  fer­
              treţinerea  străzilor  şi  a  spaţiilor   se  reflectă  In  sporirea  de  la  un   că  etc.,  pentru  sporirea  eficienţei   realizarea  de  noi  utilaje  miniere,   mă  de  a  aduce,  iu  continuare,  o
              verzi.  In  total,  In  această  zi  s-au   an  la  altul  a  puterii  sale  de  cum­  întregii activităţi.  siderurgice,   pentru   construcţii   şi  mai  mare  contribuţie  la  susţi­
              prestat  25  000  ore  de  muncă  pa­  părare.   In   primul   semestru   Sînt  cunoscute  sarcinile  şi  spi­  etc.  —  trebuie  să  se  lege  real­  nerea  şi  întărirea  prin  realizări
              triotică.                        al   acestui   an,   de   pildă,   fa­  ritul  ce  trebuie  să  caracterizeze   mente  de  producţie,  să  se  mute   de  prestigiu  în  producţia  materi­
                                               ţă   de   perioada   corespunză­  activitatea  din  agricultură.  Este   în  întreprinderi,  să  se  desfăşoare   ală  şi  activitatea  spirituală  a  în­
                             AL. JURCA         toare  din  1974,  prin  unităţile  co­  necesar  să  se  acorde  o  atenţie  deo­  în  strînsă  colaborare  cu  producă­  tregii  politici  interne  şi  externe
                            corespondent       merţului  de  stat  şi  cooperatist  din  sebită  întăririi  ordinii  şi  discipli­  torii bunurilor materiale.  a Partidului Comunist Român I
                                                                                                                      Pagini di» lupta Partidului Comunist Român
               Muncitorimea hunedereană—participantă activă,                                                                      împotriva fascismului
                                                                                 împotriva                      Legionarii au fost alungaţi din conducerea minei
                                                                                                                 In  anii  cînd  se  afla  în  ilegalitate,   Din  mulţimea  acţiunilor  pe  caro
                                                                                                                Partidul  Comunist  Român  desfăşura   Partidul  Comunist  Român  le-a  or­
                                                                                                                o  considerabilă  activitate  şi  prin  in­
                                                                                                                                                 ganizat  în  această  perioadă  imi  a-
                                                ui si războiului hitlerist                                      termediul  sindicatelor.  Faptul  era   mintesc  bine  de  una.  In  conduce­
                                                                                                                explicabil  pe  deplin  dacă  avem  în
                                                                                                                                                rea  minei  se  aciuise  un  grup  do
                                                                                                                vedere  pe  de  o  parte  condiţiile   legionari.  Comportarea  lor  brutală
                                                                                                                muncii  ilegale,  Iar  pe  de  altă  parte   faţă  de  muncitori  n-a  mai  putut  fi
                In  primii  ani  ai  deceniului  al  pa­  Chemările  vibrante  ale  partidului   se  arată  :  „Din  martie  1944,  ziua  24,   exploatarea  cruntă  la  care  erau  su­  suportată.  De  aceea,  la  chemarea
               trulea.  cind  pe  plan  internaţional   comunist  duc  la  intensificarea  ac­  a  fost  pregătită  materie  primă,  în   puşi  minerii,  întreaga  clasă  munci­  partidului,  într-o  dimineaţă  a  fost
               ee  Intensifică  pregătirile  de  război,   ţiunilor  revoluţionare  de  rezistenţă   cantitate  de  100  vagoane  bare  de   toare.  Pe  acest  plan  se  înfruntau   organizată  o  puternică  demonstra­
               cînd  creşte  agresivitatea  Germaniei   faţă  de  ordinele  autorităţilor  fas­  oţel  destinate  confecţionării  proiec­  în  primul  rînd  muncitorii  cu  patro­  ţie  în  incinta  minei.  Veniseră  si
               fasciste,  se  accentuează  şi  politica   ciste.  Intr-un  raport  către  Ministerul   tilelor  anti-tanc.  Deşi  materialul  a   natul.  îmi  aduc  aminte  că  în  anii   soţiile   minerilor.   Demonstraţia   a
               antinaţională  a  cercurilor  reacţiona­  înzestrării  Armatei,  din  3  noiembrie   fost  pregătit  din  timp...  transportul   1937—1939,  pe  cînd  eram  preşedinte­  fost  foarte  hotărîtă  şi  categorică,
               re  româneşti,  care  prin  măsurile   1942,  conducerea  minelor  din  Valea   la  fabrica  de  proiectat  proiectile   le  sindicatului  roşu  al  minerilor  din   corîndu-se   plecarea   imediată   din
               antidemocratice  promovate  încercau   Jiului  reclama  că  :  „Lucrătorii  lip­  anti-tanc  de  la  Cîmpina  nu  s-a  fă­  Ghelar,  au  fost  organizate  nenumă­  Ghelar  a  conducătorilor  legionari,
               să  înăbuşe  lupta  forţelor  progre­  sesc  nemotivat  de  la  lucru  sau  pă­  cut  pînă  în  prezent  datorită  unui   rate  acţiuni  împotriva  patronilor,   lucru  care  a  şi  avut  loc.  Cu  aceas­
               siste,  antifasciste.  In  fruntea  mase­  răsesc  serviciul  fără  voie.  Această   act  de  „neglijenţă"  la  îndeplinirea      ta  însă  lupta  nu  a  încetat.  Munci­
               lor,  Partidul  Comunist  Român  s-a   stare  de  lucruri  face  ca  randamen­  formelor   de   comanda   vagoanelor.   condiţiilor  grele  de  lucru,  precum   torii  au  înţeles  mai  bine  chemarea
                                                                                                                şi  a  prigoanei  la  care  eram  supuşi
               ridicat  cu  fermitate  pentru  apăra­  tul  să  sufere  tocmai  azi  cînd  ne­  In  loc  de  vagoane  deschise,  la  u-   din  partea  jandarmeriei  şi  sigu­  partidului  comunist  de  a  lupta  fără
               rea  fiinţei  noastre  naţionale,  pen­  voile  cer  un  maximum  de  produc­  zinâ  au  sosit  vagoane  închise  în   ranţei.  Principala  ţintă  a  reprimă­  încetare  împotriva  fascismului,  îm­
               tru   unirea   forţelor   democratice,   ţie".  Inţelegînd  prin  „nevoile  timpu­  care  nu  s-a  putut  încărca  materia­  rilor  erau  cei  care  desfăşurau  ac­  potriva războiului care se pregătea.
               antifasciste,  pentru  apărarea  intere­  lui"  producţia  de  cărbune  necesară   lul".         tivitate  de  unire  a  muncitorilor,  de
               selor  maselor  populare  şi  a  liber­  ducerii  războiului  hitlerist,  în  care   La  29  Iulie  1944,  poliţia  din  Lupeni   luptă  organizată  împotriva  fascis­  IOAN ALIC HECTOR
               tăţilor  democratice,  împotriva  fas­  România  fusese   atrasă  împotriva   anunţa  că  minerii  au  însărcinat  o   mului şi a pregătirilor de război.  membru al P.C.R. din anul 1932
                                                                                delegaţie  care  a  fost  trimisă  la  Bu­
               cismului,  a  războiului.  Stau  măr­  voinţei  oamenilor  muncii,  conduce­  cureşti  spre  a  cere  satisfacerea  1-
               turie  în  acest  sens  marile  bătălii   rea  minelor  Văii  Jiului  recunoaşte   mediată  a  revendicărilor  lor,  sub
               muncitoreşti  care  au  culminat  cu   de  fapt  în  acest  raport  incapacita­  ameninţarea  începerii  unor  greve.   Acţiuni hatărite   pentru formarea
               luptele   ceferiştilor   şl   petroliştilor   tea  ei  de  a  mai  putea  asigura  can­  Agitaţii  puternice  semnalau  autori­
               din  lama  anului  1813,  în  perioada   titatea  de  cărbune  cerută  de  căpe­  tăţile  în  vara  anului  1944  în  întrea­
               imediat   următoare   instaurării   la   teniile  fasciste  ale  statului,  inca­  ga  Vale  a  Jiului.  „Comuniştii  au
               putere a hitlerismului în Germania.  pacitate  datorată  tocmai  ostilităţii   dese  întruniri  în  diverse  case  con­  Frontului Unic  Muncitoresc
                îndrumată  şi  condusă  de  către   pe  care  minerii  o  manifestau  faţă   spirative  —  raporta  la  22  iunie  1944
               P.C.R..   muncitorimea   hunedoreană   de  exploatatorii  capitalişti,  dictatu­  comisariatul  de  poliţie  Petroşani  —          Importante  acţiuni  am  întreprins
                                               ra  militară-fasclstă  şi  războiul  hi-
                                                                                                                 Prin  anii  1936—37,  unul  din  obiec­
               şi-a  înscris  şi  In  această  perioadă   tlerlst.  „In  ziua  de  1  Mai,  orele  7,   In  cadrul  cărora  discută  sarcinile   tivele  luptei  ilegale  era  formarea   şi  prin  „Ajutorul  Roşu".  îmi  aduo
               cu  litere  durabile  lupta  aa  în  is­                         ce  le  stau  în  faţă  pentru  următoa­  unui  front  larg  muncitoresc  care  să   aminte  că  în  1941,  în  timpul  apri­
               toria  proletariatului  şl  a  poporului   muncitorii  de  la  societatea  „Mica"   rele luni".'  dea  ripostă  liotărîtă  fascismului  şi   gei  lupte  desfăşurate  de  Partidul
               român.                          Brad  şi  anume  de  la  minele  „Musa-   Activitatea  revoluţionară  desfăşu­  patronatului.  Eu  lucram  ca  zidar  la   Comunist  Român  împotriva  dicta­
                                               riu  1  şi  2“  şl  „Valea  Arsului"  nu
                Semnificative  pe  această  linie  sînt   s-au  prezentat  la  lucru  pe  motiv   rată  de  muncitorimea  hunedoreană   un  patron,  pentru  că  Societatea   turii  militaro-fasciste  şi  a  războiu­
               acţiunile  întreprinse  de  minerii  hu­  că  această  zi  este  prevăzută  în  con­  în  perioada  de  fascizare  a  ţării  şi   „Petroşani"  mă  dăduse  afară,  pe   lui  antisovletic,  datorită  unei  tră­
               nedoreni în spiritul   chemărilor  tractul colectiv ca zi de repaus".  în  timpul  dictaturii  militaro-fasciste   motiv  că  desfăşuram  activitate  co­  dări,  un  grup  de  18  tovarăşi  comu­
                                                                                constituie  o  contribuţie  de  seamă
               partidului   comunist,   care   adresa   Efervescenţa  revoluţionară  ce  ca­  la  lupta  generală  a  poporului  român   munistă.  In  aceste  condiţii,  celula   nişti  au  fost  arestaţi.  în  timpul  cind
               maselor  lozinca  :  „Nici  un  ban  pen­  racteriza  starea  de  spirit  a  munci­  împotriva  fascismului  şi  războiului   de  partid  din  care  făceam  parte  a   ni  se  întocmeau  dosarele  pentru  a
               tru  împrumutul  de  război,  pentru   torimii  hunedorene  în  anul  1944  re­  hitlerist,  pentru  înfăptuirea  glori­  luat  legătura  cu  conducerile  locale   fi  trimişi  in  lagăr  la  Tîrgu  Jiu,  a
               împrumutul subjugării   poporului  iese  foarte  semnificativ  din  nume­  oasei  insurecţii  armate  antifasciste   ale   Partidului   Social   Democrat,   fost  adus  să  ne  fotografieze  un
               român  !  In  locul  bonurilor  de  îm­  roase  documente  ale  vremii.  „Mun­  din  august  1944,  care  aşa  cum  arată   Fro-utului   Plugarilor,   „Ajutorului   membru   al   organizaţiei   „Ajutorul
               prumut  vrem  pîlne,  pace  şi  liber­  citorii  —  arată  poliţia  din  Deva  în   secretarul  general  al  partidului,  to­  Roşu",  Madoszulul.  pentru  a  crea   Roşu".  Cînd  ne-a  văzut  a  avut  o
               tate  I  Sabotaţi  producţia  de  război".   august  1944,  în  pragul  insurecţiei   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  va  ră-   Frontul  Unic  Muncitoresc,  tn  a-   tresărire,  dar  l-am  făcut  semn  să
               Sabotînd  producţia,  absentînd  ne­  armate  —  aşteaptă  cu  nerăbdare   mîne  „'Wişnic  în  conştiinţa  poporu­  cest  scop  am  şi  închiriat  o  casă   se  liniştească  pentru  a  nu  se  trăda,
               motivat  de  la  lucru,  luptînd  împo­  căderea  actualului  guvern,  o  parte   lui  român,  amintirea  sa  transmlţîn-   po  strada  Patimilor  (azi  Brazilor)   împotriva  voinţei  sale  nc-a  fotogra­
               triva  regimului  militar  din  între­  din  el  sînt  chiar  gata  să  comită   du-se  din  generaţii  în  generaţii  ca   din   petroşani.   Conducătorii   de   fiat,  dosarele  ne-au  fost  întocmite,
               prinderi, a salarizării   inferioare  acte  de  sabotaj  pentru  a  grăbi   un  simbol  strălucit  al  eroismului   dreapta   social-democraţi   au   res­  noi  am  fost  trimişi  în  lagăr,  dar
               preţurilor  de  pe  piaţă,  acţionînd  tot   prăbuşirea  acestuia.  Ura  contra  re­  maselor  populare,  al  spiritului  re­  pins  propunerea  noastră  de  acţiune   tovarăşul  nostru  n-a  fost  desconspi-
               mai  hotărît  împotriva  măsurilor  de   gimului  şl  a  războiului  creşte  în   voluţionar  al  comuniştilor,  al  tutu­  comună.  Comuniştii  nu  puteau  însă   rat.
               teroare  întreprinse  de  organele  dic­  fiecare zi".           ror militanţilor din ţara noastră".  renunţa  la  formarea  Frontului  şi  au
               taturii militare-fasclste,   minerii din  Intr-o  notă  informativă  a  poliţiei   Prof. ION FRĂŢILĂ   acţionat   în   continuare,   crearea   ANTON ILEA
               Valea  Jiului  răspundeau  chemărilor   de  reşedinţă  Deva  către  Inspecto­                    Frontului  Unic  Muncitoresc  reali-
               înflăcărate .ale P.C.R.         ratul  de  poliţie  al  ţinutului  Mureş     Deva                zîndu-se în anul 1944.           membru al P.C.R. din anul 1935
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39