Page 34 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 076 ® MARŢI, 19 AUGUST 1975
Pag; 2
Realizarea neabătută a Pro
Actualitatea gramului partidului de edifă»
iub razele luminosului Prouram al partidului tilateral Aţzvoltate şi înainta-,
care a societăţii socialiste mul
comunism,
re a Rommiiei spre
politică înfăptuirea cu succes a prevede
rilor noului cincinal presupun
intensificarea activităţii organelor,
(Urmare din pag. 1). (Urmare din pag. 1) judeţ s-au desfăcut către popu nei In unităţile agricole, efectuării şi organizaţiilor de partid, de
de
arăturilor
pentru
culturile
masă şi obşteşti, a instituţiilor de
laţia de la oraşe şi sate cu 1854
por — a cunoscut o dinamică de tone mai multă pline, aproape 400 toamnă, pregătirii seminţelor, re cultură şi educaţie pentru perfec
oaspeţilor de peste hotare. Exa creştere anuală de 12,6 la sută faţă tone preparate din oarne, 400 000 coltării şi depozitării furajelor, ţionarea muncii politico-educati-
minând proiectele şi machetele de de 11—12 la sută cit era prevăzut. litri de lapte, mari cantităţi de creşterii în continuare şi amelio ve, a preocupărilor pentru ridi
sistematizare ale localităţilor Con In agricultură, cu toate că au ouă şi alte produse alimentare. Au rării efectivelor de animale, cre carea nivelului de conştiinţă,
stanţa, Alba Iulia, Zalău, Slobozia, fost doi ani cu condiţii climatice crescut, de asemenea, desfacerile ării tuturor condiţiilor pentru pentru cultivarea trăsăturilor
Galaţi şi Tulcea, tovarăşul Nicolae nefavorabile şl au survenit din la încălţăminte, textile, articole de recoltarea optimă a culturilor de proprii omului nou in muncă,
Ceauşescu a făcut recomandări nou puternice calamităţi naturale, blănărie, la frigidere, maşini de toamnă. O înaltă îndatorire pa gîndire şi comportament, a unui
pentru ca urbanistica localităţilor se va obţine pe cincinal o produc spălat rufe, aparate de radio, te triotică a tuturor unităţilor, a oa înalt spirit revoluţionar, de ordi
noastre să fie concepută In spirit ţie vegetală cu circa 30 La sută levizoare şi diferite alte articole menilor muncii din agricultură ne şi disciplină, de pasiune şl
raţional, gospodăresc, arhitectura mal ridicată decît In cincinalul electrocasnice. este predarea integrală a tuturor dăruire comunistă.
edificiilor să devină cit mai func trecut şi un spor simţitor la efec Realizările bune obţinute, clima obligaţiilor la fondul de stat de „Transpunerea în viaţă a obi
ţională, mai modernă şi mai fru tivele de animale. tul de muncă creatoare din toate produse agricole. ectivelor măreţe înscrise in pla
moasă, iar platformele industriale Acum, la cea mal mare sărbă coleetivităţile constituie garanţia Colectivele de muncă din judeţ nul cincinal 1976—1980 — subliniază
să constituie cadrul unei activităţi toare naţională a poporului nos sigură că economia judeţului nos s-au angajat să aducă o impor tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
tru, trăim satisfacţia de a face un
productive şi economice eficiente. bilanţ mobilizator şi, în industria, tru va îndeplini responsabil sarci tantă contribuţie la efortul valu — cere din partea tuturor o acti
de
export-import
al
tar
ţării
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, agricultura şi investiţiile judeţului nile ce îi revin pe acest an şi în vitate intensă, susţinută, muncă
noastre şl acţionează cu răspundere.
preşedintele Republicii Socialiste nostru. Pe 7 luni, colectivele de viitorul cincinal. In această direcţie trebuie şi mai disciplinată, spirit de răspunde
Fiecare comunist, fiecare om al
re, o preocupare de zi cu zi pen
România, a avut convorbiri cu pri muncă din industria judeţului Hu muncii a reţinut din cuvîntarea to mult intensificate preocupările tru organizarea superioară a
mul ministru al Iranului, Amir nedoara au obţinut o producţie su varăşului Nicolae Ceauşescu la pentru realizarea şi livrarea pro muncii, măsuri ferme pentru pu
Abbas Iloveyda. In acest cadru a plimentară în valoare de peste 297 Plenara comună a C.C. al P.CJt. duselor destinate exportului la nerea cit mai largă în valoare u
fost reafirmată voinţa României milioane lei, întreaga depăşire şi Consiliului Suprem al Dezvoltă timp şi la un înalt grad de com rezervelor şi posibilităţilor exis
şi Iranului de a conlucra mai fiind realizată pe seama creşterii rii Economice şi Sociale a Româ petitivitate, pentru asimilarea de tente în fiecare judeţ, în fiecare
strlns pe plan extern, de a-şl adu productivităţii muncii. 1975 este niei din. 21—22 iulie, modul cum noi produse, maşini, instalaţii, oraş şi comună, în fiecare între
ce şi in viitor întreaga contribuţie primul an cind realizăm pe judeţ trebuie muncit pentru realizarea a- piese de schimb şi găsirea de so prindere şi Ioc de muncă".
la Înfăptuirea securităţii şi coope o producţie globală industrială în cestor măreţe sarcini : în toate luţii care să conducă la dimi Acum, la a XXXI-a aniversare
rării, la stingerea, prin mijloace valoare de peste 20 miliarde lei. unităţile, în toate sferele activi nuarea importurilor. a eliberării patriei, comuniştii, oa
politice, a focarelor de tensiune şi Sarcinile la export pe perioada a- tăţii economice, politice şi socialo Pregătim acum producţia şi in menii muncii hunedoreni îşi ex
conflict. ferentă au fost îndeplinite cu 10 trebuie promovate cu fermitate vestiţiile anului viitor. Această primă din nou, cu un sentiment
P r e ş e d i n t e l e NICOLAE zile mai devreme şi, de asemenea, spiritul revoluţionar, novator, or acţiune comportă o mare respon de adine patriotism, adeziunea de
CEAUŞESCU şi tovarăşa _ Elena au fost depăşite şi cele referitoa dinea, disciplina, legalitatea, răs sabilitate pentru toate organele plină şi sprijinul total faţă de po
Ceauşescu au primit delegaţia Con re la beneficii. S-a realizat şi de punderea, trebuie cultivate pasiu şi organizaţiile de partid, consi litica externă a partidului şi sta
gresului S.U.A., condusă de Cari păşit planul la lucrările de inves nea şi dăruirea comunistă în liile şi comitetele oamenilor tului nostru, recunoştinţa fierbinte
Albcrt, preşedintele Camerei Re tiţii, iar in agricultură s-a reuşit muncă. muncii. In acest spirit tre şi adînca mulţumire faţă de la
prezentanţilor. In cursul întreve — printr-o largă mobilizare a lu Judeţului nostru îi revin buie organizate aprovizionarea borioasa activitate internaţională,
derii s-a relevat cu satisfacţie că crătorilor ogoarelor şi un sprijin sarcini deosebite in dezvoltarea tehnico-materială, producţia şi desfăşurată în sprijinul păcii şi
substanţial din partea oamenilor
relaţiile dintre România şi S.U.A. muncii de la oraşe — să se orga bazei de materii prime şi ener desfacerea şi pregătite in colaborării internaţionale, al 4dpo
cunosc o evoluţie pozitivă, mereu nizeze şi să se desfăşoare mal bi getice a economiei naţionale şi, vestiţiile. Se cere beneficiarilor lului socialismului şi comunismu
ascendentă, subliniindu-se că un ne decît in alţi ani campania agri în primul rînd, în asigurarea de investiţii, constructorilor şi lui de către tovarăşul Nicolae
rol hotărîtor In această privinţă colă de recoltări, întreţinere a cul unui grad mai ridicat de acope proiectanţilor să ia toate măsuri Ceauşescu, secretarul general al
rire din ţară a necesarului de
l-au avut contactele la cel mai turilor şi de pregătire a recoltei cărbune cocsificabil, laminate, le pentru pregătirea minuţioasă Partidului Comunist Român, pre
fnalt nivel, din ultimii ani, de la viitoare. feroaliaje, metale neferoase şi a investiţiilor, executarea şi da şedintele Republicii Socialiste
Bucureşti şi Washington, dintre Succesele obţinute în dezvolta alte materii prime. Organizaţiile rea în funcţiune înainte de ter România. Alături de întregul nostru
preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi rea producţiei materiale şi în creş de partid, minerii, siderurgiştii, men a obiectivelor productive, popor, oamenii muncii hunedoreni
Gerald R. Ford. terea venitului naţional stau la lucrătorii din sectorul de pros pentru a se evita situaţia prezen au urmărit, recent, cu vital inte
Sîmbătă, In staţiunea Neptun, baza ridicării neîntrerupte a veni pecţiuni geologice trebuie să ac tă cind la unele lucrări trebuie res desfăşurarea lucrărilor Con
ferinţei
pentru
general-europene
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, turilor oamenilor muncii, a nive ţioneze cu toată energia şi capa făcute eforturi deosebite pentru securitate şi cooperare, manifes-
respectarea termenelor.
secretar general al Partidului Co lului lor de trai material şi spiri citatea de creaţie, Intr-o viziune Pregătim, de asemenea, noul an tîndu-şi cele mai alese sentimen
munist Român, a primit pe tova tual — ţelul suprem al politicii de largă perspectivă, pentru so şcolar şl universitar 1975—1976. te de stimă şi înaltă preţuire
răşii Tomio Nishizawa şi Ichiro partidului. Prin încheierea în a- luţionarea în cit mai bune con- Unităţile şcolare, cadrele didacti faţă de activitatea deosebit de
Sunama, membri ai Prezidiului Co cest an a acţiunii eşalonate de ma diţiuni a acestor sarcini de mare ce, întreprinderile, toţi factorii rodnică desfăşurată in cadrul
mitetului Central al Partidului Co jorare a retribuţiei tuturor catego răspundere. răspunzători de pregătirea forţei conferinţei de conducătorul parti
munist din Japonia, care, la Invi riilor de angajaţi şi ca urmare a In industrie, investiţii, transpor de muncă, de educarea şi forma dului şi statului nostru, pen
taţia C.C. al P.CJR., se află latr-o măsurilor luate de Comitetul Poli turi, peste tot, se impune o pre rea tinerei generaţii trebuie să tru modul strălucit, construc
vizită In ţara noastră. tic Executiv al C.C. al P.C.R. pen ocupare fermă pentru utilizarea acţioneze cu fermitate — în lumi tiv, în care a reafirmat
tru majorarea suplimentară a re
tribuţiei tarifare cu 60 lei lunar intensivă a capacităţilor de pro na hotărîrii Plenarei C. C. 3a acest înalt forum principiile
ducţie, organizarea superioară a
se asigură sporirea veniturilor rea al P.C.R. din 1973 şi a concluzii călăuzitoare ale politicii interna
le ale populaţiei din retribuţie cu producţiei şi a muncii, mecani lor recentei plenare comune — pen ţionale a României socialiste —
22 la sută în comparaţie cu anul zarea lucrărilor şi folosirea din tru ca noul an şcolar şi universi importantă contribuţie şi vibrantă
25000 ore de muncă 1970, faţă de 20 la sută cit prevedeau plin a timpului de muncă în ve tar să cunoască de la început o chemare adresată popoarelor şi
Directivele Congresului al X-lea al derea creşterii mai accelerate a substanţială îmbunătăţire calitati conducătorilor de state pentru
partidului. De asemenea, veniturile productivităţii, pentru .înnoirea şi vă în domeniul legării învăţămîn- făurirea unei Europe unite, for
patriotică reale ale ţărănimii, calculate pe o modernizarea produselor, acope tului cu activitatea productivă, mată din naţiuni libere şi pros
rirea prin forţe proprii şi coope
persoană activă, vor fi mai mari formării de oameni pentru pere, a unei lumi a păcii şi drep
cu 35 la sută. La aceste creşteri rare a necesarului de maşini, in muncă şi prin muncă, educaţiei tăţii.
Duminică, 17 august a.c., La che trebuie adăugate cheltuielile pen stalaţii, piese de schimb şi înde cetăţeneşti a elevilor şi studen Cu prilejul celei de a XXXI-a
marea organelor locale ale Fron tru finanţarea acţiunilor social- osebi pentru reducerea substan ţilor. aniversări a eliberării patriei,
tului Unităţii Socialiste, In onaşul culturale făcute de stat, care se ţială a cheltuielilor materiale, a Cercetarea ştiinţifică — care în minerii, siderurgiştii, energeticie-
Brad s-a făcut o amplă mobilizare ridică în acest an la 7 500 lei pe consumurilor specifice de cocs, judeţul nostru este chemată să nii, constructorii, lucrătorii de pe
la lucrări de înfrumuseţare a loca o familie. metal, combustibili şi carburanţi, soluţioneze o complexitate de ogoare, toţi oamenii muncii din
lităţii, respectiv la curăţirea şi în Creşterea veniturilor populaţiei materii chimice, energie electri probleme legate de asimilarea şi judeţ sînt animaţi de voinţa fer
treţinerea străzilor şi a spaţiilor se reflectă In sporirea de la un că etc., pentru sporirea eficienţei realizarea de noi utilaje miniere, mă de a aduce, iu continuare, o
verzi. In total, In această zi s-au an la altul a puterii sale de cum întregii activităţi. siderurgice, pentru construcţii şi mai mare contribuţie la susţi
prestat 25 000 ore de muncă pa părare. In primul semestru Sînt cunoscute sarcinile şi spi etc. — trebuie să se lege real nerea şi întărirea prin realizări
triotică. al acestui an, de pildă, fa ritul ce trebuie să caracterizeze mente de producţie, să se mute de prestigiu în producţia materi
ţă de perioada corespunză activitatea din agricultură. Este în întreprinderi, să se desfăşoare ală şi activitatea spirituală a în
AL. JURCA toare din 1974, prin unităţile co necesar să se acorde o atenţie deo în strînsă colaborare cu producă tregii politici interne şi externe
corespondent merţului de stat şi cooperatist din sebită întăririi ordinii şi discipli torii bunurilor materiale. a Partidului Comunist Român I
Pagini di» lupta Partidului Comunist Român
Muncitorimea hunedereană—participantă activă, împotriva fascismului
împotriva Legionarii au fost alungaţi din conducerea minei
In anii cînd se afla în ilegalitate, Din mulţimea acţiunilor pe caro
Partidul Comunist Român desfăşura Partidul Comunist Român le-a or
o considerabilă activitate şi prin in
ganizat în această perioadă imi a-
ui si războiului hitlerist termediul sindicatelor. Faptul era mintesc bine de una. In conduce
explicabil pe deplin dacă avem în
rea minei se aciuise un grup do
vedere pe de o parte condiţiile legionari. Comportarea lor brutală
muncii ilegale, Iar pe de altă parte faţă de muncitori n-a mai putut fi
In primii ani ai deceniului al pa Chemările vibrante ale partidului se arată : „Din martie 1944, ziua 24, exploatarea cruntă la care erau su suportată. De aceea, la chemarea
trulea. cind pe plan internaţional comunist duc la intensificarea ac a fost pregătită materie primă, în puşi minerii, întreaga clasă munci partidului, într-o dimineaţă a fost
ee Intensifică pregătirile de război, ţiunilor revoluţionare de rezistenţă cantitate de 100 vagoane bare de toare. Pe acest plan se înfruntau organizată o puternică demonstra
cînd creşte agresivitatea Germaniei faţă de ordinele autorităţilor fas oţel destinate confecţionării proiec în primul rînd muncitorii cu patro ţie în incinta minei. Veniseră si
fasciste, se accentuează şi politica ciste. Intr-un raport către Ministerul tilelor anti-tanc. Deşi materialul a natul. îmi aduc aminte că în anii soţiile minerilor. Demonstraţia a
antinaţională a cercurilor reacţiona înzestrării Armatei, din 3 noiembrie fost pregătit din timp... transportul 1937—1939, pe cînd eram preşedinte fost foarte hotărîtă şi categorică,
re româneşti, care prin măsurile 1942, conducerea minelor din Valea la fabrica de proiectat proiectile le sindicatului roşu al minerilor din corîndu-se plecarea imediată din
antidemocratice promovate încercau Jiului reclama că : „Lucrătorii lip anti-tanc de la Cîmpina nu s-a fă Ghelar, au fost organizate nenumă Ghelar a conducătorilor legionari,
să înăbuşe lupta forţelor progre sesc nemotivat de la lucru sau pă cut pînă în prezent datorită unui rate acţiuni împotriva patronilor, lucru care a şi avut loc. Cu aceas
siste, antifasciste. In fruntea mase răsesc serviciul fără voie. Această act de „neglijenţă" la îndeplinirea ta însă lupta nu a încetat. Munci
lor, Partidul Comunist Român s-a stare de lucruri face ca randamen formelor de comanda vagoanelor. condiţiilor grele de lucru, precum torii au înţeles mai bine chemarea
şi a prigoanei la care eram supuşi
ridicat cu fermitate pentru apăra tul să sufere tocmai azi cînd ne In loc de vagoane deschise, la u- din partea jandarmeriei şi sigu partidului comunist de a lupta fără
rea fiinţei noastre naţionale, pen voile cer un maximum de produc zinâ au sosit vagoane închise în ranţei. Principala ţintă a reprimă încetare împotriva fascismului, îm
tru unirea forţelor democratice, ţie". Inţelegînd prin „nevoile timpu care nu s-a putut încărca materia rilor erau cei care desfăşurau ac potriva războiului care se pregătea.
antifasciste, pentru apărarea intere lui" producţia de cărbune necesară lul". tivitate de unire a muncitorilor, de
selor maselor populare şi a liber ducerii războiului hitlerist, în care La 29 Iulie 1944, poliţia din Lupeni luptă organizată împotriva fascis IOAN ALIC HECTOR
tăţilor democratice, împotriva fas România fusese atrasă împotriva anunţa că minerii au însărcinat o mului şi a pregătirilor de război. membru al P.C.R. din anul 1932
delegaţie care a fost trimisă la Bu
cismului, a războiului. Stau măr voinţei oamenilor muncii, conduce cureşti spre a cere satisfacerea 1-
turie în acest sens marile bătălii rea minelor Văii Jiului recunoaşte mediată a revendicărilor lor, sub
muncitoreşti care au culminat cu de fapt în acest raport incapacita ameninţarea începerii unor greve. Acţiuni hatărite pentru formarea
luptele ceferiştilor şl petroliştilor tea ei de a mai putea asigura can Agitaţii puternice semnalau autori
din lama anului 1813, în perioada titatea de cărbune cerută de căpe tăţile în vara anului 1944 în întrea
imediat următoare instaurării la teniile fasciste ale statului, inca ga Vale a Jiului. „Comuniştii au
putere a hitlerismului în Germania. pacitate datorată tocmai ostilităţii dese întruniri în diverse case con Frontului Unic Muncitoresc
îndrumată şi condusă de către pe care minerii o manifestau faţă spirative — raporta la 22 iunie 1944
P.C.R.. muncitorimea hunedoreană de exploatatorii capitalişti, dictatu comisariatul de poliţie Petroşani — Importante acţiuni am întreprins
ra militară-fasclstă şi războiul hi-
Prin anii 1936—37, unul din obiec
şi-a înscris şi In această perioadă tlerlst. „In ziua de 1 Mai, orele 7, In cadrul cărora discută sarcinile tivele luptei ilegale era formarea şi prin „Ajutorul Roşu". îmi aduo
cu litere durabile lupta aa în is ce le stau în faţă pentru următoa unui front larg muncitoresc care să aminte că în 1941, în timpul apri
toria proletariatului şl a poporului muncitorii de la societatea „Mica" rele luni".' dea ripostă liotărîtă fascismului şi gei lupte desfăşurate de Partidul
român. Brad şi anume de la minele „Musa- Activitatea revoluţionară desfăşu patronatului. Eu lucram ca zidar la Comunist Român împotriva dicta
riu 1 şi 2“ şl „Valea Arsului" nu
Semnificative pe această linie sînt s-au prezentat la lucru pe motiv rată de muncitorimea hunedoreană un patron, pentru că Societatea turii militaro-fasciste şi a războiu
acţiunile întreprinse de minerii hu că această zi este prevăzută în con în perioada de fascizare a ţării şi „Petroşani" mă dăduse afară, pe lui antisovletic, datorită unei tră
nedoreni în spiritul chemărilor tractul colectiv ca zi de repaus". în timpul dictaturii militaro-fasciste motiv că desfăşuram activitate co dări, un grup de 18 tovarăşi comu
constituie o contribuţie de seamă
partidului comunist, care adresa Efervescenţa revoluţionară ce ca la lupta generală a poporului român munistă. In aceste condiţii, celula nişti au fost arestaţi. în timpul cind
maselor lozinca : „Nici un ban pen racteriza starea de spirit a munci împotriva fascismului şi războiului de partid din care făceam parte a ni se întocmeau dosarele pentru a
tru împrumutul de război, pentru torimii hunedorene în anul 1944 re hitlerist, pentru înfăptuirea glori luat legătura cu conducerile locale fi trimişi in lagăr la Tîrgu Jiu, a
împrumutul subjugării poporului iese foarte semnificativ din nume oasei insurecţii armate antifasciste ale Partidului Social Democrat, fost adus să ne fotografieze un
român ! In locul bonurilor de îm roase documente ale vremii. „Mun din august 1944, care aşa cum arată Fro-utului Plugarilor, „Ajutorului membru al organizaţiei „Ajutorul
prumut vrem pîlne, pace şi liber citorii — arată poliţia din Deva în secretarul general al partidului, to Roşu", Madoszulul. pentru a crea Roşu". Cînd ne-a văzut a avut o
tate I Sabotaţi producţia de război". august 1944, în pragul insurecţiei varăşul Nicolae Ceauşescu, va ră- Frontul Unic Muncitoresc, tn a- tresărire, dar l-am făcut semn să
Sabotînd producţia, absentînd ne armate — aşteaptă cu nerăbdare mîne „'Wişnic în conştiinţa poporu cest scop am şi închiriat o casă se liniştească pentru a nu se trăda,
motivat de la lucru, luptînd împo căderea actualului guvern, o parte lui român, amintirea sa transmlţîn- po strada Patimilor (azi Brazilor) împotriva voinţei sale nc-a fotogra
triva regimului militar din între din el sînt chiar gata să comită du-se din generaţii în generaţii ca din petroşani. Conducătorii de fiat, dosarele ne-au fost întocmite,
prinderi, a salarizării inferioare acte de sabotaj pentru a grăbi un simbol strălucit al eroismului dreapta social-democraţi au res noi am fost trimişi în lagăr, dar
preţurilor de pe piaţă, acţionînd tot prăbuşirea acestuia. Ura contra re maselor populare, al spiritului re pins propunerea noastră de acţiune tovarăşul nostru n-a fost desconspi-
mai hotărît împotriva măsurilor de gimului şl a războiului creşte în voluţionar al comuniştilor, al tutu comună. Comuniştii nu puteau însă rat.
teroare întreprinse de organele dic fiecare zi". ror militanţilor din ţara noastră". renunţa la formarea Frontului şi au
taturii militare-fasclste, minerii din Intr-o notă informativă a poliţiei Prof. ION FRĂŢILĂ acţionat în continuare, crearea ANTON ILEA
Valea Jiului răspundeau chemărilor de reşedinţă Deva către Inspecto Frontului Unic Muncitoresc reali-
înflăcărate .ale P.C.R. ratul de poliţie al ţinutului Mureş Deva zîndu-se în anul 1944. membru al P.C.R. din anul 1935