Page 38 - Drumul_socialismului_1975_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6076 9 MARTI, 19 AUGUST 1975
Pacj. 6

«Silfi 6ENERALE «LE OAMENILOR MjjHCI
Dicţionar politico-economic
FOND DE CONSUM, parte din de vedere natural-material, £. doc,
blema materiilor prime capătă un venitul naţional destinată consu­ este format din bunuri de con­
ÎN CENTRUL ATENŢIEI ÎNTREGULUI COLECTIV - caracter tot mal acut, cînd la o mului neproduotiv al membrilor sum, care în funcţie de destina­
CALITATEA PRODUCŢIEI SI REDUCEREA serie de produse preţurile conti­ societăţii, care se constituie în ţia lor sînt i bunuri de consum
nuă să crească, trebuie acţionat procesul unio de distribuire şl alimentar şi bunuri de consum
CONSUMURILOR SPECIFICE cu toată fermitatea şi răspunderea redistribuire a venitului naţional, nealimentar, iar în funcţie da
pentru reducerea consumurilor Ca o categorie a reproducţiei, co­ durata utilizării lor sînt i bunuri
întreprinderea „Victoria" Călan tea, pentru eliminarea lor. La tur­ specifice şl gospodărirea cu grijă mună tuturor orînduirilor sociale, de folosinţă curentă şi bunuri do
B încheiat prknul semestru al a- nătoria II, calitatea lingotierelor şi a materiilor prime. f. de c. are un caracter istoric | folosinţă îndelungată. Din punct
cestui ultim an al cincinalului cilindrilor de laminor lasă de do­ Se impune — aşa cum s-a arătat conţinutul social-economic, nive­ de vedere valoric, t doc. esto
1971—1975, aşa cum s-a subliniat rit, iar rebuturile sînt mai mari în cadrul adunării — iniţierea u- lul şi structura sa sînt determi­ format din valoarea nou creată
în darea de seamă a comitetului decît cele înregistrate anul trecut. nor acţiuni de masă pentru creş­ nate de gradul de dezvoltare a de munca pentru sine şi o parte
oamenilor muncii, precum şi în cu- în ce priveşte consumurile spe­ terea producţiei şi productivităţii forţelor de producţie şi de natu­ a valorii nou create de munca
vîntul participanţilor, cu rezultate cifice, s-au înregistrat depăşiri muncii, ridicarea calităţii şl mic­ ra relaţiilor de producţie. In con­ pentru societate. Există f. de c.
bune. Depăşirea înregistrată la va­ mari la fontă nouă, cărbuni şi cocs şorarea consumurilor, sporirea la diţiile proprietăţii private asupra individual şi f. de c. social. F. de c.
loarea producţiei globale este de metalurgic şi alte materii prime. cote tot mai înalte a eficienţei în­ mijloacelor de producţie, forma­ individual este preponderent in
peste 11,5 milioane lei, iar la pro­ Nu s-a acţionat suficient de ener­ tregii activităţi economice. Aduna­ rea şi utilizarea f. de c. au loc în totalul f. de c. (circa 90 la sută),
ducţia marfă de peste 11,8 milioa­ gic nici pentru valorificarea şi gos­ rea a exprimat hotărîrea colecti­ mod spontan şl contradictoriu, a- F. de c. Individual se repartizează
ne lei. Productivitatea muncii va­ podărirea surselor energetice se­ vului acestei întreprinderi de a vînd un caracter de clasă. In a- membrilor societăţii în conformi­
lorice a crescut faţă de plan c-u cundare prin mărirea gradului de depune eforturi susţinute pentru fară de partea oare este destinată tate cu cerinţele legii repartiţiei
2 272 lel/angajat, iar cheltuie­ utilizare a gazului de furnal şi a a îndeplini şi depăşi sarcinile de reproducerii forţei de muncă a după muncă şi are un rol însem­
lile la 1 000 lei producţie marfă au celui de somicocs şi reducerea, plan şi angajamentele pe semestrul producătorilor exploataţi, f. dc e. nat în cointeresarea materială «
fost reduse cu 6,3 lei. Contractele prin aceasta, a gradului de po­ II, de a asigura — prin înfăptui­ este folosit pentru satisfacerea ne­ oamenilor muncii, în creşterea
au fost onorate integral. luare a atmosferei. Acum, 10—12 rea programului de măsuri adop­ voilor parazitare şi de lux ale producţiei şi productivităţii, in
Analiza făcută — In lumina sar­ la sută din gazul de furnal se arde tat — pregătirea în cele mai bune claselor exploatatoare şl pentru valorificarea eficientă a resurse­
cinilor şi orientărilor trasate de la faclă, In aer. In condiţiile ac­ condiţiuni a planului pe 1976. acoperirea nevoilor administraţiei lor materiale ale societăţii. F. de c,
; secretarul general al partidului, statului exploatator. în socialism, social revine membrilor societăţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, refe­ tuale, cînd pe plan mondial pro- N. BADIU f, de c. este rezultatul muncii u- sub forma unor servicii şi pro­
ritor la încheierea acestui an şl nite a întregului popor. El este duse, fără plată sau cu plată re­
pregătirea planului pe 1976 şi în­ ACTIVITATEA DE LA I.R.E. RECLAMĂ ORDINE Şl destinat ridicării nivelului de dusă, fiind utilizat totodată şi‘
tregul cincinal — a reliefat că re­ trai al celor ce muncesc. Partidul pentru întreţinerea aparatului do
zultatele obţinute puteau fi şi mai DISCIPLINĂ EXEMPLARĂ nostru va urmări şi In perioada stat. Pe' măsura edificării socie­
mari dacă se luau mai din timp următoare a dezvoltării economi- tăţii socialiste multilateral dez­
; 120,1 la sută — totuşi a>u mal fo*t voltate şi înaintării spre comu­
măsuri energice pentru înlătura­ In adunarea generală a repre­ co-sociale a ţării să realizeze o
rea unor lipsuri, neajunsuri şi zentanţilor oamenilor muncii de la şi unele neajunsuri şl nereallzări. judicioasă repartiţie a venitului nism, va spori tot mai mult f. de c.
greutăţi care persistă , încă. Este I.R.E. Deva s-au dezbătut, într-o Mai ales asupra acestora s-au o- naţional în f. de c. şi fond de social, atit ca volum cit şi ca
'.vorba de carenţele privind calita­ atmosferă de lucru plină de res­ prit toţi cel care au luat cuvîntul, dezvoltare pentru a asigura atît pondere în totalul f. de c. In ţara
tea producţiei şi consumurile spe­ ponsabilitate, problemele cu care venind cu propuneri concrete şi e- creşterea nivelului de trai cît noastră, ca rezultat al politicii
cifice. Asupra acestora s-au oprit a fost confruntat colectivul între­ ficiente de înlăturare a lor. Astfel, şi dezvoltarea puternică a econo­ ştiinţifice a P.C.R. de repartizare
marea majoritate a vorbitorilor, prinderii în primul semestru al a- după cum arăta ing. Alexandru miei naţionale. Pornind de la a- şi utilizare raţională şi eficientă
între care tovarăşii Gheorghe Mon- cestui an şi sarcinile ce îi stau în Dagău, şeful „Punctului de urmă­ ceste necesităţi, în următoarele a venitului naţional, a stabilirii
da, Nicolae Pilly, Dumitru Soldu- faţă în continuare. rire a producţiei", persistă încă decenii se vor repartiza din ve­ unui raport optim între f. de c.
ban, Viorel Ignat, Gavrilă Budiu, Cu toate că rezultatele între­ avarii în exploatarea reţelelor, în nitul naţional 68—70 la sută pen­ şl fondul de dezvoltare, acesta
Nicolae Diaconu, Remus Iudele şi prinderii în această perioadă pot special la partea de joasă tensiune. tru f. de c. şl 30—32 la sută pen­ din urmă înregistrează o dinami­
alţii, aducînd critici conducerii în­ fi considerate bune — întreprinde­ Se impun preocupări mal insisten­ tru fondul de dezvoltare. F. de c. că continuu ascendentă, contri-'—
treprinderii, centralei şi ministeru­ rea îndeplinlndu-şi sarcinile pe te pentru ridicarea nivelului de buind la ridicarea nivelului da
lui de resort pentru că n-au in­ primul semestru ia producţia glo­ cunoaştere a personalului din are o dublă structură i nafcural- trai material şi spiritual al tu­
tervenit la timp, cu toată fermita­ bală industrială în proporţie de staţii. materială şl valorică. Din punct turor membrilor societăţii.
Asupra unor lipsuri de ordin
organizatoric, care afectează sigu­
ranţa în exploatare dar şi produc­
Adunări ale activelor tivitatea muncii, s-au referit în cu­
vîntul lor şi Vasile Pora, Andrei
comitetelor comunale de partid Samoil, Şerban Roman, Constantin
Cristoi, Lazăr Trifon, Constantin
Bereş şl alţii, care au arătat că
In lumina Hotărîrii Plenarei C.G. tocritic, în lumina indicaţiilor cu­ utilizarea şi păstrarea materiale­
al P.C.R., din 21-22 iulie a.c., cu prinse în cuvîntarea tovarăşului lor şi uneitelor este adeseori ne­
privire la îmbunătăţirea structurii Nicolae Ceauşescu, rostită la Ple­ corespunzătoare, fondul de timp
organizaţiilor de partid la sate, în nara comună a C.C. al P.C.R. şi nu este folosit întotdeauna efectiv,
această perioadă se desfăşoară a- Consiliului Suprem al Dezvoltării iar formaţiilor de muncă nu li se
dunări ale activelor comitetelor co­ Economice şi Sociale, măsurile acordă pe tot parcursul lucrărilor
munale de partid. Pînă acum ase­ ce trebuie luate pentru afirmarea asistenţa tehnică necesară.
menea adunări au avut loc la Ba- şi mai puternică a rolului de con­ Rezumînd ceea ce s-a spus în a-
nu, Băcia, Băbrîna, Brănişca, Cer­ ducător politic al fiecărei organi­ dunaxe, se desprinde o direcţie e-
te ju de Sus, Cîrjiţi, Lunca Cernii zaţii de partid, astfel încît acti­ senţială pentru activitatea organi­
de Jos, Tomeşti, Densuş, Burjuc, vitatea organizaţiilor de partid, a zatorică şi politică de la I.R.E. i
Bucureşci, Ribiţa, Vorţa, Blăjeni, tuturor comuniştilor din mediul întărirea ordinii şi disciplinei, a
Gurasada, Răchitova, Lelese, Vă- rural să fie subordonată realizării spiritului de responsabilitate la
Hşoara, Topliţa, Sarmizegetusa, exemplare a sarcinilor economice toţi angajaţii! In cinstea zilei de 23 August, echipa do oţelari condusă de prim-
Luncoiu de Jos, Bunila, Buceş. In din fiecare unitate agricolă, dez­ topitorul Barbu Iordache, în centrul imaginii, de la O.S.M. 2, şi-a de­
icadrul acestor adunări, comuniştii voltării social-economice a tutu­ MIRCEA LEPÂDATU păşit substanţial angajamentul asumat iniţial, elaborând peste plan
au analizat în spirit critic şi au- ror satelor noastre. corespondent voluntar mai mult do 1 200 tone oţel de bună calitate.
Disciplina, ordinea, responsabiiitatea-condSţiiie
afirmării fiecărui colectiv de muncă

cerinţe şi le respectă întocmai.
lui organizaţiei de bază de Ia
F abrica de industrie locală situaţii noi. Din aceste căutări Trebuie să subliniez că dacă la Haţeg! „Noi, mecanizatorii, pur­ Ud. Simeria : „Firesc, ordinea,
tăm o mare răspundere pentru
s-au născut şi asimilat maşini-u-.
din Orăştie se numără prin­
nelte şi astfel a luat fiinţă un.
producţia agricolă. Luorînd de 9
unele sortimente şi produse ne-am
tre primele unităţi care au
disciplina, răspunderea în muncă,
raportat îndeplinirea cincinalului nou colectiv, cel al atelierului de îndeplinit de mult sarcinile cin­ ani în aceeaşi unitate, am reuşit întronate şi respectate, dau vita­
înainte de termen. Hărnicia este strunguri, constituit din meseriaşi cinalului este şi ca o urmare fi­ să cunosc bine terenurile C.A.P. litate, tărie oricărui colectiv de
deci o dominantă a acestui colec­ buni, majoritatea tineri, luaţi din rească a creşterii răspunderii in Sînt convins că pămîntul nostru muncă. Această vitalitate şi tărie
tiv de muncă. Dar oamenii, se alte secţii. Un colectiv nou ridică munca fiecăruia. Numărul abate­ poate da roade mai bogate, dar se demonstrează cel mai bine în
va vedea din cuvintele interlocu­ probleme. Dar ale celui de aici rilor a scăzut foarte mult. Aceas­ uneori colaborarea între mecani­ modul în care fiecare om şi co­
torilor de mai jos, sînt pe deplin nu sînt de indisciplină, de dezor­ ta nu înseamnă că atunci cînd zatori şi cooperatori n-a fost per­ lectivul în totalitatea lui îşi în­
conştienţi că hărnicia nu se poa­ ganizare, de nefolosire cu efici­ se mai ivesc le trecem cu vede­ fectă. Ori s-a întîrziat eliberarea deplinesc sarcinile. Pentru între­
te afirma plenar decît în condiţi­ enţă a utilajelor sau timpului de rea. Nu. Caracteristica tot mai terenului, ori nu s-au procurat prinderea noastră cerinţele sînt
ile pe oare secretarul general al lucru ci altfel de probleme. vizibilă a colectivului nostru este din vreme îngrăşămintele nece­ deosebite. Asigurarea ritmică şi în.
partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae — La noi, spune tînărul strun­ autoexigenţă, disciplinizarea tot sare, seminţele nu au fost totdea­ cantităţi îndestulătoare a laptelui
Ceauşescu, le-a definit foarte clar gar COSTEL SAVU, colectivul e mai liber înţeleasă, răspunderea una de calitate, s-au mai întîni- şi derivatelor sale pentru un în­
în cuvîntarea sa la plenara co­ deja închegat şi fiecare îşi ştie faţă de sarcinile ce ile avem în plat şi defecţiuni la utilaje. Toa­ treg judeţ este o sarcină ce se
mună a Comitetului Central al şi respectă sarcinile sale. Oamenii faţă. Pilda comuniştilor este me­ te acestea au influenţat negativ poate împlini numai cînd se mun­
P.C.R. şi a Consiliului Suprem al sînt preocupaţi cum să facă să reu prezentă. recolta. Avînd acelaşi ţel cu co­ ceşte cu toată răspunderea pe
‘Dezvoltării Economice şi Sociale. crească renumele acestui colectiv operatorii — să facem ca pămin- toată filiera, de. la furnizori pînă
GIIEORGHE BUGNARU, şeful tînăr. Pentru noi cerinţa la or­ ION DRAGOTA, membru al tul să rodească din plin —, de­ la cei care desfac produsul. Dar
atelierului de tîmplărie, atelier a dinea zilei e căutarea, adaptarea C.A.P. Bretea Streiului, este de punem eforturi să ne perfecţio­ furnizorii noştri nu-şi respectă
cărui producţie este aproape în la nou, diversificarea producţiei. părere că! „întărirea spiritului năm activitatea, să folosim trac­ contractele încheiate şi de aici
întregime destinată exportului şi Şi în această căutare se îmbină de ordine şi disciplină în agricul­ toarele şi maşinile la întreaga ca­ dereglarea întregului sistem de
care, în întrecerea pentru plan şi foarte bine experienţa vîrstnicilor tură, pentru ca şi în această ra­ pacitate, să facem la timp ară­ aprovizionare. Sînt însă şi mulţi
calitate, se situează la loc de frun­ cu elanul tinerilor. mură munca să se desfăşoare ca turile, semănatul, întreţinerea cul­ lucrători de-ai noştri care nu ,sf
te, ne spune s în industrie, este o cerinţă esen­ turilor şi recoltatul. Numai aşa încadrează în disciplina muncii.
— La noi nu se mai pun de PETRE BUGNARU, locţiitorul ţială. Aşa cum bine a arătat to­ ne putem aduce contribuţia la Absentează, întîrzie, nu-şi respec­
multă vreme probleme de indis­ secretarului Comitetului de partid varăşul Nicolae Ceauşescu la Ple­ ridicarea bunăstării poporului nos­ tă obligaţiile de serviciu, nu fo­
ciplină. Pentru ca să ajungem la de la I.M.C. Bîrcea, ne-a decla­ nara comună din iulie a.c., îm­ tru". losesc timpul de lucru. In locul
această stare de lucruri, am fo­ rat : „In statornicirea unei ordini bunătăţirea activităţii economice a FLORICA ANDRAŞEL, îngriji­ lor trebuie să lucreze alţii. In
losit foarte mult capacitatea de desăvîrşite, a unei discipline co­ cooperativelor agricole necesită toare de animale la ferma zoo­ luna iulie numărul absenţelor ne­
Influenţare a colectivului în fie­ rect înţelese şi respectate, în participarea activă a tuturor co­ tehnică nr. 3 Bîrcea a I.A.S. Si- motivate a crescut. Am desfăcut
care caz. Oamenii de aici ştiu să creşterea răspunderii in muncă a operatorilor la efectuarea intr-un meria: „Avem de gospodărit o contracte de muncă din acest mo­
se apropie de cel căzut în greşea­ fiecărui lucrător, organizaţiilor de timp scurt şi de calitate, pe ba­ mare avuţie a ţării. De munca tiv. Avem tineri care nu respec­
lă, să-l facă să înţeleagă că nu­ partid le revin sarcini de mare ză de program concret, a lucră­ noastră, de sîrguinţa şi conştiin­ tă cerinţele muncii. Schneider
mai munca disciplinată, ordinea însemnătate. In toate sectoarele rilor în cîmp. ciozitatea cu care lucrăm, depin­ Herman, Traian Suba, Nicolae
îi ajută fiecăruia şi întregului noastre de muncă, în toate or­ Şi în cooperativa noastră, pier­ de nemijlocit buna aprovizionare Rob sînt cîţiva dintre aceştia. Or­
colectiv să se afirme. ganizaţiile de bază acţionăm pen­ derile din producţie în sectorul a populaţiei cu produse animalie­ ganizaţia de tineret n-a găsit cele
— Aş mai adăuga, spune tru înţelegerea acestor cerinţe şi, vegetal şi în zootehnie sînt cau­ re. In cei 15 ani de cînd mă a- mai bune metode de educaţie, a-
NICOLAE SICOE, şef de schimb, mai cu seamă, pentru a le trans­ zate de cele mai multe ori de £lu aici, la fermă, mi-am făcut ceşti tineri-problemă influenţează
că la noi în atelier munca şi pune în practică. In fruntea or­ defecţiuni organizatorice, de ne- muncitoreşte datoria, am pus su­ şi pe alţii. Multă indisciplină se
manifestă şi în rîndul şoferilor.
conducerea colectivă, fondarea în ganizaţiilor de partid ayem oa­ aplicarea tehnologiilor înaintate. flet în tot ce am realizat. Nu Organizaţia noastră de partid, ca­
colectiv a hotărîrilor luate au de­ meni cu prestigiu şi autoritate Unii cooperatori, cum sînt Nica mi^a fost niciodată indiferent da­
venit trăsături ale stilului de morală, politică, profesională. Mă Buzdugan, Lazăr Lada, Vuţa Dum- că producţia planificată se reali­ re numără 86 de comunişti, nu
muncă. Nici mutarea unui om gîndesc la comunistul Dumitru buleu, Suciu Ion Sîrbu, răspund zează sau nu. Văd însă că nu toţi stă pasivă în faţa acestor defici­
dintr-o formaţie în alta nu se ho­ Drăgoi, secretarul organizaţiei de la toate chemările consiliului de înţeleg să-şi îndeplinească sarci­ enţe. Acţionăm pentru creşterea
răspunderii în muncă, întărirea
tărăşte pînă ce nu s-au judecat bază de la balastieră. Un bun or­ conducere, dar ce folos că alţii nile ce li se încredinţează. Este disciplinei de producţie. Discuţiile
bine în colectiv toate consecin- ganizator al procesului de pro­ lucrează după placul lor, cînd le fluctuaţie în rîndul îngrijitorilor,
•ţole unei asemenea mutări. ducţie, un căutător al noului, cu convine. Aplicarea acordului glo­ se produc goluri în aproviziona­ individuale purtate cu comuniştii,
analiza care ni s-a făcut recent
multă iniţiativă. De la el au ple­
— Este un merit de necontestat cat propuneri pentru evitarea bal la nivelul formaţiei de lucru rea cu furaje, mecanizarea pro­ au influenţat în bine starea de
al organizaţiei de partid de la pierderilor de timp, mai buna fo­ — echipă, brigadă, fermă — va ceselor de muncă a rămas în ur­ disciplină. Majoritatea membriloD
tîmplărie faptul că aici s-a îm- losire a utilajelor, scurtarea du­ face să crească răspunderea faţă mă. înţeleg că cineva este vino­ colectivului nostru sînt angajaţi
pămîntenit acest stil de muncă, ratei reparaţiilor. O cerinţă a de soarta producţiei, faţă de spo­ vat de aceste deficienţe, că în pe tărîmul luptei pentru ieşirea
acest climat de ordine, disciplină, disciplinei şi ordinii în întreprin­ rirea avuţiei obşteşti. In calitate cadrul fiecărei unităţi unde sta­ din impas, întărirea prestigiului’
de membru cooperator şi deputat
responsabilitate colectivă — afir­ derea noastră înseamnă şl putere în consiliul popular comunal, în­ tul a investit milioane pentru ca întreprinderii- Ştim cu toţii că
mă tovarăşa VASILICA CHIRILA, de adaptare la pretenţiile mereu animalele să fie crescute în com­ vom realiza acest deziderat cind
locţiitorul secretarului comitetului mai mari şi mai diversificate ale ţeleg pe deplin sarcinile cu care plexe mari, după tehnologii in­ ne vom îndeplini exemplar sarci­
de partid pe fabrică. beneficiarilor noştri. Un exemplu sîntem confruntaţi şi mă stră­ dustriale, se cere întronat un spi­ nile".
duiesc permanent să fiu un bun
Dar la Fabrica de industrie lo­ recent ! vata minerală nu o mai exemplu personal în muncă". rit ferm de ordine şi disciplină, Anchetă realizată de
cală de la Orăştie, al cărei co­ livrăm vrac, ci sub formă de sal­ numai aşa puţind să desfăşurăm N. TIRCOB
lectiv e stăpînit de febra căută­ tele de izolaţie. Oamenii de la a- ION MIHAILESCU, mecanizator o activitate rentabilă, eficientă". \. aOCLEI
rilor, Intervin mereu produse şi oe&t loc de muncă au înţeles noile la secţia din Sînpetru a S.M.A. IOAN TONCII, secretarul birou­ GH. I. NEGREA