Page 2 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 078 • MARŢI, 2 SEPTEMBRIE 1975

•.•itf?'* **r • "fie- . - > •
-
V îata de or gâni za iţte jp n aţa d e organizaţie ■ vi aţa de organi zaţie
'
...: • • • ’ • • • '______ . vs'-i-'-A $7
în urma discuţiilor Individuale cu comuniştii
înfăptuirea propunerilor cetăţeniior-

întreaga activitate a organizaţiei de partid obiectiv permanent pe agenda de

se desfăşoară la un nivel superior lucru a consiliului popular

Cum acţionează Consiliul popular
Călan şi consiliul orăşenesc al cu Alexandru Nista, Ioviţă Bis-
trian, Dumitru Balaj, Traian Hor-
Frontului Unităţii Socialiste pen­ vat, membri în comitet, cu spri­
Organizaţia do partid nr. 3 din puneri, iniţiative. O spun cu toa­ tovarăşul Ioan Haţegan — care tru realizarea propunerilor făcu­ jinul tineretului din sat şi al ce­
staţia C.F-R. Simeria, comuniştii tă răspunderea că rezultatele a- nu luau cuvîntul vreme îndelun­ te cu ocazia alegerilor, în adu­ tăţenilor, cu ajutorul dat de con­
care o formează, îşi desfăşoară cestui fructuos dialog se văd / în gată la adunările de partid. Lă­ nările populare şi întîlnirile cu siliul popular, s-a reparat drumul
activitatea în condiţii deosebite, munca fiecărui om. Organizaţia cătuşul Lazăr Bălşan, impiegatul
specifice muncii la calea ferată. noastră de bază este cea mai de mişcare Ilie Condurache, şeful deputaţii ? Din convorbirea avu­ pe 8 km şi s-au amenajat 6 po­
tă cu tovarăşul Gheorghe Demi-
deţe, a fost nivelată curtea cămi­
Din 68 de comunişti, 36 muncesc grea, dar şi cea mai bună pe sta­ de manevră Dumitru Cosma, ma­ nescu, vicepreşedinte al consiliu­ nului cultural şi a şcolii, s-au
zi de zi răspîndiţi în toată ţara. ţie. gazinerul Gheorghe Urzică erau lui popular şi membru al consi­ defrişat lăstărişurile de pe dru­
Sînt şefi de tren, conductori. Cei­ Acest „cea mai bună" înseamnă ciţiva dintre cei care nu partici­ liului orăşenesc al Frontului Uni­ murile de intrare din cîmp în sat.
lalţi 32 sînt acari, manevranţi, multe. Intîi de toate îndeplinirea pau la discuţii. La adunările ge­ tăţii Socialiste, am reţinut că La fel în satul Valea Sîngeorgiu-
magazineri, impiegaţi de mişcare, exemplară a sarcinilor de către nerale ce au urmat dialogului in­
fireşte lucrînd în ture şi ei. fiecare comunist, la locul său de dividual cu comuniştii ei au ridi­ anul acesta, pe baza programului lui, a fost reparat drumul pe 1,5
întocmit, s-au stabilit, avîndu-se
km, s-au adîncit şi lărgit şanţu­
— Aşa stînd lucrurile — spu­ muncă. Nu s-au înregistrat aba­ cat probleme interesante, au ve­
nea tovarăşul Ioan Haţegan, se­ teri, accidente care să pericliteze nit cu propuneri pentru îmbună­ în vedere propunerile cetăţenilor, rile de scurgere pe aceeaşi 'lun­
gime, au fost reparate şi constru-
lucrările care urmează să fie exe­
cretarul acestei organizaţii de siguranţa circulaţiei, să ducă la tăţirea muncii noastre. cutate în cadrul oraşului, al loca­ . ite 4 podeţe noi. In satul Strei
bază — orientăm şi munca de în toate organizaţiile de partid
partid în funcţie de acest speci­ întîrzieri. Nu se înregistrează ca­ unde s-a manifestat răspundere lităţilor componente şi în cadrul Săcel, cetăţenii, în frunte cu de­
care
circumscripţiilor
electorale,
zuri de întîrzieri de la program
putatul Gheorghe Iancu şi Emil
fic, pentru a putea cuprinde şi sau absenţe, dormit în timpul în organizarea şi desfăşurarea di­ sînt sarcinile comitetelor de ce­ Savu, inginerul şef al C.A.P., au
rezolva toate problemele ce ne serviciului. Iosif Iorgovan, şef de alogului individual cu comuniştii tăţeni, asociaţiilor de locatari, în­ rezolvat în comun problema
stau în faţă. De 11 ani de cînd tren, care obişnuia să întreacă roadele se văd. Fireşte, acest di­ treprinderilor şi instituţiilor, răs­ scurgerii apelor de pe terenurile a-
sînt secretar de partid, comuniş­ măsura la băutură, în timpul li­ alog trebuie continuat şi după ce punderile ce revin deputaţilor în gricole, din gospodăriile oameni­
tii noştri nu ne-au ridicat pro­ s-au prezentat concluziile în adu­ lor şi de pe uliţele satului, prin
bleme deosebite, dar neajunsuri, ber, s-a debarasat de acest obi­ narea generală. Sub acest aspect, mobilizarea oamenilor şi ţinerea săparea de canale şi şanţuri de
evidenţei lucrărilor, în urmărirea
abateri au mai fost. Niciodată cei, s-a încadrat perfect în regu­ la organizaţia de partid nr. 3 din realizării lor la termenele prevă­ scurgere pe o lungime de 3 km.
n-am stat pasivi faţă de aseme­ lile de viaţă ale colectivului. Co­ staţia C.F.R. Simeria există o bu­ zute în plan şi a urgenţelor sta­ De asemenea, din proprie iniţia­
nea cazuri. Intre birou şi mem­ muniştii care muncesc pe trenuri nă experienţă. Nu se aşteaptă a-
bri de partid a existat un dialog de-a lungul şi de-a latul ţării, dunarea generală pentru a sta bilite de comun acord cu cetăţenii. tivă şi cu forţele şi posibilităţile
permanent. Dar recentul dialog deci nu pot fi controlaţi în per­ de vorbă cu membrii de partid — In general, cerinţele cetăţenilor lor, au captat un izvor pentru in­
troducerea apei potabile în sat.
organizat pe care l-am purtat cu manenţă, informează cu regulari­ care mai săvîrşesc abateri. A- s-au raportat la posibilităţile noas­
fiecare comunist în parte a fost tate despre activitatea ce o des­ ceasta. se face cu promptitudine, tre — spunea tovarăşul Gh. De- Meseriaşii din sat au şi instalat
conducta pe 500 ml şi o vor con­
minescu. Una din propuneri se
cu totul deosebit. Membrii biro­ făşoară. Angajamentul pe care 'la început sau sfîrşit de tură şi referea la canalizarea apelor plu­ tinua pe uliţi. La Batiz s-a de-
ului s-au documentat amănunţit fiecare comunist şi l-a luat de a lucrurile se îndreaptă pe făgaşul
asupra fiecărui comunist. Luări­ face mai mult, de a fi exemplu cel b n. Dealtfel, a fost demon­ viale pe str. 7 Noiembrie. Por­ colmatat pîrîul Canalul Morii, e-
-,
le noastre de cuvînt au constituit la locul său de muncă, în viaţă, strat în repetate rînduri faptul nind de la această propunere an vitîndu-se inundarea gospodăriilor
unor cetăţeni şi terenuri agricole.
o adevărată oglindă a omului, din se , respectă. O înviorare continuă că permanenţa dialogului cu făcut o schiţă de sistematizare a
toate punctele de vedere — pro­ cunoaşte şi viaţa internă de or­ membrii de partid, sondarea opi­ scurgerii apelor din toată zona La rîndul lor, pensionarii din o-
raş, în urma unei adunări de
vestică a oraşului, au fost stabi­
fesional, politic, de comporta­ niilor lor, ascultarea părerilor şi lite sarcini şi răspunderi pentru partid, în care au discutat despre
ment. Fiecare om a fost ascultat ganizaţie, a crescut combativita­ propunerilor ce le fac dau viabi­
cu răbdare, cu grijă şi înţelegere, tea, spiritul revoluţionar, exigen­ litate şi putere activităţii de par­ unităţile economice, angajaţii con­ contribuţia pe care şi-o pot adu­
a fost mişcat de modul în care ţa, s-a îmbunătăţit nivelul critic tid, muncii pe care o desfăşurăm. siliului popular, cetăţeni şi ter­ ce la gospodărirea Iui, au luat
s-a stat de vorbă cu el. Am son­ şi autocritic. mene de execuţie. Apoi s-a trecut iniţiativa amenajării unei pieţe In
oraşul vechi. In frunte cu Ioan
dat pentru a găsi idei noi, pro­ — Avem comunişti — sublinia GH. I. NEGREA la treabă. Am înlocuit toate po­
deţele necorespunzătoare pentru Dudaş, secretarul organizaţiei de
preluarea apelor pluviale, am a- bază din cartier, pensionarii Iosifi
stat în asemenea orînduiri are ca­ dîncit şanţurile şi canalele vechi, Craşca II, Emil Şelaru, Gheorghe
racter contradictoriu, clasele ex­ am construit altele noi pe o lun­ Ţurcanu, Ştempel Adolf, Ioan
ploatatoare fiind gata să înfeudeze gime totală de circa 5 km. In a- Petricăloi şi alţii, meseriaşi şi
ţara unor puteri străine sau să în­
calce suveranitatea altor ţări şi cest fel s-a înlăturat pericolul de foşti angajaţi ai I.V. Călan, au
popoare, dacă interesele lor de inundare a circa 30 ha teren a- nivelat terenul, au montat mesele
clasă o cer. In conformitate cu rabil aparţinînd C.A.P. Nădăştia şi tonelele. Asemenea iniţiative şi
principiile dreptului internaţional de Jos şi fermei I-A.S., precum si propuneri noi le încurajăm şi îe
contemporan, respectarea s. state­ gospodăriilor populaţiei din zonă. sprijinim cu tot ce putem.
lor postulează şi egalitatea în drep­ Atunci cînd toţi pun umărul — întreţinem un dialog viu, per­
turi în relaţiile cu alte state, res­ sublinia interlocutorul — nimic manent între noi şi cetăţeni pen­
pectarea integrităţii lor teritoriale, nu-i greu de făcut. La Sîntămărîa
CARACTER NAŢIONAL, ansam­ în întreaga lume. De asemenea, neamestecul în treburile lor inter­ tru că numai aşa le putem cu­
blu de trăsături care conferă com­ o importanţă deosebită are luarea ne şi externe, avantajul reciproc. de Piatră, unde avem ca preşe­ noaşte opiniile, părerile şi pro­
-
portamentului, modului de trai, în considerare a trăsăturilor spe­ Respectul s. naţionale a statelor dinte al comitetului de cetăţeni punerile, putem sluji mai bine şl
produselor culturii materiale şi cifice naţionale la elaborarea stra­ este unul dintre principiile de bază un om inimos şi plin de iniţia­ cu folos interesele celor care
spirituale ale unei comunităţi na­ tegiei şi tacticii revoluţionare, a ale dreptului internaţional contem­ tivă, bun organizator şi bun gos­ ne-au acordat încrederea lor şi
ţionale, statale sau etnice, un anu­ politicii construcţiei socialiste. poran, consemnat in numeroase podar în persoana lui Constantin ne-au ales ca deputaţi, ne ono­
mit specific datorat condiţiilor par­ documente internaţionale, printre
ticulare, concrete, istorico-geografi- SUVERANITATE, calitate esen­ care Cartea Organizaţiei Naţiunilor Pîrv, propunerile cetăţenilor au răm cu cinste acest mandat.
ce, economice, social-politice şi ţială a statului, constind în inde­ Unite şi pe care R.S. România îl devenit faptă împlinită. împreună N. BADlU
culturale in care s-au constituit şi pendenţa puterii de stat faţă de promovează cu consecvenţă.
s-au dezvoltat pe glob diferitele puterea altor state, în dreptul sta­
naţiuni şi naţionalităţi. Se mai tului de a-şi rezolva, în mod liber AVANTAJ ECONOMIC, folos de
şi conform voinţei sale, probleme­
numeşte şl specific naţional, parti­ care beneficiază o persoană, o în­ „Floarea omeniei"
cularitate naţională. Fiind rezulta­ le interne şi externe, fără vreun treprindere, o ramură de produc­
te social-istorice şi cultural-ideolo- amestec din afară şi fără a încăl­ ţie sau un stat, în raport cu al­
ca
state
sau
suveranitatea
altor
gice, caracteristicile naţionale evo­ tele A.e. poate fi reciproc sau
luează, cunosc transformări şi re­ principiile dreptului internaţional. unilateral. A.e. reciproc exclude Pentru stimularea iniţiativei şi grijii cetăţenilor şi organizaţii­
S. se manifestă în îndeplinirea e-
structurări importante în procesul fectivă şi nestingherită a funcţii­ privilegierea unei părţi în dauna lor de masă şi obşteşti faţă de gospodărirea şi înfrumuseţarea ora­
dezvoltării sociale, purtînd pecetea celeilalte şi presupune că toţi par­ şului, biroul executiv al Consiliului popular orăşenesc Călan a lan­
diferitelor formaţiuni social-econo- lor interne şi externe ale statului, tenerii au drepturi şi obligaţii e- sat o frumoasă acţiune de masă, prin care celor evidenţiaţi în
mice. Astfel de transformări se prin exercitarea, de către acesta, gale, că relaţiile dintre ei aduc această activitate li se atribuie distincţia onorifică „Floarea ome­
foloase fiecăruia. A.e. reciproc re­
a prerogativelor de ordin politic,
petrec, în epoca construcţiei socie­ economic, cultural, a jurisdicţiei prezintă unul din principiile fun­ niei”. In zilele premergătoare sărbătorii de la 23 August,, cu prile­
tăţii socialiste şi comuniste, în le­ asupra teritoriului şi a populaţiei. damentale care stau la baza rela­ jul acesteia, 'au fost decernate şi distincţiile „Floarea omeniei" ce­
gătură cu ridicarea pe o treaptă S. este o caracteristică specifică a ţiilor de colaborare şi cooperare tăţenilor fruntaşi în munca de gospodărire şi înfrumuseţare a ora­
superioară a naţiunii, apropierea economică şi tehnico-ştiinţificâ ale şului, cît şi unor organizaţii şi circumscripţii electorale. Printre
dintre naţiuni, pe baza colaborării tuturor tipurilor istorice de stat. ţării noastre cu ţările socialiste, clistinşi notăm : Ioan Dudaş — pentru acţiunile de sistematizare a
lor egale şi liber consimţite, res­ în cursul istoriei, conţinutul poli­ cu toate statele lumii, fără deo­
pectarea demnităţii şi suveranităţii tic, social şi ideologic al s. s-a sebire de orînduirea lor socială. pieţei de alimente a localităţii ; circumscripţia electorală nr. 3 ; Eu-,
naţionale. Fiecare naţiune contri­ schimbat, în funcţie de caracterul Potrivit acestui principiu nici un genia Platinca, Toth Persida, Maria Cimpoeş, Elisabeta Tîr.t, Au-
buie la dezvoltarea civilizaţiei bazei economice şi al suprastruc­ partener nu poate impune o tran­ gustin Filip, ing. Doinei Frenţoni, Ioan Lupescu, Sabin Dan, Olivei?
mondiale, la îmbogăţirea tezauru­ turii politice şi ideologice, de na­ zacţie care să-i aducă avantaje în Musolini, Petru Stînea, dr. Maria Mateşoi şi alţii.
lui culturii universale cu ceea ce tura de clasă şi interesele fiecă­ dauna celorlalţi parteneri. Opus în continuare, întrecerea este deschisă altor etape, pentru afir­
este reprezentativ în creaţia sa rui tip de stat. In orînduirile ba­ acestui principiu este a.e. unilate­ marea tot mai largă a iniţiativei cetăţeneşti în acest domeniu edi-
materială şi spirituală. Respecta­ zate pe exploatare, s. se exercită ral, care presupune că în relaţiile litar-gospodăresc.
rea caracterului naţional al fiecă­ de către clasele dominante, ex­ economice beneficiază numai anu­ GHEORGHE DEM1NESCU
rui popor reprezintă o cerinţă sine ploatatoare, urmărind satisfacerea, miţi participanţi şi, deci, folosul vicepreşedinte al Biroului executiv
qua non a unei rodnice colaborări cu preponderenţă, a intereselor lor este îndreptat într-o singură di­
internaţionale, a asigurării păcii egoiste de clasă. Exercitarea s. de recţie. al Consiliului popular orăşenesc Călan
ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMĂ SI ALEGERI
B u b r i e a t i n © r e t u i u i ÎN ORGANIZAŢIILE U.T.C.
Contribuţia tinerilor este meritorie, dar 1
Ştafeta muncii ia sate Cele mai multe luări de cu­ şui Tiberiu Bauman. „Aş dori
9 9 vînt pe marginea dării de sea­ ca tinerii să fie numai lăudaţi,
mă asupra activităţii organiza­ să nu fie cazuri de indiscipli­
In scopul realizării integra­ Printre obiectivele propuse ţiei U.T.C. de ia secţia mase nă, ca organizaţia de partid
le a angajamentelor asumate a se realiza cităm doar cîte- plastice a I.J.I.L. Deva au fost din întreprindere să ajute şi
in cinstea marelui eveniment va i cunoaşterea şi îndeplini­ caracterizate de spirit critic să îndrume mai mult uteciştii"
din viaţa tineretului — Con­ rea sarcinilor de plan ce revin şi autocritic, de preocupare (Maria Avram). „S-au amintit
vag în darea de seamă aba­
gresul al X-lea al U.T.C. — fiecărui tinăr care desfăşoară pentru creşterea calităţii pro­ terile de la disciplină şi nu
duselor şi realizarea de eco­
Comitetul judeţean Hunedoara activitatea în domeniul agri­ nomii la materiile prime, s-au prezentat nici măsurile
al U.T.C. a iniţiat o serie de col, realizarea obiectivelor pentru curmarea actelor de ce s-au luat pentru curmarea
acţiuni în rîndul tineretului propuse în cadrul întrecerii indisciplină. acestora" (Maria Florea).
de la sate, pentru participa­ „Tineretul — factor activ .în „Tinerii secţiei mase plasti­ Intr-adevăr, darea de seamă
rea la realizarea sarcinilor e- realizarea cincinalului înainte, ce au obţinut frumoase rezul­ n-a insistat asupra neajunsu­
conomice ce le revin. Astfel, de termen", creşterea răspun­ tate în ceea ce priveşte econo­ rilor şi lipsurilor, n-a precizat
iniţiativa „Ştafeta muncii la derii tinerilor de la sate pen­ mia de materii prime. Este nici măsurile ce s-au luat
sate", care a parcurs pînă în tru efectuarea la timp şi de îmbucurător că pe primul se­ pentru înlăturarea lor şi îm­
prezent comunele : Geoagiu, bună calitate a lucrărilor a- mestru al acestui an, produc­ bunătăţirea activităţii. De a-
Sarmizegetusa, Orăştioara de gricole, acţiuni de muncă vo- ţia globală a fost realizată în semenea, planul de activităţi
Sus, Pui, Bretea Română, Ba- 'luntar-patriotică în sprijinul procent de 102,3 la sută, iar viitoare care, deşi cuprinzător,
ru, Brănişca, Ilia şi al­ producţiei, în unităţile agrico­ producţia marfă de 109 la su­ nu are termene şi responsa­
tele, a prilejuit o mo­ le etc. tă, rezultate la care şi-au a- bilităţi precise, va trebui com­
bilizare intensă a tinerilor la dus o deosebită contribuţie u- pletat şi concretizat.
realizarea unor acţiuni, în In 3 septembrie a-c., va teciştii secţiei" — arăta tova­ Noul birou va trebui să ceară
special de muncă voluntar-pa- avea loc în comuna Vaţa de răşul Mihai Taşnadi. mai mult sprijinul organizaţiei
„Lecţiile la învăţămîntul po­
triotică. S-a reuşit ca planul Jos festivitatea de închidere şi litic U.T.C. s-au ţinut aşa cum de partid în rezolvarea unor
economic al organizaţiilor sus apreciere a rezultatelor obţi­ au fost programate" — se ară­ probleme deosebite, în aşa fel
ca toate eforturile să fie ca­
menţionate să fie realizat în nute. ta, printre altele, in darea de nalizate spre creşterea calită­
proporţie de 90—95 la sută, la seamă. „De ce s-a încercat în
acţiunile finanţate, iar la ac­ VIOREL GROZONI darea de seamă acoperirea ţii produselor, spre realizarea
ţiunile nefinanţate să se depă­ lipsurilor în ceea ce priveşte de economii, pentru educarea
şească cu mult angajamentele activist al Comitetului judeţean Strungarul Ioan Arsu se preocupă participarea tinerilor la dez­ tinerilor în spirit revoluţionar,
stabilite iniţial. Hunedoara al U.T.C. de calificarea tinerilor elevi de la baterile din cadrul învăţămîm- în lumina principiilor eticii şi
liceul industrial de chimie Orăştie,
care fac practică în întreprindere. tului politic ?“ — întreba în echităţii socialiste. E. SÎNA
Foto : VIRGIL ONOIU mod sincer, principial, tovară-