Page 6 - Drumul_socialismului_1975_08

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6074 » MARTI, 5 AUGUST 1975
BBS

Ioan Vasiu — Hunedoara. Persoa­
In localităţile calamitate Apartamentele statului — repartizate echitabil, na încadrată în muncă ce a înce­
tat activitatea ca urmare a desfa­
cerii contractului de muncă din
iniţiativa ei, cu un preaviz de 15
celor în drepţi zile lucrătoare, va primi In primii
2 ani după reîncadrare concediul de
Activitate intensă zile lucrătoare.
odihnă cu durata minimă, adică ÎS
Ioan Jurj — Rîu de Mori. Actul
E nevoie de mai multă consecvenţă respectiv îl puteţi obţine prin Di­
recţia pentru probleme de muncă
pe frontul refacerii text de lege care să dea dreptul şi ocrotiri sociale din Tîrgu Mureş.
Moise Olteanu — Petrila. Potrivit
De problema redistribuirii fon­
dului locativ proprietate de stat la desfiinţarea contractelor cu lo­ Decretului nr. 534/1966, comitetele e-
xecutive ale consiliilor populare şl
potrivit nevoilor reale ale cetăţe­ catarii respectivi dacă ei nu au organele de stat cu competenţă ju­
I STRETEA. Acest sat din comu­ pivniţi, au fost curăţate şi dezin­ nilor şi cu respectarea normelor contravenit cu nimic statutului a- deţeană sînt obligate să răspundă
na Dobra, greu lovit de revărsa­ fectate fîntînile. Populaţia a fost echităţii, ziarul nostru s-a ocu­ sociaţiei de locatari sau legii pri­ petiţionarului în termen de 30 zile
rea apelor Mureşului, îşi vindecă, vaccinată şi nu am avut cazuri pat cu o frecvenţă destul de mare vind închirierea fondului locativ la reclamaţiile, sesizările sau pro­
treptat, treptat, rănile, locuitorii, de îmbolnăviri. S-au reparat dru­ şi cu referire la mai toate oraşele de stat. Dar s-a atras de fiecare punerile acestuia.
îndată ce s-au putut reîntoarce murile şi s-au restabilit legătu­ judeţului. Ne facem datoria de dată atenţia că problema redistri­ Ioan Sumanaru — Hunedoara. In
la casele lor, s-au apucat, avînd rile între satele Gelmar şi Aurel a sesiza şi cîteva cazuri dii\ o- buirii fondului de locuinţe al sta­ ce priveşte încadrarea pensionări­
sprijinul consiliului popular, cu Vlaicu, cu Băcîia, Renghet şi Ho- raşul Brad de nefolosire judicioa­ tului în funcţie de nevoile reale
tenacitate de muncă pentru a re­ morod. Numai la Homorod s-au să a spaţiului locativ. Ştefan Can- are foarte multe aspecte şi că
face tot ceea ce a fost distrus de reparat 7 km de drum, iar la din din blocul 21, ap. 21, folo­ trebuie procedat de la caz la caz.
urgia apelor. S-au curăţat de mi_l Renghet s-au transportat şi aş­ seşte singur un apartament de Iată însă că cei mai mulţi dintre le răspundem
casele şi curţile, a fost evacuată ternut pe drum circa 200 tone trei camere şi obişnuieşte şi să cei vizaţi s-au oprit la a consta­
apa din pivniţi. piatră concasată. La Aurel Vlaicu, rămînă restanţier la plata chel­ ta absenţa acelei prevederi le­
în acelaşi timp, oamenii au tre­ spunea deputatul Aurel Mariş, tuielilor comune. Mircea Golcea gale şi a ridioa din umeri oa şi ia întrebare
cut cu energie la strînsul Tecol- preşedintele cooperativei din sat, din blocul A 8 ocupă de asemenea cînd problema nu ar avea re­
tei, au acţionat pentru evacuarea s-a muncit ou toate forţele la singur apartamentul 30, tot cu zolvare. Trebuie deci să preci­
apelor, executarea de arături şi seceriş, fiind primii pe comună trei camere. Locatari ca Gheorghe zăm î cei care tulbură liniştea co­
însămînţarea celei de-a doua cul­ care am terminat strînsul recol­ Balşa, din blocul C18, Stan Dră- locatarilor, duc o viaţă care jig­ lor de invaliditate de gradul III,
aceasta se face în raport cu propu­
turi. în grădinile de pe lingă ca­ tei şi în cîteva zile terminăm şi goi, din blocul 20, Zoriţa Tonţa, neşte buna cuviinţă, nu-şi achită nerile organelor medicale şi cu po­
se şi în loturile personale au re- treierişul. Am însămînţat la C.A.P. din blocul B17, Vicotira Roman, mai multe luni de zile costul ser­ sibilităţile pe care' le au unităţile
însămînţat porumb, culturi fura­ 60 ha cu culturi duble, mai mult din blocul B14, Niculiţa Andrei, viciilor comune sau chiria sînt pentru angajare.
jere şi legume. Mulţi şi-au refă­ cu 15 ha faţă de plan, precum şi din blocul B13, Octavian Petrică, contravenienţi fie la legile amin­ V.M. — Deva. Problemele de suc­
cut gardurile şi au trecut, pe mă­ 10 ha iarbă de Sudan, 22 ha le­ din blocul C12 şi alţii folosesc tite, fie la alte legi sau acte nor­ cesiune sînt de competenţa Nota­
sură ce pereţii caselor se zvîntă, gume, cu două în plus şi mai pu­ singuri apartamente de cîte două mative care îndreptăţesc desface­ riatului . de Stat.
la tencuirea şi zugrăvirea lor. U- nem 3 ha ceapă stufat, 3 ha spa­ camere. Sesizăm deci şi la Brad rea contractului. în anchetele Miltiad CăJuşeru — Hunedoăra-
nul din cei mai vîrstnici locuitori nac şi 1 ha salată. Şi la noi ce­ existenţa unei situaţii în care noastre pe tema respectivă am Conform Decretului nr. 246/1958, co­
ai satului, Ioan Şindea, spunea i tăţenii au pus în grădini şi în consiliul popular are datoria să întîlnit multe asemenea cazuri, piii pînă la 16 ani beneficiază de
Eu am semănat ovăz şi lucernă, loturile personale legume, porumb intervină unde este cazul. dar legea nu a fost aplicată. Re­ tratament şi asistenţă medicală gra­
porumb şi diferite legume — var­ şi diferite plante furajere. Rîndurile de faţă au însă şi un venim însă la o altă coordonată tuită în orice unitate sanitară, in­
de domiciliu.
diferent
ză, morcovi, dovlecei, castraveţi, Viaţa a intrat peste tot pe alt scop. Factori cu munci de a problemei. Am afirmat că ea Ioan Iacoboni — Ostrovu Mic. Ar­
fasole, sfeclă şi napi furajeri. La făgaşul său normal. Oamenii mun­ răspundere de la mai multe con­ nu este exclusiv a consiliilor ticolul 8 din Legea nr. 2G/19G7 pri­
fel au procedat şi Roman Negru, cesc cu dîrzenie pentru a şterge silii populare sau din întreprin­ populare ci şi a comitetelor de vind concediile de odihnă ale an­
Ioan Munteanu şi alţi consăteni. definitiv urmările inundaţiilor. deri şi instituţii şi-au manifes­ partid, comitetelor oamenilor gajaţilor prevede că : „Angajaţii
Elena Şindea, brigadiera de cîmp N. BADIU tat nedumerirea că nu există un muncii şi comitetelor sindicatelor care au fost în incapacitate tempo­
de la brigada din Stretea a C.A.P. din întreprinderile şi instituţiile rară de muncă întregul an calen­
■Dobra, spunea, la rîndul ei, că respective. La acest nivel trebuie daristic nu au dreptul la concediul
pe prim plan s-au pus strîngerea discutat cu angajaţii în cauză. de odihnă pentru acel an".
Ştefan IVIacarie — Geoagiu. Dosa­
recoltei, pregătirea terenului şi Mulţi dintre ei nu doresc cu a- rul a fost suspendat datorită ne-
reînsămînţarea culturilor. Am se­ devărat să folosească spaţii ex­ prezentării dv. ia proces şi faptu­
cerat — spunea dînsa — tot griul, cedentare. Dar 'acestora trebuie să lui că nu aţi cerut judecarea în
am arat şi însămînţat culturi li se mijlocească schimbul de lo­ lipsă. Cauza s-a repus pe rol.
duble. Şi eu am semănat în gră­ cuinţă. Alţii trebuie aduşi la în­ Gheorghe Oglavie — Zdrapţi. Alo­
dină castraveţi, fasole, am plantab ţelegerea necesităţii ca fiecare caţia de stat pentru copii v-a fost
ardei, varză şi alte legume. cetăţean să folosească bunurile corect stabilită, conform Decretului
Toţi locuitorii satului lucrează, comune ale societăţii după nevoile nr. 285/1960 şi completărilor aduse
după puterile lor, acolo unde es­ sale reale. Iată de ce reafirmăm prin Decretul nr. 414/1973.
Gheorghe Poanta (Husari) — Ce-
te nevoie. Nimeni nu stă degea­ că problema este şi a comitete­ rişor. Sfaturi privind recoltarea fu­
ba. I. Şindea, la cei 70 ani ai săi, lor de partid şi de sindicat din rajelor daţi multe şi, în general,
ţine evidenţa maşinilor şi a nu­ întreprinderi şi instituţii şi de ce bune. Ce facem însă pentru a le
mărului de curse făcute de fie­ e nevoie de mai multă consec­ transpune practic în viaţă, acolo,
care şofer la transportul de pă- venţă în urmărirea ei. în satul dv. ?
mînt pentru refacerea digului de
apărare a satului. GOSPODARII SĂTULII '
1
La un număr de 6 familii, care
şi-au exprimat dorinţa de a se După ce au confecţionat 35 000 de cărămizi pentru noul magazin
muta din sat, spunea Adrian Cos­ din sat, pe care îl înalţă cu „forţe locale", sătenii din Godineşti au
ta, primarul comunei, li se vor lucrat, vineri şi sîmbătă, la... pădure. In frunte cu deputatul Adrian
atribui ioturi pentru construcţia Lase, însoţiţi de căruţe şi cai, sătenii au „coborlt“ peste 13 mc de
de case în Dobra. lemn necesar noii construcţii. Din primăvară, ei au săpat şi turnat
GELMAR. Aici, ne spunea pri­ fundaţia clădirii şi, după ce vor încheia lucrul în cîmp, vor trece la
marul comunei Geoagiu, Aurel înălţarea zidului. S-au angajat ca, în cursul acestui an, să ridice
Doboş, viaţa ă reintrat repede în Peisajul rural al Boşorodului se modifică de la an la an. In foto­ noul magazin în roşu. „In toamnă îl vor preda cooperaţiei de con­
normal. Toate casele şi curţile au grafie complexul comercial din centrul comunei, construit în ulti­ sum pentru finisare şi amenajare — mărturiseşte deputatul. E un
fost curăţate, s-a evacuat apa din mii ani. angajament pe care vom şti să-l respectăm".
Timpul de lucru — folosit Cadran juridic
în muncă, nu la restaurant! Prevederi legale privind ordinea şi disciplina
Din atelierul de dogărie al sec­ deşi la C.A.P. se ştia că e la strîn­ Roman şi Moga Arion, de la în executarea lucrărilor agricole
ţiei de semiindustrializare al C.L.F. sul trifoiului. I.F.E.T., erau şi ei prezenţe ne­
Orăştie răzbat sunete ritmice de — De ce nu vă bărbieriţi cel justificate la ora 12 la „Rapid". Este binecunoscut că dezvoltarea Unul din capitolele legii se re­
lemn bătut. Deşi se putea cre­ puţin ? Una dintre cunoştinţele frecven­ agriculturii constituie unul din feră la răspunderi şi sancţiuni;
de că aici se munceşte de — N-am timp. te ale barului oraşului— şi despre factorii hotărîtori ai ridicării ni­ Sancţiunile disciplinare ce se apli­
zor, sîmbătă pe la orele 11 cei — Dar pentru restaurant aveţi ? care sîntem din nou nevoiţi să a- velului de trai al ţărănimii, al în­ că membrilor cooperatori pentru
trei lucrători din atelier îşi făceau — Ce nu face omul pentru mîn­ mintim — e Dorina Heiuş, de la tregului popor, o condiţie princi­ nerespectarea îndatoririlor statutar
doar de lucru, de... urechile lumii, care şi băutură... întreprinderea chimică. Viaţa dez­ pală a progresului societăţii noas­ re_sînt! refacerea fără plată a lu­
în vizita noastră inopinată în a- Cine îl lecuieşte totuşi, pe teh­ ordonată pe care o duce a adus-o tre socialiste. crărilor de calitate necorespunză­
telier am întîlnit un spectacol co­ nicianul zootehnist de boală", că în pragul infracţiunii. A apărut la Iri scopul organizării producţiei toare ori suportarea pagubelor
mic. Cei trei, Filimon Trusan, Va- nu-i pentru prima dată că-şi . pe­ întreprindere cu un certificat me­ şi a muncii la un nivel superior şi cînd lucrările nu se pot reface,
sile Oancea şi Roman Golea, bi­ trece timpul mai mult la restau­ dical falsificat. Acum, în privinţa îmbunătăţirii întregii activităţi în reţinerea pînă la cel mult 10 la
nişor „făcuţi",’ bateau darabana pe rant decît la fermă ? sa se va pronunţa legea. agricultură, Marea Adunare Na­ sută din remunerarea pentru nu­
butoaie încercînd să-i înşele pe Autoservirea „Rapid" pare să fie Trăim momentele unei aprige ţională a Republicii Socialiste mărul normelor efectuate, trecerea
cei de afară eu presupusele lor locul de întîlnire al breslelor. Şo­ bătălii cu timpul, pentru a realiza România a votat în şedinţa din 10 pe timp limitat ori nelimitat în
preocupări pentru o muncă foarte feri, mecanici şi de alte meserii, cincinalul înainte de termen, pen­ iulie 1970 Legea nr. 4. în această altă muncă, pierderea pe timp li­
productivă. De fapt, Filimon Tru­ de la E.G.C.L., muncitori fores­ tru înlăturarea efectelor inunda­ lege se arată, între altele, că mem­ mitat a dreptului de a obţine lot)
san mai mult se ţinea de butoi, în tieri, şoferi de la I.T.A. — toţi la ţiilor. Majoritatea oamenilor ţă­ brilor cooperatori, tuturor oamenilor în folosinţă personală şi redobîn-
atelier plutea „parfum" de rom, iar o bere şi toţi în timpul serviciu­ rii trăiesc asemenea momen­ muncii din agricultură, în dubla lor direa acestuia după ce in preala­
pe o masă, într-o ladă — o adevă­ lui. Iată cîteva dialoguri, dacă nu te. In uzine, în mine, pe calitate, de proprietari şi produ­ bil a efectuat numărul minim de
schele şl ogoare tineri şi vîrstnici,
rată colecţie de sticle. amuzante, în orice caz demne de bărbaţi şi femei, sînt antrenaţi in­ cători, le revine înalta responsa­ zile calendaristice stabilit de adu­
bilitate de a îndeplini toate sarci­
atenţia conducătorilor unor uni­
— Ce faceţi ? tăţi cărora aceşti angajaţi le apar­ tr-o întrecere vie, însufleţită, pen­ nile de muncă personale, de a-şi narea generală.
Nerespectarea prevederilor legii
— Lucrăm, lucrăm. ţin. La o masă — Sebastian Coş- tru o producţie sporită. In fiecare aduce contribuţia la realizarea referitoare la executarea lucrări­
— Dar cu aprovizionarea cu bău­ buc, şofer la I.F.E.T. şi Antonie . zi se raportează noi succese de planurilor de producţie, la elabo­ lor agricole obligatorii potrivit re­
tură cine s-a ocupat în dimineaţa Zgăvîrdeanu, mecanic la Casa de prestigiu în lupta pentru îndepli­ rarea şi înfăptuirea măsurilor pri­ gulilor agrotehnice, fitosanitare,
asta ? fete. nirea întocmai a prevederilor pla­ vind perfecţionarea activităţii ge­ zootehnice şi sanitar-veterinare
Aici explicaţiile au început să se — Sînteţi în timpul serviciului ? nului şi angajamentelor. în mino­ nerale a unităţilor agricole, a în­ constituie contravenţie şi se sanc­
încurce. Pînă la urmă s-a făcut — Da. ritate se află unii inşi certaţi cu tregii agriculturi. Organizarea su­ ţionează cu amendă între 100 şi
ascultat Vasile Oancea. — Şi de ce sînteţi la bere ? disciplina muncii, cu normele eti­ perioară a producţiei şi a muncii, 1 pOO lei, iar in cazuri deosebite,
— Să vă spun eu drept cum a — Am maşina în reparaţie, iar cii şi ale echităţii socialiste. Elu- executarea la timp a tuturor lu­ pînă la 3 000 lei, în raport de gra­
fost. Aseară am terminat un bu­ şefii sînt plecaţi la Deva (Sebas­ dînd legea, abătîndu-se de la dis­ crărilor agricole, cu respectarea ri­ vitatea faptei şi răspunderea per­
tian Coşbuc).
toi, acasă, la un cetăţean. înţele­ — Dumneavoastră de ce sînteţi ciplina muncii, ei sfidează munca, guroasă a regulilor agrotehnice, fi- soanei care a săvîrşit-o. în com­
gerea a fost ca pe lîngă plată, el se eschivează de la ea în jurul tosanitare, zootehnice şi sanitar- pletarea acestei legi, H.C.M. NR.
să dea şi patru cupe de vinars. la bere la ora aceasta ? (11,30). paharului cu alcool şi aceasta în veterinare, întărirea ordinii şi dis­ 350 DIN APRILIE 1975 prevede
— Am fost învoit să merg la o
Am băut, şi pînă am băut s-a fă­ înmormîntare. Noi sîmbătă avem timpul orelor de program. Organi­ ciplinei constituie obligaţii primor­ stabilirea şi sancţionarea contra­
cut tîrziu. Azi dimineaţă, Roman zaţiile de partid, ale U.T.C. şi sin-, diale ale lucrătorilor din unităţile venţiilor cu privire la producţia
s-a dus după mîncare şi a adus program pînă la ora 12. (Remus dicat din întreprinderi şi institu­ agricole de stat, ale membrilor coo­ agricolă^ vegetală. Intre altele, se
şi o jumătate de rom. Asta-i tot. Licescu, tinaplar, şef de echipă la ţii, conducerile unităţilor trebuie perativelor agricole şi ale producă­ arată că este contravenţie neres­
E.G.C.L.). Adevărul era „puţin alt­
torilor individuali, ale organelor a-
să urmărească cu mai multă con­
Şeful de centru, ca şi şeful de fel". R.L. se afla la o bere împreu­ secvenţă modul în care se folo­ gricole, specialiştilor agricoli, ale pectarea normelor referitoare la
depozit sînt nemulţumiţi de activi­ nă cu Ilie Udrea, colegul său de seşte timpul de lucru, să taie dru­ tuturor celor ce muncesc în agri­ pregătirea solului, aplicarea îngră­
tatea dogarilor. Cauza ? S-a vă­ atelier, cu Ion Bobei şi Ion Suciu, murile către circiumă ale vicioşi- cultură. şămintelor, folosirea seminţelor cu
zut. Cei trei mai mult „se dreg" mecanici la E.G.C.L. ’ Programul lor, să împiedice abuzul de alcool însuşiri biologice superioare, exe­
decît dreg butoaie. Ni s-a promis era pînă la ora 12,30, dar pentru în viaţa socială a oamenilor cu Aplicarea prevederilor Legii or­ cutarea semănatului şi plantatului
de către şeful de centru, Aurel că pleca şeful de echipă, învoit, care ei realizează producţia şi mai ganizării producţiei şi a muncii
Gherman, că se vor lua măsuri îm­ ’ îşi luase şi subalternul, ca să se în agricultură este menită să asi­ în epoca optimă, întreţinerea cul­
potriva celor care, împinşi de simtă... ca la serviciu. Vaier Popa, cu seamă să împiedice pătrunderea gure cadrul necesar dezvoltării in­ turilor, strîngerea la timp şi fără
acestui duşman al sănătăţii şi al
viciu, încalcă repetat disciplina şofer la E.G.C.L., fusese şi el în- ordinii în întreprindere sau insti­ tensive şi modernizării agriculturii, pierderi a recoltei, eliberarea te-*
muncii. Să le vedem. • voit de şeful său pentru a merge tuţie. stabilind sarcini precise privind renurilor agricole imediat după re­
La restaurantul „Praizic", întîl- la soţie la spital, dar se abătuse SABIN CERBU folosirea fondului funciar, executa­
rea lucrărilor de întreţinere şi re­
nim _ o cunoştinţă mai veche — şi pe la „Rapid", aşa că e cazul ION CIOCLEI coltarea culturilor, depozitarea şl coltare, participarea deţinătorilor
tehnicianul zootehnist Adrian Nec- să punem întrebarea : cum se dau valorificarea produselor, aplicarea de păşuni şi fineţe naturale şi a
şa, de la C.A.P. Orăştie. „Muncea" învoiri la E.G.C.L. Orăştie ? Un- (Cu sprijinul Miliţiei regulilor şi măsurilor sanitar-vete- celor ce le folosesc la lucrările de
la o ţuică bătrînă, la ora 11,30, garu Ion, de la autobază, Lazăr oraşului Orăştie) rinare. •îmbunătăţire etc.