Page 18 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6079 ® MARŢI, 9 SEPTEMBRIE 1975

Dînd viaţă hotărlrH Plenarei C.C. al P.C.R. din 21-22 iulie Adunări generale de dări de seamă şi alegeri

în organizaţiile U.T.C.
Organizaţiile de partid de la sate, mobili
Analiză responsabilă a rezultatelor,
zate activ pentru buna desfăşurare a

lucrărilor din agricultură angajare plenară In munca de viitor

Gheorghe Măgureanu, secretarul gerea recoltei de pe mai mult de Unii răspund direct de recoltarea Cu toate că organizaţia U.T.C. învăţămîntul politic U.T.C. şi, de
asemenea, în pregătirea corespun­
organizaţiei de partid de la C.A.P. 200 ha, fertilizarea terenului şi furajelor, alţii de transportul a- de la termocentrala Mintia este zătoare a materialului predat. Re-
una dintre organizaţiile fruntaşe
Valea Sîngiorgiului : „Biroul orga­ realizarea arăturilor pe cîte 500— cestora, de depozitare, alţii urmă­ ale municipiului, avînd bune re­
nizaţiei de partid, împreună eu 600 ha şi depozitarea fără pierderi resc calitatea lucrărilor, pregătirea zultate în ansamblul activităţilor ferindu-se la rolul deosebit pe
consiliul de conducere al C.A.P. a furajelor — impune participarea terenului pentru însămînţările de ei, ceea ce a caracterizat în mod care îl au informările politice şi
învăţămîntul politic U.T.C. în ri­
au analizat sarcinile ce trebuie organizată a tuturor cooperatorilor toamnă. Fiecare raportează perio­ special conferinţa a fost spiritul dicarea nivelului politico-ideologic
înfăptuite în campania agricolă de şi mecanizatorilor, pe bază de pro­ dic asupra modului cum şi-a în­ critic deschis, specific tineresc al al tinerilor, Mircea Cornea
toamnă şi, în lumina sarcinilor ce grame şi orare stabilite pe fiecare deplinit sarcinile. Această formă
ne revin din hotărîrile şedinţei cultură,' la finalizarea în timpul de organizare a muncii politice, a dezbaterilor, toţi participanţii fiind (PRAM-AMC) a arătat că învă-
conştienţi de faptul . că în acti­
Comitetului Politic Executiv al optim şi de calitate a acţiunilor activităţii comuniştilor începe să-şi vitatea lor zilnică este loc de mai tămîntul politic ar trebui mai a-
C.C. al P.C.R,, din august a.c., şi cu care sîntem confruntaţi. Este arate roadele. Există o mai bună les legat de activitatea concretă
din recenta Consfătuire de lucru posibil ca acest deziderat să fie conlucrare între biroul organiza­ bine, că ei, tinerii, pot să-şi adu­ din întreprindere.
de la C.C. al P.C.R., s-a adoptat transpus în fapte dacă ţinem sea­ ţiei de bază şi conducerea coope­ că un aport decisiv la rezolvarea Din discuţiile unor tovarăşi, cai
un plan de măsuri pentru , buna ma că zilnic pot fi mobilizaţi în rativei, fiecare cooperator simte problemelor de producţie în pri­ Dănilă Irimie, Vasile Jurcoane,
desfăşurare a lucrărilor de recol­ cîmp cîte 500—600 cooperatori. Ur­ mai mult răspunderea ce o are faţă mul rînd, şi, prin modul lor de a Mircea Marc, Alexandru Kocsis,
se comporta în societate, în fa­
tat şi semănat. Folosind la întrea­ mărim îndeaproape realizarea zil­ de unitate şi pot să afirm că mun­ loan Dinea şi alţii s-au desprins
ga capacitate forţele şi mijloacele nică a vitezelor de lucru stabilite ca la noi se desfăşoară mai' bine". milie să facă -cinste harnicului cor- diferite aspecte ale muncii şi vie­
de care dispunem, ne-am stabilit pe fiecare formaţie de muncă şi Maria Stoica, secretara comite­ lectiv al termocentralei. ţii uteciştilor din termocentrala
să încheiem recoltările în cel mult utilaj pentru a putea interveni o- tului de partid de la C.A.P. Pui : Astfel, după cum. se arăta in Mintia, legate de activitatea spor­
15 zile şi semănatul în 10 zile. perativ unde se constată rămîneri „Organizaţia noastră de partid a- darea de seamă, printr-un pro­ tivă, cultural-artistică, socială şi
Membrii biroului organizaţiei de în urmă. Un obiectiv de seamă îl nalizează lunar modul în care se gram izvorît din sarcinile care de organizaţie. Un alt aspect prins
partidul, secretarul său general,
în discuţiile conferinţei asupra că­
desfăşoară campania agricolă, sta­
partid şi ai consiliului de condu­ reprezintă calitatea lucrărilor la tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le
cere sînt repartizaţi pe echipe să recoltat şi semănat, astfel ca să bileşte măsuri cu termene şi res­ pune în faţa tineretului, printr-o ruia s-a insistat în mod deosebit,
răspundă concret de organizarea fie înlăturate orice pierderi din ponsabilităţi pentru urgenţele care serie de acţiuni privind pregătirea a fost colaborarea dintre diferiţii
muncii şi de mobilizarea la lucru recoltă şi să asigurăm temelii trai­ apar. în acest fel, fiecare membru şi educarea tuturor tinerilor în factori de conducere ai procesului
de producţie, cu secretarii şi mem­
de partid este răspunzător nu nu­
a cooperatorilor. Spre exemplu, nice producţiei anului viitor".
de activitatea echipei nr. 1 răs­ Viski Arpad, secretarul organi­ mai de munca sa, dar şi de cea spiritul muncii, organizaţia U.T.C. brii birourilor organizaţiilor U.T.C.
pund: Ioana Enăşoi, din partea bi­ zaţiei de partid de la C.A.P. Hăş- a brigăzii sau echipei din care a termocentralei a reuşit să mobi­ din secţii şi ateliere.
lizeze tinerii în obţinerea unor
face parte. Prezenţa activă a co­
roului organizaţiei de bază, David dat : „îmbunătăţirea activităţii în muniştilor pe tarlale sau în cadrul rezultate superioare în producţie. — Birourile organizaţiilor U.T.C.
Avrămuţ şi Delia Ocolişan, din agricultură, întronarea ordinii şi să beneficieze de o îndrumare
sectorului zootehnic a condus şi în
partea consiliului de conducere. O disciplinei este o îndatorire perma­ acest an la înregistrarea unor rea­ Numai în „Decada record" lan­ permanentă din partea comitetu­
sată în luna iulie a.c. s-a obţinut
nentă a organizaţiilor de partid.
mare atenţie se acordă fertilizării Noi am avut în vedere aceste pro­ lizări bune în cadrul cooperativei o producţie globală de 55 000 lei. lui U.T.C. pe întreprindere şi de
terenului, în care sens toate ate­ bleme şi pînă acum, deşi trebuie noastre. Cu toate acestea, se sim­ Aii fost realizări de prestigiu, dar un sprijin mai mare din partea
lajele sînt concentrate la transpor­ s-o spun, n-am acţionat cum tre­ ţea nevoia întăririi organizaţiei de delegaţii la conferinţă, reprezen­ conducerilor secţiilor, împletind
tul In cîmp al gunoiului de grajd buie pentru a le rezolva. Unele lu­ partid cu noi membri, care să tanţi ai tuturor uteciştilor din în acest fel mai eficient activita­
de la ferma zootehnică a C.A.P. crări s-au făcut cu întîrziere, de preia o serie de sarcini concrete. centrală, au arătat în discuţiile tea productivă cu cea politico-e-
şi din gospodăriile populaţiei". slabă calitate. în urma Hotărîrii Noua structură organizatorică de lor în special neajunsurile care ducativă, arăta Ionel Herbei (re­
Aurel Pera, membru în comi­ Comitetului Politic Executiv al la sate ne înlesneşte tocmai acest s-au ivit în activitatea organiza­ paraţii turbine). Numai aşa vom
tetul de partid al C.A.P. Geoa- C.C. al P.C.R. din 26 august a.c., lucru, deoarece prin noua struc­ ţiilor, greutăţile care le-au întîm- reuşi să înlăturăm şi acele cazuri
giu : „în cadrul organizaţiilor de a recentei Consfătuiri de lucru de tură, organizaţia noastră de partid pinat şi, prin propuneri concrete, de indisciplină în producţie care
partid, în lumina obiectivelor des­ la C.C. al P.C.R., organizaţia noas­ va cuprinde şi membrii de partid au arătat modul de înlăturare a mai există, lucrările de calitate
prinse din cuvîntarea tovarăşului tră de partid şi-a orientat centrul din cadrul cooperaţiei de consum, lor. scăzută, absenţele nemotivate etc.
care şi-au mai făcut loc printre
Nicolae Ceauşescu la plenara co­ de greutate al activităţii spre cele P.T.T.R.. consiliul popular, şcoală, — Repartizarea în producţie a tinerii noştri.
mună din iulie a.c. şi a celor sta­ mai acute probleme pe care ie ri­ în total 55 membri. Datorită ' aces­ tinerilor absolvenţi ai şcolii pro­
bilite la recenta consfătuire de lu­ dică în aceste zile munca în cîmp. tui' fapt, organizaţia noastră de fesionale nu se face în prezent Arătînd că tineretul este o for­
cru de la C.C. al P.C.R., s-au dez­ în adunarea generală, cei 48 de partid are posibilitatea să cuprindă după criterii corespunzătoare, a- ţă în această mare unitate ener­
getică, el reprezentând peste 40 la
bătut sarcinile ce revin unităţii comunişti au adoptat un plan de mai bine problemele cu care se răta Gheorghe Deheleanu. După
privind strîngerea recoltei şi însă- măsuri concret, întocmit cu răs­ confruntă cooperativa, să impulsio­ absolvire ei nu sînt repartizaţi în sută din totalul angajaţilor, tova­
mînţările de toamnă. Volumul lu­ pundere. Fiecărui membru sau neze mai bine munca cooperatori­ secţiile şi atelierele unde şi-au răşul Gheorghe Dumitrache, se­
crărilor ce le avem de executat — grup de membri de partid i s-au lor pentru obţinerea unor recolte efectuat practica în timpul şcolii. cretarul comitetului de partid pe
însămînţarea a peste 450 ha, strîn- stabilit responsabilităţi precise. din ce în ce mai bogate. De aici o serie de greutăţi cu întreprindere, sublinia că organi­
zaţia U.T.C., toţi uteciştii, trebuie
integrarea lor în procesul de pro­ să-şi aducă un aport mai mare la
ducţie, ei necunoscînd noile locuri rezolvarea problemelor de produc­
Campania agricola de toamna solicita de muncă. ţie, iar adunările U.T.C. să con­
O seamă de vorbitori s-au refe­ stituie o şcoală de educaţie şi pre­
intens toate formei© muncii politice de roasa rit apoi la problemele ridicării gătire a tineretului în spiritul
nivelului politico-ideologic al ti­
muncii, al politicii partidului şi
nerilor Astfel loan Gherman (re­ statului nostru.
paraţii turbine) a arătat că se
Măsurile stabilite tie conducerea lele premergătoare deschiderii anu­ lus Ilieş, loan Sabău, Ileana Ilie,
partidului prin Plenara din iulie şi lui de învăţămînt 1975—1976, Ia că­ Ion Morar, Dumitru Vâlean, Maria cere o mai mare atenţie alegerii MIRCEA LEPĂDATU
şedinţa Comitetului Politic Executiv minul cultural va avea Ioc un jurnal Oană, Savina Urs şi alţii aduc o şi pregătirii propagandiştilor de la corespondent
din august au determinat şi in co­ vorbit care va aborda condiţiile ce contribuţie însemnată la soluţionarea
muna Rapolt atit o concentrare or­ s-au creat pentru buna desfăşurare problemelor din cooperativele agri­
ganizatorică a forţelor de partid cit a noului an şcolar, precum şi prin­ cole de pe raza comunei. Angajamente, propuneri, iniţiative
şi o aliniere mai pronunţată a acti­ cipalele obligaţii ce revin organizaţi­ O activitate mai slabă desfăşoară
vităţii politice la cerinţele stringen­ ilor U.T.C., de pionieri şi părinţilor. in această perioadă fierbinte în a-
te din această campanie de toamnă Pentru ziua de 28 era prevăzută o gricultură gazetele de perete. 0 Organizaţia U.T.C. de la me- şi să-şi construiască o bază spor­
şi intr-o perspectivă mai largă. intîlnire a inginerului şef al coope­ Ne vom referi aici doar la gazeta cano-energetic a chemat la între­
Punctăm, deocamdată, doar unele rativei cu membri cooperatori pe de perete „Agricultura socialistă", tivă proprie pe un teren din a-
aspecte privitoare Ia intensitatea cu tema întăririi ordinii şi disciplinei organ al comitetului de partid şi al cere toate cele 13 organizaţii de propierea termocentralei. (Nicolăe
care participă Ia viaţa satului în­ în muncă. Actualitatea temei a im­ consiliului de conducere al coopera­ tineret de pe platforma Chişcăda- Coeiş — Termocentrala Mintia).
deosebi a cooperativei agricole — pus însă schimbarea datei, astfel tivei agricole. Gazeta este constitui­ ga, pentru realizarea planului de ® Ziua de joi a fiecărei săptă-
acum în plină campanie de toamnă, incit întîlnirea va avea Ioc chiar tă frumos, amplasată în incinta uni­ producţie şi depăşirea lui cu cel mîni să fie declarată zi record în
eîteva din formele muncii politice intr-una din aceste zile. tăţii. Are şi un colectiv de redac­ puţin 2 la sută, prin organizarea producţie. (Adunarea generală de
de masă. Pentru început, o consta­ Sînt prevăzute şi alte acţiuni in­ ţie, format din oameni capabili, schimburilor prelungite. (Gheorghe ia E.M. Muncel).
tare îmbucurătoare : Ia Rapolt este teresante, bogate in conţinut. competenţi, în frunte cu un inginer Marian — platforma Chişcădaga).
constituit un bun cabinet de ştiinţe O susţinută activitate politică des­ şi un medic veterinar. . © Dublarea angajamentului eco­
sociale. Facem această remarcă a- făşoară de la o vreme şi agitatorii. Ce găsim la gazetă în ziua de 4 © Tinerii din cadrul staţiei de nomic, care a fost iniţial de 25 000
vind în vedere atit modul în caro Pe lingă organizaţiile de bază din septembrie ? Două articole despre utilaj transport (S.U.T.) s-au an­ lei, este una din propunerile pe
este organizat şi dotat, cît şi ceea cooperativa agricolă activează aproa­ campania agricolă de vară şi unul gajat să economisească 1 200 litri care tinerii din organizaţiile U.T.C.
ce este mai important — activitatea pe 40 de agitatori, oameni care, prin despre activitatea grupei sindicale. benzină (Victor Tătoiu — şantierul
bogată şi diversificată pe care o des­ exemplul lor înaintat, contribuie la In stingă se află un panou intitulat ale I.J.I.L. Deva au îmbrăţişat-o
făşoară. consolidarea climatului răspunderii „Cinste lor", fără nici o acţiune, Chişcădaga). cu căldură. (Aurel Alexandru,
Munca politico-ideologică întreprin­ şi participării active la muncă. Agi­ nici un nume de om. în dreapta se © Propunerea ca zilele de sîm- I.J.I.L. Deva).
să prin intermediul cabinetului este tatorii sînt instruiţi lunar şi de cîte află colţul satiric intitulat „Urzica". bătă şi duminică ale sfîrşitului fie­ © Iniţierea unui concurs între
planificată, ţinîndu-se seama de ce­ ori este nevoie. Ultima instruire li Nici aici nu găsim nimic concret, cărei luni să fie dedicate colectării secţii pe teme ştiinţific-profesiona-
rinţele concrete, ale qctivităţii în co­ s-a făcut cu prilejul constituirii co­ faptic. Altfel spus, gazeta se află deşeurilor de metale, ordinii şi cu­ le. (Constantin Lazăr — I.J.I.L.,
operativa agricolă, ale spiritualităţii mandamentului agricol comunal. De cu totul in afara problematicii cu­
satultil. Iată eîteva acţiuni ce vor fi fiecare dată ei sînt informaţi asupra rente din unitate, în afara vieţii răţeniei şantierului a fost primită secţia mecanică Gojdu).
organizate în luna septembrie. Pen­ acţiunilor pe care Ie întreprind or­ cotidiene. Au roşit eîteva feţe în le­ cu deplină aprobare. (Mihai Popa, © Constituirea unei echipe de
tru ziua de 7, de pildă, a fost prevă­ ganizaţiile de partid, asupra prin­ gătură cu această stare de lucruri, secretarul comitetului U.T.C. — tineri care să ajute la construi­
zută o consfătuire a cadrelor de con­ cipalelor direcţii în care trebuie să dar aceasta nu este suficient. Afla­ platforma Chişcădaga). rea blocului de nefamilisti. (Ioana
ducere din C.A.P. cu membrii coo­ se acţioneze. în prezent, principala tă în concurs, gazeta trebuie reani­ © In perioada ce a mai rămas
peratori pe tema : „Strîngerea roa­ lor preocupare este mobilizarea tu­ mată, printr-o activitate susţinută a pînă la Congres, tinerii organiza­ Rob — I.R.E. Deva).
delor toamnei la timp şi fără pier­ turor membrilor cooperatori ■ la lu­ colectivului său. ţiei U.T.C. s-au angajat să colec­
deri — datorie patriotică a tuturor crările campaniei de toamnă. Mulţi
locuitorilor satului". tntr-una din zi- dintre agitatori, printre care Romu- CORNEL ARMEANU teze peste plan 60 tone fier vechi
A Brigăzi ştiinţifice
Dicţionar p©Sitic©»@c©nomic In ajutam! srgsni/aţiibr de partid
Duminică, trei brigăzi ştiinţifice
organizate la nivel judeţean au a-
Producţie netă, produsul nou cipiul neintervenţiei), principiu propagandiştii» şi agitatorilor de la vut Sntîlniri cu cetăţenii din satele
creat, la nivelul unităţilor eco­ fundamental al dreptului şi rela­ Şesuri, Curechiu (Bucureşci) şi O-
nomice,. centralelor, ramurilor şi ţiilor internaţionale contempora­ bîrşa (Ţomeşti). Au făcut expu­
neri pe teme ateist-ştiinţifice, de
ministerelor economice. Ca indi­ ne, conform căruia, nici un stat Sub îngrijirea secţiei de propa­ ducţiei şi' a muncii în agricultu­ legislaţie şi educaţie sanitară şi au
cator sintetic; reflectă mărimea nu are căderea să se amestece gandă a Comitetului judeţean de ră, atribuţiile consiliilor populare dat răspunsuri la întrebările cetă­
produsului pentru sine şi a pro­ în treburile interne sau externe • partid, a' apărut broşura „Iii aju- în domeniul agriculturii. ţenilor profesorii Octavlan Butaru,
dusului pentru societate. In struc­ ale altui stat. Principiul n. pre­ ' torul organizaţiilor de partid, pro­ Ion Resiga, Vasile Găinaru, Pavel
tura p.n. se cuprind : retribuţia supune respectarea suveranităţii pagandiştilor şi agitatorilor de la Jiyoiu,.. medicii Victor Fumurescu,
mţincii, contribuţiile pentru asi­ şi independenţei statelor, a inte­ • sate". Noua apariţie editorială'con­ Ion ' .Şendrdiu, Iordan Dragomir,
Sorina ‘ Udrescu şi 'juriştii Maria
gurările sociale, beneficiile, im­ grităţii lor teritoriale, a dreptu­ stituie un real sprijin pentru or­ Balog, .Stela' Aldulea şi ştefan Bo-
pozitul pe circulaţia, mărfurilor lui popoarelor de a-şi hotărî sin­ ganele şi organizaţiile de partid toş. • .;
şi alte elemente ale plusprodusu- gure soarta, de a rezolva liber, ' de la sate, în paginile sale fiind
cuprinse î Măsurile stabilite de
lui. Ca indicator de plan în in­ fără amestec . din afară, proble­ • Comitetul Politic Executiv al C.C. Schimb de experienţă
dustria republicană a R.S. Româ­ mele organizării lor politice, ale al P.C.R. în şedinţa din 26 august
nia, calculul p.n. a fost introdus sistemului lor economic şi social, a.c., în scopui desfăşurării în cele
din . 1074. Indicatorul p.n. oglin­ de a-şi elabora, de sine stătător mai bune condiţiuhi a lucrărilor Din iniţiativa Comitetului de
deşte mai exact aportul propriu politica internă, şi externă, de a partid din C.S. Hunedoara, la clu­
al fiecărei unităţi la crearea ve­ fi stăpîne pe bogăţiile lor naţio­ din campania agricolă de, toamnă, bul „Siderurgistul" a avut loc o
de
experienţă
consiătuire—schimb
nitului naţional ; el permite mă­ nale. Principiul n. este un coro­ indicaţiile date de tovarăşul Nicolae cu agitatori din secţiile combina­
Ceauşescu, secretar
general al
surarea eficienţei economice a lar al principiului egalităţii, in Partidului Comunist Român; la tului, Tema discuţiilor. „Agitatorii
•muncii sociale cheltuite, cointere­ drepturi a statelor şi al respectă­ Consfătuirea de lucru de la C.C. — prezenţă vie, activă în acţiunile
sează colectivele de muncă în re­ rii suveranităţii şi independenţei al P.C.R. din 1 septembrie a.c. ; de reducere a consumurilor spe­
cifice, de economisire a combusti­
ducerea cheltuielilor, materiale de lor naţionale. Respectarea princi­ un extras din Programul de mă­ bilului şi- energiei". Cei care au
producţie, în înlăturarea cheltuie­ piului n, constituie o. condiţie a suri elaborat de biroul Comitetului luat cuvîntul au reliefat modalită­
lilor neeconomicoase, folosirea e- menţinerii şi dezvoltării unor re­ judeţean de partid .pentru organi­ ţile concrete în care acţionează la
ficientă a fondurilor de produc­ laţii normale între state,- a în­ zarea şi desfăşurarea ’ lucrărilor a- locurile lor de muncă pentru sta­
ţie şi a potenţialului uman de crederii şi securităţii internaţio­ gricole din campania de toamnă; tornicirea spiritului de economici­
care dispun. nale. Se mai numeşte principiul calendarul lucrărilor agricole de tate, găsirea de noi. căi în vede­
rea reducerii consumurilor specifice
neamestecului în treburile altor toamnă din cultura mare, pomi­ de materii prime, a cheltuielilor
Neamestec (neintervenţie). (Prin­ state. cultură şi legumicultură ; extrase materiale de producţie, combustibi­
din legile privind organizarea pro­ lului şi energiei.