Page 37 - Drumul_socialismului_1975_08
P. 37
D76 © MARŢI, 19 AUGUST 1975 Pag. 5
i f t l î l f N N Mi II ZBOR"
P :I
Manifestări consacrate zilei de 23 August
trei Patria Ceas de August EXPUNERI au evoluat taraful, grupul vocal,
Patria e iubirea noastrâ dinţii, Ceas de August eternizat şi pus Duminică, ' în cadrul aşezămin dansatori precum şi soliştii vo
cali.
Statornica şi ocrotitoarea lumină a ochilor, Nimb pe-ale clasei vii coloane, telor culturale din satele şi co Pe scena clubului sindicatelor
Egal împărţită în ceasurile timpului ; în slava patriei te flutură în sus munele judeţului, nostru, lectori din Ghelar, artiştii amatori i, din
Patria e dulcele pămînt al seminţelor, Un anotimp şi inimi milioane. ai Comitetului judeţean de partid localitate au prezentat un grup
Arborele ce ne inundă trupul Ceas de August — arc de triumf in veac au prezentat expunerea „23 vocal, taraful, o suită de dansuri
de Cu ramurile limpezi, frumos îngemănate ; Tu porţi istoriei arzînd secunda, toria poporului român". cali de muzică populară. în con
pădureneşti, precum şi solişti vo
August — piatră de hotar în is
Prin care timpu-şi trece liber unda
La rădăcini stropit cu sînge dac
Patria e dorul dintota'eauna al sufletului
tinuare, a rulat un film docu
Ca aerul hrănitor, nesfîrşit
Ce sună în azurul de vară aurit ; Ce bate-n inimi unic şi înalt SERI DE POEZIE mentar etnografic avînd ca temă
arta populară pădurenească.
Patria e arderea înaltului univers Cu proaspeţi zori şi iluminări de vară Timp de trei zile, Clubul sindi
Muţind un neam în evul celălalt calelor din Simeria. a organizat SIMPOZIOANE
Frumoasă trecere spre clipa viitoare Al socialistei înnoiri de ţară. în sălile de apel ale ceferiştilor Săptămâna trecută, un grup de
istă Iubirea nicicind muritoare. Te proslăvim şi te iubim imens ricul „Flamura lui August". lectori ai Comitetului municipal
reuşite seri de poezie sub gene
Ceas de August, partinic, vast şi dens
Iubirea noastră dintîi —
Ca forţa noastră, cu Partidul — stemă,
de partid Hunedoara au susţinut
MIRON TIC
„FESTIVALUL ARTEI
Şi-ţi nemurim izbînzile-n poemă ! POPULARE PADURENEŞTI la mai multe unităţi industriale
simpozioane cu tema „insurecţia
IOSIF IMBRI armată de la 23 August 1944". A-
„Festivalul artei populare pă- semenea manifestări s-au desfă
Continuitate în farse dureneşti" a continuat duminica şurat la laminorul de 800, secţia
S-au aprins ochit mei aceasta cu două ample spectacole. a Il-a furnale, aglomeratorul nr.
Cu primăvara gardului mă-ndrept La Muncelu Mare, într-un fru 2 şi secţia reparaţii uzina cocso-
Spre adînca memorie a acestui pămînt, S-au aprins ochii mei de culori, mos cadru natura], artiştii ama chimică.
în faţa fiecărei pagini de istorie, înţelept Ca nişte policandre arzînde, tori din Veţel au oferit spectato INTTLNIRI CU CITITORII
rilor localnici şi celor veniţi din
Partidul în cuvinte-l înălţăm şi-n cînt. Luminaţi de văpaia ta, Partid, satele învecinate un montaj litc- ; '"j
Aici, pînă şi izvoarele doinesc De aurul nesfîrşiielor întinderi rar-muzical închinat zilei de 23 La Clubul „Siderurgistul" din
Tinereţea zidită la temelia zilelor de azi, Şi de cerul albastru, rotund. August, după care gazdele au Hunedoara membrii cenaclului
Biografia comuniştilor este rostită 0 S-au aprins ochii mei prezentat grupul vocal, recitatori „Flacăra", au prezentat în faţa
In stînci carpatine, în marea de brazi. De bucuria imensă a eternei, şi două generaţii de dansatori. cititorilor bibliotecii o seară de
Purtăm în vine sînge de eroi Minunatei mele iubiri — Invitaţi la această manifestare, poezie patriotică din lucrările po
artiştii din Vălişoâra au oferit eţilor hunedoreni dedicate eveni
Din februarie, din august, din decembrie, De care sînt legat, cu un fir nevăzut, publicului un spectacol în care mentului de la 23 August.
E-o garanţie existenţa lui în noi Cu toate orele zilelor şi nopţilor,
Şi-un semn de continuitate in tărie. Prin care trec cu suflet de august.
PETRISOR CIOROBEA CORIOLAN BOANCA
rii din Sintandrei
nemijlocit şi do
tă unitate. Intre Piatra de hotar
dăruire şi răspun-
VIRGIL ONOIU
Aniversările revin ca -un impla au rămas să-şi împlinească viaţa, lupta victorioasă a clasei munci
>BILĂ DE A cabil flux în memoria noastră. să-şi ducă visurile mai departe toare, a Partidului Comunist Ro
Ele sint dorinţa purtătorilor „cu şi, împreună cu cei ce s-au năs mân, în sacrificiul şi curajul îna
vintelor potrivite“ de a perpetua cut atunci, au devenit ctitori ai intaşilor. „Eroi au fost, eroi sint
pentru noi înşine şi pentru urmaşi României socialiste. încă, şi-or fi în neamul românesc“
expediţie cu echi- marea carte a istoriei naţionale.
spune poetul. Şi toate virstele
î“ în cadrul „Asal- Pentru clasa muncitoare, pen noastre stau sub semnul lui 23
Avem, aşadar, ...Cu peste treizeci de ani în tru poporul român, în frunte cu
are răsplăteşte e- urmă au amuţit tunurile pe pă- partidul său comunist, raţiunea, August, iradiate de acel entu
ziasm care a prefăcut şi preface
şi dragostea cu mintul bătrinului continent. Pe simţul istoric, răspunderea faţă
din temelii întreaga ţară, dese-
elevii au muncit mulţi români, ceasul victoriei îm de viitorul patriei. s-au conturat nindu-i chipul cu fruntea-n cinci
lui. Dăruirea pro- potriva zvasticii şi morţii i-a gă plenar în momentul August 1944. nale, mareîndu-i conturul viitoru
tsă a învăţătoarei sit cu puşca fumegîndă, şi mulţi Actul revoluţionar din .acea vară lui comunist.
a profesoarelor dintre ei nu s-au mai întors; alţii fierbinte şi-a avut obirşia în C. DROZD
.na Stoia în pro-
uă modernizare a ION TENGHERU — „August 1944“ (ulei pe pînză ).
unde cerinţa in
ducţia a ocupat
prof. Iuliana Moi- r
iatea pionierească,
Ursulescu în ac- Poate că duşmanii cei mai de DIN CARNETUL SCRIITORULUI omul stă. Omul demn, care ştie \
artislice, a prof. temut ai gîndirii active, construc să înfrunte încercările, să înte- <
cele sporliv-turis- tive, sînt rutina şi inerţia. De meieze noi ctitorii şi să se bucu- î
de mai mult, de temut pentru că ei nu atacă di re de lumina pe care o revarsă
egului nostru co- rect, ci se insinuează, reuşind să de Vara demnităţii constelaţia împlinirilor sale.
corolarul de ca- formeze adevărul. Ei fac ca gîn- DEMNITATEA. Eram o ţară
direa noastră să fie îndeobşte „eminamente agrară", un fel de
cîştigată, pornim mai leneş, sau — eufemistic spus — Hinterland al unor puteri mari şi
ncredere în noul mai înceată decât dinamica reali trufaşe. Eram un popor pe care
Lt, în faţa căruia tăţilor care ne înconjoară. Des unii din cei ce trăiau din sudoa
osebit de impor- coperim uneori uluiţi că, în ciu RADU CIOBANU rea lui îl socoteau incapabil săJ|]
tovarăşul Nicolae da bunelor noastre intenţii, am fabrice un tractor. Eram, cu a-A!^
accentuat în re- rămas posesorii unor imagini de şuvoi, pe urmă puhoi, după aceea Pe urma nămoalelor, azi locu.l rii proprii şi a neatîrnării de pu mabilă condescendenţă, „mica ,
Jn învăţământ de păşite, rezultat al unui mod de viitură şi potop. Acestea au fost e iar curat. Din sfintele cuptoa terea altora. Atunci produceam Belgie". Eram... dar ce nu eram i
-1 vom realiza glndire prea domol, bun pentru treptele pe oare le-a parcurs sti re se înalţă din nou mireasma 324 de televizoare pe zi; azi, zil noi, aici, „la porţile orientului" ?
e minuţioasă, în- ritmul vieţii social-economice de hia pentru a ne dovedi existenţa de glorie şi pace a plinii româ nic, 1 770 de televizoare. E îm Asta pînă acum treizeci şi unu ţ
>gat material di- acum zece a.ni, să zicem, dar ne absurdului. Intr-o lume guverna neşti. Pe cerul limpede se des plinirea bunăstării materiale şi de ani pe care îi numărăm în a-
justă orientare a sincronizat cu ritmul trepidant de tă de raţiune, luciditate şi ome fată iar zîmbetul Ţării care a a bogăţiei spirituale. „Vă doresc ceastă vară. Ce se petrecea acum
lunca productivă, azi. Am reflectat la toate -acestea nie, refuzasem să mai credem că dăinuit prin vremuri fiindcă, bîn- multă sănătate şi fericire" sînt treizeci şi unu de ani ? O spune
ii pentru muncă, şi la tot ce decurge de aici, a- şi absurdul aparţine realităţii o- tuită mereu de felurite stihii, a cuvintele limpezi şi simple, ome poetul : „Era pe şes atîta roşu
ritului revoluţio- cum, în preajma marii sărbători biective. Ni s-a impus eu bruta ştiut întotdeauna să se apere. S-a neşti, cu care se încheie atîtea mac/ Şi cruci de lemn în loc do
i exigenţă în în- care ne bucură şi ne umple su litate ! nu un abs-urd artificial, apărat şi în vara aceasta, şi a bi dintre cuvîntările secretarului ge cruci de griu,/ Şi purpur in văz
sarcinile noastre fletele de firească mîndrie, an de căznit, produs în retortele litera ruit. Pentru că, de vreme ce n-a neral al partidului şi preşedinte duh era şi-n rîu ! / / Şi ’nainta
avem misiunea să an, ca un apogeu al verilor noas ţilor care se vor cu orice preţ jelit, de vreme ce a aflat tăria lui ţării. Ele nu sînt însă o sim ne-nfrînt omul sărac/ Cu viito-
tre de aur. Dar chiar această moderni, ci unul strict autentic, să zidească din nou, înseamnă plă formulă devenită tradiţiona ru-n piept şi arma-n mină,/ Ca
imagine a verii de aur este în năucitor şi bestial. Unităţi pro că a biruit. lă, ci reprezintă o dorinţă caldă strămoşeasca vatră să rămînă". j
(Mihai Beniuc). A rămas vatra,
CA DINCA soţită printr-un fel de automa ductive încremenite. Oameni ră ÎMPLINIREA, „...şi creştea în- şi sinceră a cărei împlinire nu a rămas şi omul cu „viitoru-n
i generale nr. 1 tism de ideea de tihnă ! conce maşi — unii pentru a doua oară tr-o zi cit alţii într-un an“, [>o- rămîne pe tănimul utopiei, ci îşi piept" şi fără să uite să ţină „ar-
dii, vacanţe, imensitatea mării,
rii a aerul munţilor... Pentru unii — doar cu ceea ce aveau pe dîn- vestesc basmele despre cîte un are temeiul în fapte. Iar faptele ma-n mină". A pierit sărăcia. Şi
Făt-Frumos. Aşa am crescut şi pot fi sintetizate din nou prin
şii. Agoniseli de o viaţă spulbe
dintre noi, ouvîntul vară rate. Aici sau în Arad, ori Praho noi, cu alte cuvinte, aşa a crescut limbajul laconic şi lipsit de echi umilinţa.
apare Învăluit de o 'aură va, ori Alba, tot una, pretutin voc al cifrelor i în 1965, media Mai deunăzi, un distins publi
idilică. Veri idilice însă ? Cam deni era ţara şi rana era aceeaşi, şi Ţara în aceşti zece ani, pe care de viaţă la noi era de 68,5 ani. cist şi militant al mişcării noas
de mult s-a destrămat în tumul aceeaşi durerea. Unul dintre mo istoricii sfîrşitului de veac sa<u Astăzi e de 72 de ani. E împli tre democratice şi antifasciste,
tul constructiv nimbul idilic al mentele cele mai impresionante cei ai veacurilor viitoare îi vor nirea sănătăţii şi a fericirii de a George Ivaşcu, seria în revista
numi „deceniul Ceauşescu". S-au
verilor. De pe urma lui va fi ră ale acelor zile a fost cel in care împlinit în vara aceasta zece ani trăi liber şi stăpîn pe soarta ta. „România literară" despre vocaţia
mas poate vreo urmă de nostal s-au stins înecate pînă şi cele Iar la capătul acestor zece ani, europeană a României. S-a vădit
gie, dar despre veri idilice, ori mai sfinte cuptoare : cele care de înfăptuiri de la istoricul mo ai acestor zece trepte de împli această . vocaţie europeană mai
cum, nu mai putem vorbi. Putem zămislesc plinea. Abia atunci,. în ment marcat de Congresul al IX- niri, am întemeiat cu clarviziune demult şi dovadă stau numele u-
vorbi în schimb despre veri eroi acea clipă, am simţit în toată lea al P.C.R. „Congresul a dezbă şi largă perspectivă acea Cartă nor Mircea, Ştefan, Rareş, Iancu
ce. Ne-o dovedeşte însăşi vara a- măreţia şi amploarea ei măsura tut şi aprobat în unanimitate a poporului român — cum o nu de Hunedoara, Mihai Viteazul,
ceaista, al cărei apogeu îl cinstim puterii noastre. Căci s-au ridicat documente de însemnătate istori mea un publicist inspirat — Pro stolnicul Cantacuzino, Brâncovea-
cu toate steagurile desfăşurate. A fraţii, tovarăşii, oamenii. S-a ri că, care cuprind programul mul gramul partidului, care îşi are nu, Canlemir. De realizat însă,
fost o vară a încercărilor. Sau dicat Ţara, întocmai ca în vre- tilateral al dezvoltării României rădăcinile înfipte adine în istoria vocaţia noastră europeană s-a
a împlinirilor. Sau a demnităţii. mile de cumpănă nemurite de socialiste, liniile directoare ale de două milenii a românilor şi realizat deplin abia azi, cînd I
ÎNCERCAREA. Pentru a doua pana cronicarilor. S-a ridicat Ţa continuării pe o treaptă superioa privirile aţintite în zarea socie România a devenit un nume de l
oară în mai puţin de cinci ani, ra cu plinea ei, cu umerii, cu ră a operei de desăvârşire a con tăţii socialiste multilateral dez prestigioasă referinţă în lumea 1
am fost puşi în situaţia de a face sufletul şi cu omenia ei. „Doresc strucţiei socialiste", spunea cu voltate şi a edificării comunis întreagă. Glasul Ţării a răsunat I
faţă asaltului puterilor oarbe, să subliniez cu multă satisfacţie acel prilej tovarăşul Nicolae mului in România. Şi toate aces prin Preşedintele ei cu limpede l
iraţionale, dezlănţuirii stihiei. In — spunea tovarăşul NICOLAE Ceauşescu. Era în 24 iulie 1965. tea de ce ? Şi toate acestea pen fermitate ’ la Helsinki, în faţa fo- ţ
unele părţi s-a năpustit, a dat CEAUŞESCU — că, la chemarea La 2i august, în acelaşi an, era tru cine ? „Să nu uităm nici un rului plenar al Conferinţei gene- i
buzna pe neaşteptate, smulgînd, partidului, clasa noastră munci proclamată Republica Socialistă moment, tovarăşi — spunea tova ral-europene, iar contribuţia ei *
frîngînd, cărând ce Sntîlnea în toare, ţărănimea, intelectualitatea, România. Sînt acte de adinei şi răşul Nicolae Ceauşescu — că ţe constructivă la rezolvarea tuturor 1
cale. In alte locuri s-a strecurat toţi oamenii muncii, fără deosebi multivalente semnificaţii politice lul suprem al politicii partidului marilor probleme ale lumii con- J
perfid, aproape pe nesimţile. La re de naţionalitate, în frunte cu de la care s-au scurs aşadar nostru, al socialismului însuşi, temporane este azi unanim recu- I
Deva era o zi senină şi înaltă, comuniştii, dînd dovadă de un prin clepsidrele veacului nisipu este servirea omului, realizarea noscută. Conferinţa de la Hei- i
cînd, la un pas de inima înflo înalt spirit de răspundere, de un rile a zece ani. I-am numit ani bunăstării iui, crearea unor con sinki, spiritul internaţionalist ca- ţ
rită a oraşului, s-a ivit dinlr-o profund patriotism, au muncit cu ai împlinirilor pentru că am diţii de viaţă materială şi spiri re a caracterizat aportul llomâ- 4
gură anonimă de canal. A fost eroism, înfruntînd furia apelor, crescut de-a lungul lor ca Făt- tuală lot mai bune pentru toţi niei la reuşita acestei istorice re- ’
întîi un fir de un gălbui opaic, acţionînd pentru refacerea pagu Frumosuil basmelor. Acum zece oamenii muncii". uniuni, vor rămîne, de asemenea
urît, care a umplut treptat stra belor, pentru reluarea cit mai ani produceam 9 400 tone de oţel în memoria noastră ca una din
da ca dintr-un blestemat robinet grabnică a producţiei în unităţile pe zi. Azi producem zilnic 26 800 La începutul cărţilor noastre a tre izbînzile acestei eroice veri. -
ascuns. Apoi acel fir a devenit avariate". tone de oţel. E împlinirea pute- fost omul. Şi la capătul lor tot Este izbînda demnităţii naţionale, ţ
a început să
tdc fulul.
