Page 5 - Drumul_socialismului_1975_08

MARJI, 5 AUGUST 1975 Pag. 5

r PĂŢANIILE UNUI COJOCEL ^

C I N C I N A L U L V I I T O R — Nu la noi. La blănăria ve­

che încercaţi — zice şeful blănă­
riei noi, din complex, cetăţeanu­
lui ce dorea să-şi vopsească co-
joceiul copilului.
P R E G Ă T I T T E M E I N I C ! Ia cetăţeni de peste o lună —
— Nu mai primim lucrări de
zice un lucrător de la blănăria
veche către acelaşi cetăţean cu
cojocelul sub braţ. Mergeţi la tă-
băcărie.
— Cum de v-au trimis la mi­
ne ? — se miră şeful tăbăcărici.
Investiţiile -- realizate la termen Nu fac asemenea lucrări.
>E ZIUA MINERULUI * ţeg, că aici şi-a trăit cojocelul
Cu sprijinul unui funcţionar ai
Cooperativei „Retezatul" din Ha­
^ optim, de calitate păţaniile, intr-o lună, două va
fi vopsit. Dar cum rămîne cu
de
clientelă
faţă
solicitudinea
n-am putut înţelege...
In acest an, Şantierul nr. 1 al — Avem toate posibilităţile pen­ „ÎNŢELEGERE"
T.C. Deva are un plan sporit cu tru ca lucrările ce ne revin nouă,
destoinic şi De multă vreme conducerea
le muncă — 10 milioane lei faţă de 1974. A- în calitate de constructori, să fie C.A.P. Vaidci insistă ca X.C.I.L.
cest an ziua cesta cuprinde realizarea unui ma­ terminate la timp — ne-a spus Simeria să facă preluarea lapte­
a-re întregul re volum de locuinţe şi a cîtor- dng. Gheorghe Cărăbaş, şeful şan­ lui de la un loc mal apropiat de
asaltul final va obiective social-culturale im­ ferma zootehnică. Răspunsul ? Pe
cincinalului tierului nr. 1, acest neobosit con­ lingă că nu s-a acceptat cererea,
pentru în- portante. Amintim casa de cultu­ structor, pe care zorile şi -însera­ programul de preluare nu este
a unei eta- ră, o şcoală cu 16 săli de clasă, 2 rea îl găsesc -între oameni, la respectat în nici o zi. Ba mai
portante în creşe cu cîte 100 de locuri, o gră­ punctele de lucru. De asemenea, a mult, se fac mistificări ale pro­
voltare mul- diniţă cu 240 de locuri — toate din adăugat tovarăşul Cărăbaş, ne con­ centului de grăsime. Cind este
ei socialiste. prezent delegatul C.A.P. la pre­
Ină sau pe Deva. Pentru înfăptuirea acestor centrăm forţele la construcţia de dare, laptele are 4,5—1,6 la sută
•ări, în uni- sarcini, colectivul şantierului. în­ locuinţe, unde avem un angaja­ grăsime, iar cind nu procentul
a minereu- drumat cu consecvenţă de comite­ ment suplimentar pînă la finele devine automat 3,5 la sută (!).
uncitorii mi-, tul de partid, şi-a mobilizat în­ anului de 40 de apartamente din
itut în viaţă treaga capacitate de acţiune, toate angajamentul de 120 de apartamen­
şi statului
ile tovarăşu- disponibilităţile tehnice şi mate­ te asumat de trust. Sintem con­ | Au trecut ani de cind la to- ţ
:u de a va­ riale, reuşind să obţină rezultate ştienţi de eforturile majore pe j netele şi în cofetăriile din Deva i
l ţi se serveşte invariabila înghe- ţ
sele minerale meritorii. Astfel, a realizat pînă care trebuie să le depunem, în .' ţaţă „punci". Vânzătorii îi mai |
i _ acum planul anual în proporţie de spiritul indicaţiilor date de secre­ l spun şi „de fructe", dar fructele ţ
<le peste 60 la sută, un succes nota­ tarul general al partidului, tovară­ ^ sînt cojile de portocale şi stafi- ţ
etic. bil înscriind la construcţia de lo­ şul Nicolae Ceauşescu, pentru re­
care îi omagi-
sluă imensele cuinţe, unde a depăşit sarcinile cu cuperarea restanţelor înregistrate ! [ Semnal" j
ile ţării, are Satisfacţia muncii împlinite e concludentă pe feţele ortacilor diin 60 de apartamente. De remarcat şi de unele unităţi economice care au
ficaţii dcose- brigada lui Vespasian Cătană de la E. M. Vulcan. Pînă în prezent avansurile înregistrate, faţă de avut de suferit de pe urma inun­
în ultimul an aceşti destoinici mineri au extras peste prevederi mai mult de 7 500 •prevederi, la şcoala cu 16 săli de daţiilor şi realizarea înainte de
. cu profundă tone cărbune. clasă de pe strada 23 August şi termen a planului cincinal. Ne | dele. In toiul verii — stafide şi \
:a dezvoltării La această realizare un merit deosebii a avut şi maistrul Sever la creşa „Patria", din zona cine­ vom achita cu cinste de toate sar­ coji de portocală, cind au fost t
frăguţe, căpşuni, vişine... De ce T
mâniei şi — Ciobotă, fotografiat împreună cu membrii brigăzii. matografului cu acelaşi nume, al cinile ce ne revin. Ia Petroşani s-a găsit, în această 1
ilicaţii econo- căror termen de predare (luna \ vară, îngheţată de frăguţe, căp-yT,
iciale — vine 300 TONE DE FIER IN PLUS pe aceeaşi lună 18 tone de cupru. septembrie) a fost devansat. Paralel cu activitatea depusă \ şuni, smeură, vişine, caise 7 4’
ip după sem- Cu realizări meritorii întîmpină | pentru realizarea exemplară a pre­ Numai acolo se poate 7 »
în cadrul ce- TELIUC. Minerii din Poiana Ziua minerului şl colectivele de In aceste zile, se acţionează in­ vederilor de plan şi a angaja­ \
a Conferinţei Ruscăi, care asigură o parte din la Certej, Boiţa-Haţeg şi Muncel, | tens, cu forţe sporite, ia casa de mentelor pe acest an, constructo­ „PRIETENIE" \
cooperare in minereul necesar C.S. Hunedoara, cele de la prospecţiuni şi explo­ cultură, al cărei termen de pre­ \
:ument de ex- au încheiat luna iulie cu un spor rări miniere, colectivele construc-1 dare (luna august) constructorii rii de la şantierul nr. 1 îşi pre­ Intre Maria Mărunţelu, Opriţa \
ătiate pentru al producţiei globale de peste toare de utilaj minier de la I.U.M. gătesc încă de pe acum condiţiile \ Răducanu şi Iolanda Lazăr, toa-1
sa în Europa 725 000 lei, în care se includ şi Petroşani şi U.U.M.R. Crişcior. I nu vor să-l -întîrzie nici măcar cu de lucru pentru 1976, an în care te din oraşul Călan, s-a înfiri-
pat
Să. cele 300 tone de fier în minereu, FIECARE SECTOR — CU | o zi. Prezenţi săptămîna trecută vor avea sarcini mult sporite faţă \ o stare de prietenie, urmată v
de vizite reciproce şi discuţii in- !
iţa fierbinte obţinute în plus faţă de sarcinile pe acest şantier, am putut con­ de acelea din anul in curs. Au s
terminabile la o cafeluţă. Toate ţ
ziua cu suc- de plan. PLUSURI DE PRODUCŢIE stata rijmul accelerat de lucru, în­ bune şi la locul lor. Numai că t
prodiucţie, de PETRII,A. Realizînd şi depăşind ' drumarea directă, efectivă, din fost atacate fundaţiile la un ma­ ) I.L., profitînd de credulitatea )
ar preţioasele SUCCESE DE PRESTIGIU lună de lună sarcinile de- plan, i partea conducerii şantierului, a re număr de apartamente, iar în
icaţii date de DEVA. Racordate cu toată ener­ minerii de la Petrila au înregis- ' trustului, ajutorul pe care-1 dau curînd vor începe lucrul la un \ celor două prietene, le-a furat t
bloc cu 88 de apartamente şi la
;Ceauşescu la gia şi forţa creatoare la marea trat, de la începutul anului, suc- j o şcoală cu 12 săli de clasă în car­ \ două verighete de aur : una în ţ
imună a C.C. acţiune de realizare a cincinalu­ cese de prestigiu, înscriindu-se în ' proiectantul, celelalte colective ca­ valoare de 300 şi alta de 000 lei. 1
ţiului Suprem lui înainte de termen, colectivele rîndul unităţilor fruntaşe din Va- | re colaborează la finalizarea aces­ tierul „Progresul", la extinderea Avînd un cazier bogat, I.L. va 1
lomice şi So- de muncă aparţinătoare Centralei lea Jiului. Ei au extras suplimen­ tui modern lăcaş de cultură. Toţi Grupului şcolar minier Deva. Cu ■ medita mai mult timp la prie- (
tenie şi credulitate dar fără ca- I
şi cu prilejul minereurilor Deva raportează, de tar peste 27 000 tone de cărbune, | factorii care răspund sînt prezenţi toţii sînt hotărlţi să acţioneze mai s
i Judeţ, hotă- Ziua minerului, succese remarca­ din care aproape 8 000 tone numai . zilnic pe şantier, analizează amă­ feluţe, iar M.M. şi o.R. sperăm I
că nu vor mai acorda prietenia ;
energic, să-şi organizeze mai te­
î cinstea celei bile. De la începutul anului, sar­ în luna iulie. Rezultate bune au I meinic munca, să folosească efec­ s I
lor primului venit.
versări a Eli- cinile de plan au fost realizate obţinut şi la lucrările de pregă- - nunţit stadiul lucrărilor, iau mă­
:uJî.%tc remar- la toţi indicatorii, la toate sor­ tirl (mai mult de 450 ml săpaţi | suri operative pentru ca lucrul să tiv timpul de lucru şi mijloacele
s CINE A ÎNCURCAT COMANII I
mlnerii hune- timentele, fiind obţinute şi unele suplimentar), precum şi la lucră- ; se desfăşoare în condiţii optime. tehnice pentru a-şi onora integral \
t-i licohj ivv-ti
ea Jiului, din depăşiri. Astfel, minerii de la De­ rile de investiţii (plus 125 ml). In | De ieri, mult prea tîrziu faţă de şi de cea mai bună calitate toate SĂ-I DESCURCE I
nceputul lunii iulie, J
Vlunţii Apuseni va au dat peste prevederile de fruntea hărniciei se situează sec- , Pe Ia începutul
veni în primul an al viitorului cin­ \
i la explorări, plan, numai în luna iulie. 12 tone torul V, cu cea mai mare depă- I propriul angajament, şi-a început sarcinile de plan ce le vor re­ Nicolae Coman
oman, zidar la T.C.H.,7
lan (peste zz urni tone ne
crare obţin in de cupru,... iar cei de la Gurabarza şire de plan (peste 22 000 tone de | , activitatea şi o echipă de la I.. S. de loc din î Bistriţa-Năsăud, s-an
d de seamă. au înscris în contul suplimentar cărbune în plus). I Decorativa Bucureşti, care va a- cinal. s un nroces-verhal de ! ,
n plus).
trezit cu un prdces-verbai do
v-ea mult de lucru aici. G. DINU contravenţie cum că ar folosi 1
în Deva un teren agricol pe !
care nu l-a declarat, fapt pentru 1
\ care Maria Betea, funcţionar cu l
registrul agricol, I-a amendat cu 1
forţele mobilizate la Tehnologiile înaintate stau la \ 1000 ici. Toate bune, numai că i
iui Nicolae Coman zidarul i s-au ţ
\ trecut în procesul verbal datele '
baza sporirii recoltei de grîu \ sale de buletin şi domiciliu, dar
profesia şi locul de muncă sînt
ale unul alt Nicolae Coman, şo­
\
fer la I.R.E. Deva. Există şi a-
irea lucrărilor agricole! ral ai partidului, tovarăşul Nicolae producţia anului viitor ne-am pro­ boabe germinabile la mp. Ca ur­ \ cesta ca persoană fizică, ce e
drept. El foloseşte terenul cu
re eficienţă îngrăşămintele. Pentru încorporăm in sol cel puţin câte 500
In cuvintarea secretarului gene­
impozit
plăteşte
pricina
dar...
Ceauşescu, la recenta Plenară co­ curat întreaga cantitate de îngră­ mare, în cultură nu au mai apărut pentru folosinţă pe numele pro­
prietarului. Interesant : un alt
mună a C.C. al P.C.R. şi Consiliu­ şăminte chimice necesară. goluri ca în alţi ani, cind înfră­ funcţionar ai Consiliului popu­
atului cerealelor organizată ireproşabil munca la re- lui Suprem al Dezvoltării Econo­ Evident, nu subapreciem nici ro­ ţirea a fost slabă. De menţionat lar Deva depune mărturie că
ndiţii favorabile coltarea cartofilor şi a sfeclei de mice şi Sociale a României se sub­ lul celorlalţi factori în balanţa re­ este şi faptul că s-a reuşit o ac­ intr-adevăr Coman zidarul fo­
liji potenţial de zahăr, pregătite spaţiile necesare liniază că sporirea producţiei de coltei. Pregătirea terenului — ară­ ţiune de masă la fertilizarea tere­ loseşte acel teren, deşi el nieiîi
necanice la exe- depozitării şi păstrării recoltei cul- cereale reprezintă obiectivul prin­ turile, discuitul, nivelalul — s-a fă­ nului, transportîndu-se în cîmp şi măcar nu l-a văzut. Cită uşu­
rinţă în a purta un om po dru­
bucrări agricole turilor tîrzii. cipal al dezvoltării agriculturii în cut grădinăreşte. Semănatul s-a gunoiul din gospodăriile personale muri ! Şi funcţionara consiliului
ti ]
mă urgenţă. Un Asigurarea necesarului de furaje perioada următoare. Aflîndu-ne în realizat în limitele epocii optime ale cooperatorilor, fapt ce a influen­ popular n-a avut nici măcar ,
perioada cind se pregătesc bazele pe jumătate din suprafaţă, ceea ce ţat şi va influenţa favorabil şi în
genda oamenilor în fiecare unitate agricolă- repre­ evidenţiază o rezervă importantă anul viitor soarta recoltei de ce­ bunăvoinţa de a lămuri lucruri-,
n
ltură îl ocupă zintă o sarcină de căpetenie pentru recoltei viitoare de griu este impor­ reale. le atunci cind „împricinatul" a
rugat-o să le lămurească.
reieri.şului şi în- toţi cooperatorii şi lucrătorii din tant de cunoscut experienţa unită­ de creştere a producţiei prin eli­
in timp cit mai fermele de stat. Recoltarea, însi- ţilor care au obţinut recolte bune berarea şi pregătirea cit mai de­ Cîteva rezerve de sporire în con­ LIPSĂ LA GRAMAJ,
tregii recolte de lozarea, transportul şi depozitarea in acest an, în vederea aplicării vreme posibil a terenului de plan­ tinuare a producţiei s-au eviden­ LA CINSTE
a secerişul s-a nutreţurilor constituie acţiuni care diferenţiate, în funcţie de condi­ tele premergătoare. Cel mai bine ţiat cu pregnanţă. Spre exemplu,
s-a comportat soiul Favorit, care de pe tarlalele unde semănatul s-a
nu mai îngăduie nici un fel de tă­ ţiile specifice, a tehnologiilor îna­ Control inopinat la autoservirea-l
tura este prima răgănare, strîngerea tuturor resur­ intate care hotărăsc soarta produc­ ocupă 50 la sută din suprafaţa ce realizat pînă la 20 octombrie, re­ „Rapid" din Orăştie. Luăm Ia,î
întîmplare o porţie de mincare 41
ţiei. Sub conducerea organizaţiilor se cultivă cu griu. Media la acest colta a fost cu 10—20 procente mai
eij naţionale care selor de furaje existente condiţio­ soi a depăşit pe cea Înregistrată mare faţă de cea obţinută de pe „Tocăniţă de porc cu mămăli-Ji
'.e C;'îicina!uJ vii- nând decisiv soarta îndeplinirii in­ de partid, în fiecare unitate agri­ guţă". Costa 7 lei. Do la o poştăş|.
colă se cer-a fi întreprinse măsuri pe cooperativă cu 20 la sulă. Pe restul suprafeţei.
isămînţăTve de dicatorilor de plan în sectorul zoo­ hotărîte pentru ca în primul an al lotul inginerului şef recolta a de­ se vedea că porţia e serios di-ilj
â atenţie se cere tehnic. Suprafeţe mari, de ordi­ în privinţa soiurilor, cea mai bu­ minuată. Reţetarul prevedea : 70*l|
■ Unor baze te- nul miilor de hectare, ocupate cu următorului cincinal să fie fructi­ păşit cu 50 la sută media pe C.A.P., nă comportare a avut-o Dacia, care g carne, 170 g sos şi 200 g \
ceea ce demonstrează importante a dat în medie cu peste 400 kg la
ficat cu eficienţă maximă potenţia­
mămăliguţă. La cîntărire am gă- li
agricole a anu- fînaţuri naturale au mai rămas de lul productiv al pămîntului. rezerve de sporire a recoltei. Me­ ha mai mult decit Bezostaia. Fi­ sit în porţie (şi toate erau la I,
itent cu urgen­ recoltat în unităţile din raza con­ rită subliniat aportul mecanizatori­ reşte, ţinînd seama de rezultatele fel) 40 g carne, 100 g mămăli- 4
te toate supra- siliilor intercooperatiste Haţeg, lor şi al cooperatorilor care au înregistrate vom extinde în cultu­ guţă şi... 10 g sos ! Responsa- J
dgurarea, condi- Toteşti şi Orăştie. AMPLASAREA Şl FERTILIZAREA — realizat cu răspundere toate lucră­ ră soiul Dacia, în care scop ne-am bilul unităţii, Gh. Duiiu, ajutorul'|
uiea calităţii se­ Succesul deplin al tuturor lucră­ rile cuprinse în tehnologia cultu­ şi reţinut din producţie proprie să- de bucătar Cornel Doncca şi I
Ileana I'runaru făceau feţe, feţe. 4
in fiecare uni­ torilor din această perioadă im­ FACTORI DECISIVI rii, inclusiv recoltatul. mînţa necesară. Erbicidarea cultu­ Dar asta nu i-a scutit de amen- l
ci; preocupare do pune întronarea unui înalt spirit Datorită producţiei obţinute, uni­ rii a contribuit la menţinerea lanu­ da dată de miliţie. Este pentru I
pentru conduce­ de răspundere şi ordine în fiecare Cooperativa agricolă din Zlaşti a tatea şi-a onorat toate datoriile faţă rilor curate de buruieni. Referitor a doua oară cind aici se vinde •'
ţi* Soarta recol- unitate agricolă, desfăşurarea în­ obţinut o producţie medie de griu de fondul centralizat al statului şi la fertilizare, am administrat super­ sub gramaj ! Ce părere are con- 1
ie hotărîtor de tregii activităţi, sub conducerea mai mare cu 208 kg la hectar faţă ne-am reţinut întreaga cantitate de fosfat pe toată suprafaţa, iar azotat ducerea cooperativei ? 'n
1; Nu este îngă- organizaţiilor de partid de la sate, de cea planificată, depăşind totoda­ sămînţă, de calitate, necesară însă- doar pe 25 la sută din terenul cul­
âi de răgaz la pe bază de program concret de tă şi angajamentul asumat ca răs­ mînţării în această toamnă. tivat cu grîu şi secară. DACA PE DUMNEAVOASTRĂ T
o: şi administra- lucru. puns la chemarea cooperatorilor Depăşind producţia planificată, NU VĂ DERANJEAZĂ, PE i’
•r organice şi Situaţia efectuării arăturilor de din Izbiceni-Olt cu 158 kg la hec­ VERONICA MORARU am onorat în totalitate prevederile | ALŢII îl SUPĂRA
în stoc. Cadrele vară pe consilii intercooperatiste, tar. La baza producţiilor ridicate inginer şef la C.A.P. Zlaşti la fondul de stat, am contribuit cu | In curtea interioară în care se l
i au datoria să în procente, Ia data de 4 august şi constante realizate an de an stau, 3 000 kg la constituirea fondului de 1 află secţia foto de pe strada Dr.
mplasare a cul- a.c., după datele furnizate de Di­ desigur, mai mulţi factori, între ACORDĂM ÎNTREAGA ATENŢIE întrajutorare al C.A.P. şi ne-am I P. Groza, nr. 8, a Cooperativei „Mu- 4
reşul" din Deva, se află un robi-s/:
itiveze structura recţia agricolă judeţeană, se pre­ care considerăm că un rol decisiv propus să-i stimulăm şi pe meca­ | net. Parcă înadins fotografii din*
d insămînţate in zintă astfel : îl are amplasarea judicioasă a cul­ DENSITĂŢII nizatorii care au lucrat în acord atelier îl „uită" zile întregi des- i
global. Acum ne preocupăm de e-
ocupe cu întrea- turii şi fertilizarea terenului. Anual fectuarea arăturilor unde griul ur­ » chis. Apa curge în canal, în ţ
jrganizarea lotu- Brad — 93,8 pe 50 la sută din suprafaţă culti­ Culturii grâului şi secarei la i schimb locatarii din curte, care i
.eerea seminţelor, văm griul după leguminoase, iar C.A.P. Rîu de Mori i-au fost rezer­ mează după păioase in primul an | au instalaţii de apă în case, nu j
atorii sînt con- Călan — 49,2 pe restul suprafeţei plantele pre­ vate 220 hectare. La grîu produc­ şi de condiţionarea seminţei. [ au suficientă presiune. Preşe- I
a de a repara Deva — 46,9 mergătoare sînt prăşitoarele. Acest ţia medie obţinută este cu aproa­ Răspunzînd sarcinilor stabilite de ) dintele cooperativei a trecut de j
[ mai multe ori pe acolo, a atras I
e-me toate utila- Dobra — 15,9 deziderat îl asigurăm şi pentru re­ pe 400 kg la hectar mai mare de- Congresul al Xl-lea al partidului ! atenţia celor doi şefi de ture 1!
olosite în campa- colta anului 1976. cît prevederile planului. cu privire la creşterea producţiei de despre risipa care se face pen- 1,1
Geoagiu — 100 cereale, depunem eforturi susţinute 1
‘
—
Haţeg — 23,2 Maximă atenţie acordăm şi ferti­ în cei şase ani de cind lucrez în pentru a valorifica cit mai bine ' tru spălarea pozelor, că aceasta ~ ta iii
,-le amintite, im- lizării terenului. Pe întreaga supra7 această unitate, mi-am putut da rezervele de care dispune unitatea dăunează locatarilor dar degea- bj
buie concentrate Hunedoara — 22,8 faţă am administrat, în medie, cîte seama că o influenţă hotărîtoare ' ba. Colac peste pupăză, şeful de rt
coltarea şi valo- Hia — 33,1 300 kg azotat şi 500 kg superfosfat asupra producţiei, în condiţiile noastră în această privinţă. I secţie îşi mai aduce şl prietenii 4j
să-şi repare motoretele în acea
•r, precum şi la Orăştie — 100 la hectar. Rezultatele ar fi fost noastre pedoclimatice, o are asigu­ I curte. Vl
jr, astfel incit mult mai bune dacă aveam făcută rarea unei densităţi corespunzătoa­ GHEORGHE GHEORGHIU ^ REPORTER
nici un kilogram Simeria — 89,4 cartarea agrochimică a solului, ast­ re de plante la mp. De aceea, în inginer şef
o acum se cere Toteşti — 39,3 fel putînd să folosim cu o mai ma­ toamna trecută am avut grijă să la C.A.P. Rîu de Mori