Page 35 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6076 • MARŢI, 19 AUGUST 1975 Paa. 3
DIMENSIUNILE VIITORULUI
JUDEŢUL HUNEDOARA IN CINCINALUL 1976-1980
STATUL VA INVESTI, ÎN
Industria—ramură In plin avint DINAMICA PRODUCŢIEI CINCINALUL 1976-198O VENITURILE MEDII LUNARE
GLOBALE INDUSTRIALE
DIN RETRIBUŢIA
PE 0 FAMILIE
Jalonând dezvoltarea economico-socială a patriei pînă la sfârşi
tul actualului deceniu şi în perspectivă, Programul partidului adop
tat la Congresul al Xl-Iea pune un accent deosebit pe continuarea
fermă a politicii de industrializare, aceasta fiind pirghia de bază
pentru asigurarea creşterii forţelor de producţie, a progresului şi
prosperităţii patriei noastre socialiste. Crearea unei industrii puter
nice, moderne, care să ţină pasul cu cerinţele revoluţiei tehnico-
ştiinţifice, să valorifice eficient resursele de materii prime şi
munca socială, sînt trăsături caracteristice pentru judeţul Hunedoa
ra, undo industria deţine cea mai mare pondere în producţia glo
bală şi marfă. Ca urmare a volumului însemnat de investiţii ce va
ifi materializat în această ramură de producţie, în cincinalul viitor
^Judeţul nostru va cunoaşte o dezvoltare industrială fără precedent
şi o largă diversificare a producţiei, astfel aportul liunedorenilor
’îa progresul economic al patriei fiind tot mai substanţial. Semnifi
cative în această privinţă sînt cîteva cifre :
H IN PERIOADA 1976—1980 PRODUCŢIA INDUSTRIALA A JU
DEŢULUI VA AJUNGE LA APROAPE 29 MILIARDE LEI, înregis-
trîndu-se un ritm mediu anual de creştere de 6,8 la sută, REPRE-
ZENTÎND UN SPOR DE 35 LA SUTĂ FAŢA DE PREZENT.
O imagine sugestivă asupra nivelului înalt de dezvoltare se
poate forma dacă ţinem seama de faptul că IN ANUL 1980 PRO
DUCŢIA INDUSTRIALĂ DIN 1950 SE VA REALIZA NUMAI IN
24 DE ZILE. Din obiectivele stabilite de Congresul al Xl-lea al PENTRU DEZVOLTAREA
partidului, Judeţului nostru îi revin sarcini de mare importanţă, în 1975 1980
deosebi în domeniile mineritului, metalurgiei, energeticii şi altele. economico-socială
In ceea ce priveşte principalele produse, iată nivelurile ce se
vor atinge pînă în 1980 :
H 8,6 MILIARDE KWII ENERGIE ELECTRICA
H 9,4 MILIOANE TONE CĂRBUNE NET Profilul omului nou
H PESTE 3 MILIOANE TONE FONTA
H 4,7 MILIOANE TONE OŢEL
B 2,9 MILIOANE TONE LAMINATE Scop al scopurilor, valoare su ţa înaintată, profilul spiritual-po- exemplară a sarcinilor profesiona
Evident, accentul pus pe diversificarea producţiei va face ca premă în patria noastră socialistă, litic, moral, estetic, ştiinţific. le in colectivele de muncă !
IN PEISAJUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI SĂ APARĂ NOI UNI OMUL constituie ţelul şi esenţa H ŞCOALA —' FACTORUL ra NORMELE ETICII ŞI ECHI
TĂŢI ECONOMICE ŞI PRODUSE. Iată cîteva dintre prevederile politicii partidului, a misiunii sale PRINCIPAL DE EDUCARE ŞI TĂŢII SOCIALISTE, care expri
stabilite pentru anul 1980, care atestă amplificarea capacităţilor de istorice de transformare revoluţio FORMARE A OMULUI NOU — mă sintetic comandamentele edu
producţie : nară a societăţii, de făurire a noii CU O DINAMICA ÎNNOITOARE caţiei moral-politice în prezent şi
B 2 MILIOANE TONE CIMENT orînduiri. NOUA ORÎNDUIRE IM ŞI O DESCHIDERE CĂTRE PRO în perspectivă, VOR DEVENI PEN
Qg 200 MII MC PREFABRICATE DIN BETON PUNE UN OM DE TIP NOU PEN GRES PE TOATE TREPTELE EI, TRU I-’IECARE COMUNIST, PEN
H 15 MILIOANE MP ŢESĂTURI TRU A CĂRUI FORMARE PARTI CU ORIENTARE FERMĂ SPRE TRU FIECARE OM AL MUNCII
H 1,85 MILIOANE PERECHI ÎNCĂLŢĂMINTE DUL NOSTRU ATRIBUIE ROL PRODUCŢIE, SPRE NECESITĂŢI DIN JUDEŢ, ÎNDREPTAR IN ÎN
H 500 MII HECTOLITRI BERE DECISIV FACTORULUI MATE LE ECONOMICE ŞI SOCIALE, A- TREAGA CONDUITA. însuşirea
0 Comparativ cu 1975, în 1980 VOLUMUL DE PRODUSE CE SE RIAL, IN CALDA ARMONIE CU TRAGE IN CINCINALUL REVO lor va însemna atitudine înaintată
VOR LIVRA LA EXPORT VA FI DE 2,7 ORI MAI MARE. CEL IDEOLOGIC ŞI SPIRITUAL. LUŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE PE faţă de muncă, grijă şi răspunde
Ce înseamnă o asemenea dezvoltare este uşor de înţeles, dacă Trăind şi muncind în acest ev a- FIECARE AL CINCILEA LOCUI re pentru avutul obştesc, spirit de
ne gîndim că se vor crea mai multe locuri de muncă, vor spori ve prins, omul viitorului se va măsu TOR AL JUDEŢULUI ! echitate şi dreptate, angajare şi
niturile oamenilor muncii, se fac noi şi importanţi paşi pe calea ra, ca individualitate şi persona Bl însuşirea valorilor politicii pasiune în îndeplinirea sarcinilor
litate, după cit şi cum a realizat.
progresului şi civilizaţiei, a făuririi societăţii socialiste multilateral partidului, educarea politică şi profesionale şi politice — va înfru
dezvoltate în patria noastră. Acest cum îi va dezvălui constiin- ideologică marxist-Jeninistă, culti museţa omul de miine !
varea trăsăturilor civice, comunis El Acţiunea modelatoare a cul
te, revoluţionare, a patriotismului turii, fără de care conştiinţa şi c-
fierbinte vor cunoaşte dimensiuni ducaţia socialistă a omului nou
noi în sensibila muncă de formare sînt do neconccput, îl va înnobila
a personalităţii umane. Si dacă cu valorile ei cele mai înălţătoa
IN UNIVERSITĂŢILE SERALE DE re. Zestrea culturală a Judeţului
MARXISM-LENINISM, IN CURSU •— de la bogăţia folclorului pînă la
RILE ÎNVĂŢAMÎNTULUI POLI- cele mai moderne mijloace de in
TICO-IDEOLOGIC ŞI ECONOMIC fluenţare artistică şi ştiinţifică —
DE MASĂ VOR FI CUPRINŞI ne e sprijin în ampla şi nobila
TOŢI CEI CE MUNCESC PE PĂ- muncă ce va avea palpabile re
MÎNT HUNEDOREAN, BENEFI percusiuni asupra formării profe
CIIND DE UN BOGAT MATERIAL sionale, sensibilităţii şi dimensiu
DOCUMENTAR CARE SĂ LE A- nii estetice, atitudinii moral-politi
JUTE ÎNŢELEGEREA VALORI ce, nivelului teoretic şi ideologic
LOR POLITICII PARTIDULUI,
această înţelegere se va materia al conştiinţei socialisto a omului
liza, cu siguranţă, în îndeplinirea
Pentru continua ascensiune
a învăţământului şi culturii
® PE LINGĂ CELE 2 590 SĂLI te gradele, participarea efectivă a
DE CLASA, 2 600 LOCURI ÎN A- profesorilor şi elevilor la activita
TELIERE ŞCOLARE, 8 700 LOCURI tea productivă, fiecare şcoală deve
IN INTERNATE. 1 100 LOCURI IN nind o unitate do producţie. Şco
CĂMINE STUDENŢEŞTI, 18 000 lile superioare vor deveni puter
LOCURI ÎN GRĂDINIŢE, CĂMI nice centre de învăţămînt, cerce
NE SI CRESE EXISTENTE ÎN JU tare şi producţie. La sfîrşitul vii
DEŢUL NOSTRU, CINCINALUL torului cincinal NUMĂRUL LICEE
1976—1980 PREVEDE CREŞTERI LOR HUNEDORENE DE SPECIA
SUBSTANŢIALE IN DEZVOLTA LITATE VA AJUNGE IA 18: sc
REA BAZEI MATERIALE A IN- vor realiza PESTE 6 500 NOI
VAŢAMÎNTULUI HUNEDOREAN : LOCURI DE MUNCĂ IN ATELIE
Termocentrala Mintia. Realiza se vor da în folosinţă peste 500 RE ŞCOLARE ! aproape o sută de
Agricultura pe trepte tot mai înalte re do prestigiu a tehnicii româ NOI SĂLI DE CLASA, 1 500 mii do elevi hunedoreni vor fi cu
prinşi în învăţămîntul de toate
LOCURI IN INTERNATE SI CĂ
neşti, termocentrala îşi va spori
capacitatea pentru a satisface MINE STUDENŢEŞTI, 5 500 LO gradele.
Ramură^ de bază a economiei noastre naţionale, agricultura se cerinţele de energie electrică CURI IN GRĂDINIŢE ŞI CRESE, B Numai în cincinalul 1975—1980
vor fi date în folosinţă alte NOI
bucură; de întreaga atenţie din partea partidului şi statului. Dezvol- tot mal mari ale economiei 9 SĂLI DE GIMNASTICA ş.a. 40 DE CĂMINE CULTURALE, ca
E3 In perioada cincinalului 1975—
‘ar/ea intensivă, modernizarea si introducerea de noi tehnologii sînt
coordonate care contribuie la INTENSIFICAREA PROCESULUI DE noastre. 1980 SE VA GENERALIZA ŞI se de cultură, două noi cinemato
PERFECŢIONA PRIMA TREAPTĂ
grafe în Valea Jiului — Ia Vul
TRANSFORMARE A PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎNTR-O VARIANTĂ Foto : V. ONOru A LICEULUI, se va urmări perfec can şi Fctrila, cu cîte 350 de locuri
A MUNCII INDUSTRIALE, asigurînd îmbunătăţirea aprovizionării ţionarea instrucţiei publice de toa- fiecare !
populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei uşoare si ali
mentare cu materii prime.
33 Grija ce se acordă dezvoltării agriculturii Judeţului nostru
este puternic reliefată de VOLUMUL INVESTIŢIILOR ACORDATE Pe coordonatele bunăstării
ACESTEI RAMURI IN PERIOADA 1976—1980, CARE ÎNSUMEAZĂ
PESTE 1,5^ MILIARDE LEI. Gospodărind Judicios fondurile respec
tive, întărind permanent ordinea, disciplina si răspunderea în mun El Paşii pe care urmează să-i ţă, ridicarea gradului de moderni TROŞANI, UN HOTEL SANATO-
că, vor cunoaşte^ creşteri importante producţiile de cereale, legume, facă ţara în viitorul cincinal, în zare a vieţii fiecăruia. RIAL LA GEOAGIU-BĂI.
fructe, vor spori simţitor efectivele de animale şi producţia aces drumul spre devenirea comunistă Dar dimensiunile adevărate alo B CAPACITĂŢI NOI PENTRU
tora, făcînd posibil un aport mai însemnat la constituirea fondului au, ca în fiecare etapă, acel scop bunăstării, imaginea sa în 1980 MODERNIZAREA ŞI EXTINDE
centralizat de produse agroalimentare al statului. înfăptuirea obiec nobil al întregii noastre politici — n-ar fi prezentate în întregul lor REA PRESTĂRILOR DE SERVI
tivelor cuprinse în programele Judeţene de îmbunătăţiri funciare BUNĂSTAREA. De la an la an fără a reliefa efortul financiar pe CII LA ORĂŞTIE ŞI BRAD.
şi _ de dezvoltare a zootehniei este menită să determine o mai de mai înfloritoare pentru societate care urmează să-l facă statul pen H Noi obiective turistice şi de
plină valorificare a potenţialului uman si material de care dis şi pentru fiecare membru al său, tru perfecţionarea, îmbogăţirea ba agrement cuprinzînd între altele
pune agricultura. meritată din plin ca o consecinţă zei materiale a serviciilor socialo UN COMPLEX TURISTIC LA
Principalele prevederi pentru perioada 1976—1980 în domeniul firească a efortului creator pe ca- din care fiecărui membru ai so SINTĂMĂRIA-ORLEA, UN MO
agriculturii sînt următoarele : rc-1 face poporul nostru sub con cietăţii îi revine partea sa, între- TEL LA BRAD, UN HOTEL LA
8 Dotarea unităţilor agricole — I.A.S. si S.M.A. — cu PESTE ducerea înţeleaptă a partidului, gindu-i astfel plinătatea vieţii ma DEVA ŞI O CABANĂ IN PA-
300 TRACTOARE NOI ŞI CU MAI MULT DE 100 COMBINE AUTO bunăstarea se poate exprima In teriale sau spirituale. Acestea se RING.
PROPULSATE. cincinalul viitor în Judeţul nostru vor concretiza în dotarea judeţu Evident, statul va asigura cu mij
0 EFECTIVELE DE ANIMALE VOR CREŞTE în I.A.S., faţă de prin : lui cu : loace financiare şi funcţionalitatea
1975, CU 48 LA SUTA LA BOVINE, 12 LA SUTA LA PORCINE SI B9 CREŞTEREA IN 1980 A VE d Edificii noi pentru călirea or socială a tuturor acestor obiective.
62 LA SUTA LA OVINE. NITULUI REALIZAT DIN RETRI ganismului prin sport asigurîndu-i Personalizarea, modernizarea, ex
m PRODUCŢIA DE LAPTE MARFĂ REALIZATĂ DE I.A.S. VA BUŢIE, PE FIECARE FAMILIE, acestuia răspîndirea largă în mase tinderea oraşelor, în strînsă legă
SPORI DE PESTE 2,5 ORI, IAR CEA DE CARNE SE VA MARI CU LA 3 250 LEI ! si înscmnînd : 9 SĂLI DE GIM tură cu ridicarea gradului de ur
APROAPE 3 000 TONE. ta UN SPOR DE 42,8 LA SUTĂ NASTICĂ PENTRU ŞCOLI, O SA banizare şi îmbunătăţirea condiţii
131 In cooperativele agricole se va ajunge LA 57 000 CAPETE A VOLUMULUI MĂRFURILOR LA DE SPORT LA DEVA, O SA lor de locuit, continuă să fie do
BOVINE ŞI 95 000 OVINE. OFERITE SPRE VINZARE POPU LĂ POLIVALENTA DE 1 000 minante majore ale bunăstării.
a CONTRIBUŢIA C.A.P. la constituirea fondului centralizat VA LAŢIEI Judeţului, ecliivalînd cu LOCURI SI UN STADION DE
FI MAI MARE, IN 1980 FAŢĂ DE 1975, DE 4 ORI LA LAPTE ŞI 1,7 MILIARDE LEI IN PLUS FA 15 000 DE LOCURI LA PETRO
PESTE 2 ORI LA CARNE. ŢĂ DE ACEST AN ; ŞANI. Pagină realizată de :
Creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor şi a ponderii zoo 0 CREŞTEREA CU 61.9 LA SU B ÎNTREGIREA BAZEI MATE
tehnici în ansamblul producţiei agricole, prin dezvoltarea comple TA A VOLUMULUI PRESTAŢII RIALE A ASISTENŢEI MEDICA N. TIRCOB, L. LICIU,
xelor zootehnice de tip industrial, reprezintă factori care contribuie LOR DE SERVICII PENTRU LE CU UN SPITAL DE 700 PA
decisiv Ia sporirea eficienţei activităţii în această ramură şi a apor POPULAŢIE,, ceea ce presupune o TURI, O POLICLINICA ŞI UN I. CIOCLEI, C. DROZD
tului ei la ridicarea nivelului de trai al poporului. mare diverşi Bcare şi, în consecin CENTRU STOMATOLOGIC LA PE
