Page 19 - Drumul_socialismului_1975_09
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI & NR. 6079 6 MARŢI, 9 SEPTEMBRIE 1975 Pan
Societatea ne cere sâ moncSm şi sâ trăim în chip comunist
In lumina
Ordinea şi disciplina - dimensiuni
Codului muncii
şi vieţii
inseparabile a Se eticii muncii
comuniştilor
Atitudinea înaintată, dăruirea totală în Fondurile statului
muncă-taciori Siofărltori In îndeplinirea folosite cu chibzuinţă,
nu risipite ia întîmplare S
exemplară a sarcinilor de producţie
O principală concluzie desprin greu tribut C.F.R.-ului, bani care
să din cuvîntarea tovarăşului în mod firesc ar putea fi folo
— Prestigiosul colectiv de i sindicat şi tineret, a conducerilor Nicolae Ceauşescu la Plenara co
muncă din combinatul huneăo- Convorbire cu tovarăşul din secţii, sectoare, uzine, atelie mună a C.C. al P.C.R. şi Consi siţi pentru alte activităţi.
In luna august, baza Centralei
rean are o bună tradiţie, o bo IONEL CiNDEA, re. Această activitate de educaţie, liului Suprem al Dezvoltării Eco minereurilor Deva a uitat în lo
gată experienţă in a respecta secretarul comitetului de partid de creştere a conştiinţei şi răspun nomice şi Sociale din 21—22 iulie caţii 29 de vagoane, pentru care
disciplina şi ordinea, dovadă derii în muncă va viza, aşa cum este necesitatea concentrării efor a plătit 15170 lei. Nu din cine
frumoasele succese dobîndiie din C.S. Hunedoara sublinia secretarul general al parti turilor organizaţiilor do partid, a ştie ce motive ci pentru că va
în producţie. Cum au acţionat dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducerilor do unităţi producti goanele cu lemn de mină sosite
organele şi organizaţiile de determinarea oamenilor să înţelea ve, a tuturor oamenilor muncii au blocat frontul de descărcare,
partid, ceilalţi factori, pentru a — A scăzut numărul absenţelor gă că a munci corect, a-şi face da spre îmbunătăţirea calitativă a ac iar de „aerisirea" acestui front
statornici acest climat de răs nemotivate de la lucru, al întîrzic- toria exemplar este în folosul fie tivităţii economice, abordarea pro
pundere şi dăruire in muncă ? rilor, al plimbăreţilor din timpul căruia şi al societăţii întregi. în a- blemelor producţiei în spirit mili nu s-a ocupat nimeni.
Aspecte discordante intervin şi
— Tema care formează obiectul programului, al celor care aşteptau cest sens, la fiecare organizaţie şi tant, creşterea combativităţii faţă în cazul depozitului Ministerului
discuţiei noastre, respectarea ordi ia porţile combinatului să vină comitet de partid s-au întocmit pla de orice manifestări de rutină şi minelor, petrolului şi geologiei.
schimbul. Abaterile de la discipli
nii şi disciplinei, a fost şi este me na tehnologică s-au redus, a scă nuri de acţiune concrete, cu terme inerţie. Prin prisma acestor cerin Nedescărcarea pe timp de noapte
reu prezentă pe agenda de lucru ne şi responsabilităţi, a căror în ţe, care vizează îndeosebi creşte a vagoanelor cu butelii şi benzi
a organelor şi organizaţiilor de zut mult numărul celor ce adu făptuire în practică începe să se rea eficienţei economice, sarcini nă sau descărcarea lor pe par
ceau pagube averii obşteşti. Toate
partid, celor de sindicat şi tineret, aceste aspecte au fost evidenţiate vadă. De un real folos ne-au fost de seamă revin fiecărui colectiv cursul zilei cu încetinitorul au de
cadrelor de conducere din combina într-cr recentă plenară a comitetului în această direcţie discuţiile indivi de muncă pe linia folosirii judi terminat în aceeaşi lună, august,
tul nostru. Aceasta, deoarece este nostru de partid. Dar vreau să sub duale cu comuniştii, adunările ge cioase, cu un înalt simţ de res menţinerea în locaţii a 23 vagoa
atît de bine ştiut că nu se pot ob liniez şi cu acest prilej că nu s-a nerale în care s-au prezentat con ponsabilitate a fondurilor băneşti ne, fapt pentru care s-au plătit
ţine succese în producţie decît a- întreprins totul pe linia respectării cluziile acestor discuţii. în lumina pe care statul le pune la dispozi 6 410 lei. In aceeaşi situaţie se a-
colo unde fiecare înţelege să aibă stricte a disciplinei, sub toate for documentelor Plenarei din iulie, a ţie pentru buna desfăşurare a ac flă şi I.J.I.L. Deva (25 vagoa
tovarăşului
cuvintării
Nicolae
o atitudine înaintată, socialistă fa mele ei, la nivelul unor comitete Ceauşescu, acţionăm pentru a sta tivităţii productive. ne, cu 5 710 lei locaţii), Fabrica de
ţă de muncă, să-şi facă datoria cu si organizaţii de partid nu se des tornici în viaţa şi munca colecti Aspectele legate dc modul cum pîine (7 vagoane cu 4 360 lei lo
răspundere şi devotament. In acest făşoară o activitate susţinută, exi vului nostru de siderurgişti, a fie sînt folosite fondurile băneşti sînt caţii), precum şi alte unităţi.
sens, comitetul de partid acţionea gentă pentru influenţarea şi deter cărui om o atitudine înaintată faţă multiple şi specifice fiecărui do Problema care supără cel mai
ză necontenit pentru a Tace să în minarea fiecărui angajat de a-şi de muncă, o autoexigenţă perma meniu de activitate. Aici ne vom mult este lipsa de responsabili
ţeleagă bine toţi comuniştii, toţi si- face datoria ireproşabil la locul său nentă, poziţie critică, combativă referi doar la aspectul locaţiilor tate a celor puşi să utilizeze ra
derurgiştii noştri că întărirea dis de muncă, pentru crearea unei opi faţă de cei care so abat de la ri — pîrtie prin care se risipesc im ţional fondurile băneşti, pasivita
ciplinei este şi va rămîne un fac nii de intransigenţă comunistă fa gorile ordinii şi disciplinei în care portante fonduri băneşti. tea cu care este privită această
tor do prim ordin, inseparabil suc ţă de cei care mai săvîrşesc abateri. s-a încadrat responsabil marea Deşi această problematică a fost risipă.
ceselor in producţie. Folosim o ma — După cum bine ştiţi, Ple majoritate a si^derurgiştilor din analizată încă in urmă cu 3 luni Unde este — în cazurile arăta
re varietate de forme şi mijloace, combinat. Aprecierea şi prestigiul de în staţia C.F.R. Deva, cu toţi be te — spiritul militant al organi
de la agitaţia vizuală şi cea vor nara comună a C.C. al P.C.R. care se bucură colectivul nostru de neficiarii de transporturi ferovia zaţiilor de partid, participarea ac
şi Consiliului Suprem al Dez
bită pină la sporirea rolului educa- voltării Economice şi Sociale a muncă, răsplătite prin titlul de Erou re din municipiu şi au fost pre tivă a comuniştilor, a celor mai
văzute o serie de măsuri pentru
tiv-instructiv al adunărilor generale României, din iulie a.c.. a pus al Muncii Socialiste, ne obligă con diminuarea locaţiilor, numărul u- calificaţi oameni ai muncii, pen
de partid. Numai în acest an, pro cil şi mai multă acuitate pro tinuu. Dealtfel, avem mereu vii în tru rezolvarea unor probleme teh-
blema respectării şi întăririi ordi blema întronării ordinii şi dis minte cuvintele secretarului gene nităţilor care au uitat de obliga nico-organizatorice legate de par
nii şi disciplinei, a statornicirii lor ciplinei, a sporirii exigenţelor ral al partidului, tovarăşul Nicolae ţiile lor fireşti — acelea de a or ticularităţile transportului pe
la toate locurile de muncă, a făcut în acest sens. Cum gindeşte co Ceauşescu, pe care ni ie-a spus ganiza încărcatul şi descărcatul C.F.R. ?
obiectul dezbaterilor în şedinţele mitetul de partid să soluţioneze cînd a fost la noi : „Să modelăm vagoanelor sosite în staţie, de a Stîrneşte mirare faptul că la
de lucru a 14 comitete de partid, în continuare această proble nu numai oţelul, ci şi omul. Să le reţine în aceste operaţii nu unităţile amintite munca de con
în adunările generale a 83 orga mă ? dăm oţel de calitate, dar să făurim mai cit prevăd normele — este ducere nu este orientată spre
nizaţii de bază. De fiecare dată — în orice caz, nu prin măsuri şi şi omul înaintat al societăţii socia într-o sensibilă creştere. Doar înlăturarea acestor aspecte de in
s-au gjţsit şi aplicat noi căi pentru liste multilateral dezvoltate, omul T.C. Deva a privit cu responsa disciplină, spre cultivarea spiri
îmbunătăţirea stării disciplinare. sancţiuni administrative, ci prin bilitate această chestiune, în ul tului de răspundere, a combati
intensificarea întregii munci orga societăţii comuniste". timele două luni neînregistrînd vităţii împotriva oricărei forme
— Care este eficienţa practi nici un vagon-oră de locaţii. de irosire a avutului obştesc.
că a acestor permanente cău- nizatorice şi politico-educative a or Convorbire realizată de în rest, celelalte unităţi conti
tă"i. ? ganelor şi organizaţiilor de partid. GH. I. NEGREA nuă (pină cînd ?) să plătească un ILIE COJOCARU
Toţi locuitorii satelor sâ acţioneze energie
<9 «9
pentru efectuarea lucrărilor de primă urgenţă
(Urmare din pag, 1) sporite pe maşini, astfel ca zilnic
CARTOFII—CIT MM IMS® M SILOZURI I să poată fi înmagazinată recolta
de pe cite 4 hectare. Anevoios se
producţiei agricole din primul an acţionează însă la C.A.P. Rîu Alb,
al cincinalului viitor. Pentru a unitate care nu a început recolta
strînge şi înmagazina la timp în tul. Din datele primite de la Con
treaga recoltă <lc cartofi, porumb, Un loc central pe agenda coo nu se piardă. înainte de recoltat, tărăgănat în mod nejustificat mo siliul intercoopertaist Haţeg rezul
sfeclă de zahăr, legume şi fruc peratorilor şi a' mecanizatorilor îl masa vegetativă de pe culturile de bilizarea forţelor la strîngerea re tă că în cooperativele din această
te, trebuie stabilite măsuri concr.c- ocupă în această perioadă strînge- cartofi s-a strîns în totalitate, pen coltei. Din dialogul purtat cu to zonă au mai rămas de recoltat
te pentru fiecare formaţie de lu rea în cel mai scurt timp posibil tru a putea fi folosită la comple varăşul Pavel Turcu, preşedintele cartofii de pe aproape 350 hectare,
cru, pe tarlale şi loturi, dovedind şi depozitarea fără pierderi a re tarea deficitului din balanţa fura C.A.P. Toteşti, am reţinut că la u- ceea ce necesită o largă mobiliza
un înalt spirit gospodăresc în toa coltei de cartofi. Acţiunea s-a de jeră. nitatea respectivă se lucrează cu 4 re a întregului potenţial de forţe
te unităţile agricole. Maximă aten clanşat în majoritatea cooperative La strînsul cartofilor s-au con maşini, realizîndu-se o viteză zil şi mijloace.
ţie se c-ere acordată strîngerii şi lor agricole. Ţinînd seama de fap centrat importante forţe şi in uni nică de 6 hectare. Pină ieri s-a
Cu toate că au de strîns recolta
depozitării furajelor, astfel incit tul că pe însemnate suprafeţe, du tăţile din raza consiliului intercoo strîns producţia de pe mai mult dc pe mai puţin de 200 hectare,
fiecare C.A.P. şi l.A.S. să-şi aco pă eliberarea terenului de cartofi, peratist Geoagiu. Preşedintele con de 15 hectare în cadrul brigăzilor cooperatorii din raza de activitate
pere întregul necesar din balanţă urmează să se însămînţeze grîu şi siliului intercooperatist, ing. Vir- din Cîrneşti şi Pîclişa. Utilajele a Consiliului intercooperatist Călan
prin depozitarea tuturor resurse secară, reiese cu acuitate necesi gil Tudan, ne-a asigurat că este sînt folosite grupat pentru a asi nu şi-au concentrat toate efortu
lor d;e nutreţuri. Referitor la pro tatea concentrării tuturor forţelor posibil ca pină la sfîrşitul acestei gura o asistenţă tehnică corespun rile la această lucrare. Aşa se ex
ducţia de Icgum.e, va trebui de la sate şi a maşinilor la strîn- săptămîni să fie terminat recolta zătoare. Concomitent cu recoltatul plică de ce doar la C.A.P. Ruşi şi
ca nici un kg de produse gerea grabnică a întregii recolte. tul cartofilor de pe toate supra se face şi sortarea producţiei, cea
să nu rămînă nestrînse, pen Potrivit prevederilor programului feţele rămase în cultură, ceea ce mai mare cantitate fiind destinată Bretea Streiului s-a pornit mai ho
tărît la acţiune. Nu peste tot s-a
tru a asigura aprovizionarea popu stabilit de comandamentul judeţean va permite ca şi pregătirea tere pentru sămînţă. terminat cositul masei vegetative
pentru organizarea şi desfăşurarea
laţiei şi a industriei cu materii lucrărilor agricole de toamnă, re nului pentru însămînţări să se fa Pentru a impulsiona ritmul la de pe cartofi, ceea ce face ca şi
recoltat — ne spunea preşedintele
prime. Pregătirea unor baze te coltatul cartofilor trebuie să se în că în condiţii calitative superioare. consiliului intercooperatist, ing. recoltatul să fie întîrziat. Intrucît
Există, de asemenea, posibilita
suprafeţele ce revin pe unităţi sînt
meinice recoltei anului 1976 im cheie în cel mult 14 zile în între tea ca în cel mult 5—6 zile, recol Ilie Bufnea — începînd din aceas relativ mici, respectiv pină la 35
prinderile agricole de stat şi în 17
pune folosirea cu randament spo zile în cooperativele agricole. tatul cartofilor să se încheie şi în tă săptămînă la C.A.P. Toteşti se de hectare, este de aşteptat o mo
rit a tractoarelor şi maşinilor, Acţionînd în lumina sarcinilor unităţile agricole din cadrul con va lucra cu 6 maşini, ţinînd seama bilizare masivă a cooperatorilor la
că după cartofi unitatea urmează
intercooperatiste
siliilor
Simeria,
executarea la un nivel calitativ desprinse din cuvîntarea secreta Dobra, Ilia şi Hunedoara, unde să însămînţeze grîu. De asemenea, strîngerea grabnică şi fără pier
deri a recoltei. Nici rezultatele ob
corespunzător a arăturilor şi se rului general al partidului, tova mai trebuie strînsă producţia de la C.A.P. Ostrov, pe lingă cele 2 ţinute de cooperativele agricole
răşul Nicolae Ceauşescu, la Con
mănatului, utilizarea cu spirit gos sfătuirea de lucru de la C.C. al pe terenuri de ordinul zecilor de maşini, vor mai fi introduse în lu din Consiliul intercooperatist Orăş-
podăresc a îngrăşămintelor orga P.C.R. din 1 septembrie a.c., o se hectare. Succesul acţiunii este în cru alte 2, unitatea avînd de strîns tie nu se situează la nivelul po
recolta de pe mai mult de 90 de
nice, chimice şi a amendamente rie de unităţi din raza Consiliului să hotărît de organizarea temeini hectare. Pină acum. rezultate mai sibilităţilor şi al sarcinilor stabilite
intercooperatist Brad au reuşit să
lor, realizarea la timp a lucrări încheie recoltatul cartofilor şi au că a muncii şi de participarea ma bune s-au înregistrat la C.A.P. de comandamentele comunale.
lor de îmbunătăţiri funciare. trecut la pregătirea terenurilor eli sivă a locuitorilor satelor, cu mic Sarmizegetusa, unde cartofii s-au Cunoscînd că orice zi de întîr-
Asigurînd, sub conducerea or berate pentru însămînţări. Ingine cu mare, la scosul, sortarea, trans strîns de pe 16 ha din cele 42 pla ziere a recoltatului se soldează cu
rul şef al consiliului intercoopera
ganizaţiilor de partid şi a coman tist, Mircea Oprişa, ne-a precizat portul şi depozitarea recoltei. nificate. De maximă însemnătate pierderi irecuperabile din produc
damentelor locale, o largă mobi că în cel mult 3-4 zile bune de Cel mai mare volum de muncă este ca, pe lingă mijloacele meca ţia agricolă, se impune cu acuita
lizare şi participarea tuturor lo lucru în cîmp se va strînge în la această importantă lucrare, de nice, la recoltat să fie mobilizate te ca organizaţiile de partid de la
cuitorilor satelor, inclusiv a ca treaga producţie de cartofi de terminat de ponderea cartofilor în şi forţele manuale, mai ales acolo sate şi comandamentele locale să
drelor de conducere, a elevilor şi toamnă. Sub conducerea organiza structura plantelor de cultură, tre unde terenul se zvîntă mai ane acţioneze energic pentru a asigura
angajaţilor din mediul rural, în- ţiilor de partid şi a comandamen buie realizat în cooperativele agri voios după ploile căzute în ulti materializarea exemplara a sarci
tr-un climat de ordine şi discipli telor comunale, locuitorii satelor, cole de pe raza consiliilor inter mele zile. nilor stabilite la recenta Consfătui
nă ca în industrie la lucrările a- constituiţi in formaţii de lucru, cooperatiste Toteşti şi Haţeg. în O amplă mobilizare s-a făcut şi re de lucru de la C.C. al P.C.R.
gricole dc toamnă, este pe deplin care au stabilit programe concrete cursul săptămînii trecute s-a de la C.A.P. Sîntămăria-Orlea, unde pentru buna organizare şi desfăşu
posibil ca recoltatul şi însămînţă- de muncă, şi-au mobilizat toate clanşat recoltatul în toate coopera s-a strîns producţia de pe 20 ha rare a lucrărilor agricole de toam
rile să fie efectuate la timp şi dc forţele la finalizarea grabnică a tivele aparţinătoare consiliului To din cele 100 existente. Tractoriştii nă, pentru onorarea integrală a o-
calitate, aşa cum cere conducerea recoltatului, astfel ca nici un kg teşti, eu excepţia cooperativei a- Radu Tăbîrcic şi Mircea Oprea se bliga{iilor la fondul centralizat de
partidului şi statului nostru. de produse din noua recoltă să gricole din Rîu de Mori, unde s-a străduiesc să realizeze randamente produse agroalimentare al statului.