Page 20 - Drumul_socialismului_1975_09

**oa. DRUMUL SOCIALISMULUI • NI

(Urmare din pag. 1). Tribuna experienţei colectivelor fruntaşe
fosl prin ipalele căi prin care in
ulii. vi perioadă economia .judeţu­
lui a înălţat ştacheta realizărilor
în.ce priveşte productivitatea mun­
cii. Faţă de prevederi, producti­
vitatea muncii a fost depăşită în
primele 8 luni ale anului cu 4 547
lei pe angajat, ceea ce a determi­
nat ca întreaga producţie supli­ Colectivul nostru de mineri de la nereu prin metode de mare pro­
mentară a judeţului (în valoare I.M. Barza, care se numără prin­ ductivitate, mecanizarea transpor­
de aproape 847 milioane lei) să tre primele colective de muncă tului pe galeriile secundare şi în
fie realizată pe seama creşterii hunedorene care au raportat în­ rampele puţurilor. Aceste măsuri
productivităţii muncii. deplinirea sarcinilor acestui cinci­ au fost însoţite de o agitaţie vi­
nal, a dobîndit o bună experien­ zuală oportună, pe fază, de o ac­
ţă în ce priveşte valorificarea ine-' tivă popularizare a iniţiativelor
PLANUL DE INVESTIŢII puizabilelor resurse pentru creş­ muncitoreşti, care au luat naştere
terea productivităţii muncii. Ara in sectoarele noastre productive.
putea, chiar, spune că realizarea Cincinalul viitor ne pune în faţă
REALIZAT CU ÎNSEMNATE cincinalului cu aproape 9 luni mai sarcini cu mult mai mari pe care
devreme are la bază tocmai modul încă de pe acum ne pregătim să
DEPĂŞIRI ireproşabil în care ne-am onorat le abordăm cu toată responsabili­
sarcinile de productivitate în fie­ tatea. In ce priveşte problemele
Făcînd din luna august o lună care an din acest cincinal. Deşi legate de creşterea productivităţii
de virf în activitatea de pe şan­ sarcina de creştere a productivi­ muncii, ne-am propus extragerea
tiere, constructorii şi mentorii hu- tăţii valorice a muncii pe anii a 130 000 tone minereu prin meto­
nedoreni raportează depăşirea pia­ 1971—1975 a fost deosebit de mo­ de de mare productivitate, extin­ I.M. BARZA. Atelierul de încărcat acumulatori. Iată echipa de lăcătuşi electricieni, condusă d
nului de investiţii aferent pe­ bilizatoare •— 18,7 la sută — nu a derea mecanizării La lucrările de — cei care dau naştere locomotivelor electrice cu acumulatori tip Barza, cu o putere dc
rioadei scurse de la începutul a- fost perioadă în care să nu ne fi înaintare, introducerea maşinilor vagoneţi.
nului cu 41,7 milioane lei. depăşit prevederile cu 10,3 pînă la de încărcat cu siloz în abataje, a-
15,7 la sută. Este vorba aici despre plicarea şi apoi generalizarea me­
Intensificarea ritmului de mon­ o seamă de măsuri politice şi cu todei de săpare a suitorilor cu
taj pe şantierele de la Chişcădaga, caracter tehnico-economic pe care găuri lungi de mină, creşterea cu Economia naţională solicită mal mult cărbune cocslficabil
Fabrica de bere Haţeg etc., mai le-am luat. 0,5 la sută a indicelui de utiliza­
buna organizare a muncii au de­ Desigur, căutînd să sintetizăm re a tinipului de lucru, moderniza­
terminat o considerabilă depăşire căile care au dus la sporirea pro­ rea activităţii în depozitele de la
şi a planului de construcţii-montaj. ductivităţii, trebuie să remarcăm suprafaţa minelejr, precum şi alte
In perioada la care ne referim au în primul rînd influenţa pozitivă măsuri.
fost montate suplimentar utilaje în aceeaşi ordine de idei comi­
în valoare de 94 milioane lei. pe care a. avut-o depăşirea pla­
nului la producţia minieră, creşte­ tetul de partid al I.M. Barza va
rea randamentelor la extracţie cu căuta să dea naştere unei noi ini­
8.6 la sută, sporirea capacităţii pro­ ţiative care să aibă ca scop creş­ Conlinuînd firul anchetei înce­ I.V. Călan —, colectiv care preia pecte. - Creşterea
CU ANGAJAME5MTUL ducţiei de piese ' de schimb de 3,8 terea randamentelor în subteran, pute în numărul trecut al ziarului cărbunele din Valea Jiului şi-l cărbune pe tona
ori, valorificarea superioară a mi­ mai buna folosire a maşinilor, uti­ în care relevam ideea că „mine­ transformă în semicocs şi cocs- cocs cu aproape
ANUAL ÎNDEPLINIT nereurilor în uzina de preparare, lajelor si a timpului de lucru, rii Văii Jiului sînt angajaţi la a- Cum răspunde prin fapte acest ne şi respectiv
menţinerea la un nivel corespun­ NICOLAE PANTEA cest efort, dar au „corigenţe“ la colectiv pentru diminuarea impor­ clin faptul că dc
Ultima perioadă a constituit o zător a efectivelor de muncitori la secretarul comitetului de partid, ritmicitate", ajungem la un co­ tului de cocs ? Ce măsuri s-au ini­ bunclui în uzin:
creţia furnizorult
nouă confirmare a vredniciei co­ lucrările direct productive, extra­ ing. IOAN POPA lectiv direct cuprins în dezidera­ ţiat pentru perfecţionarea tehno­ ţări toate vagoa
lectivului de muncitori, ingineri si gerea a peste 25 la sută din mi­ directorul I.M. Barza tul economiei naţionale — cel al logiilor de fabricaţie în vederea
tehnicieni de la mina Petrila. Cel'c realizării unui cocs eficient ? Cum ne intră. Şi pro
8 748 tone de cărbune extras pes­ 7Ţ)T-))E IA TERMPNFiE OPPiME, DE CAUZATE IREPRO^ ROA este privită problema livrării, la de tovarăşul dirc
timp, la furnale, a acestei „hra- serioase asupra
n
te prevederi în luna august au fă­ ne“ atît de necesară ? Iată între­ cărbune. Prccenl
cut să crească ia 34 543 tone cota bările. care au călăuzit ancheta umiditate ale că
depăşirilor înregistrate de la în­ noastră la „Victoria" Călan. Valea Jiului, sîr
ceputul anului. In fruntea între­ Ing. Dumitru Bucur, directorul 1-2 procente mai
cerii se situează colectivele sec­ întreprinderii i implică direct şi
toarelor V (plus 24 000 tone)^ III mari pentru ace
(plus 9200 tone) şi I (plus 5500 to­ Că cocs sau semico
ne). Depăşindu-şi angajamentul a- ANCHETA avem şi noi re
nual reînnoit, harnicii mineri ai Ţinuta arhitectonică a Orăştiei, tajul mobilierului comercial la sub­ că Ursu, mozaicarului Petre Vîlcea stabilim consumi
Pefrilei îşi exprimă hotărîrea de modernizată de la an la an, se sol, la etajul I şi etajul II, lu­ sînt cele mai sigure argumente că sfîrşit de lună,
destul de „apro
a realiza în continuare noi canti­ îmbogăţeşte în aceste zile cu noi crări de finisaj rămînind doar la impunătorul obiectiv va fi pus în — Nu negăm faptul că faţă de două produse fii
tăţi de cărbune peste prevederile obiective de o deosebită utilitate, parter. funcţiune cu 3 luni mai devreme, solicitări reuşim încă în mică mă­ zolvat încă toate
de plan. în centrul oraşului, alături de car­ Maistrul constructor Gheorghe conform angajamentului asumat. sură să răspundem beneficiarilor.
tierul noilor blocuri de locuinţe, a Henrich, de la lotul 51, argumenta în schimb, în domeniul construc­ tervin la bateria
prins conturul definitiv un modern ideea că în cîteva zile lucrările ce ţiei de locuinţe şantierul nr. 5 O- Dc fapt problema cocsului şi a nizată, constituie
şi elegant magazin universal, a semicocsului pe care îl fabricăm zerve pentru dirr
36 MILIOANE LEI PESTE cărui construcţie ne duce cu min­ au mai rămas de executat vor fi răştie înregistrează unele restanţe. a mai fost supusă coloanelor zia­ lui de cărbune
încheiate şi deci termenul de 30 La blocul nr. 2 care se execută
tea la „Ulpia" din Deva. rului nostru judeţean. Aş vrea să întocmit un plai
PREVEDERILE — Planul de stat prevede ca septembrie asumat prin angaja­ prin procedeul cofrajelor plane arăt de această dată că problema tru soluţionarea
acest magazin să fie pus în func­ ment este destul de lejer. Aceeaşi s-a ajuns cu construcţia numai la care ne preocupă este reducerea matici şi sperăn
CINCINALULUI ţiune la 30 decembrie, ne" spune opinie o are şi maistriîl Dumitru etajul I, deşi blocul trebuia deja consumului specific de cărbune pe ducă la încadrai
ing. Garol Hertl, şeful şantierului Rarinca, secretarul organizaţiei de finalizat, iar la blocul nr. 1 (front tona de cocs şi semicocs. Deşi am planificate pînă
partid de la lotul 53, care ne pre­
de lucru pentru ’76) s-a terminat
Membrii cooperativei „Drum nr. 5 al T.C. Deva. Ambiţia noas­ ciza că s-au făcut deja demersuri doar fundaţia, fapt ce impune lua­ iniţiat unele măsuri, cred că efor­ Ing. Adrian S
Nou“ Hunedoara, care şi-au înde­ tră, a tuturor, este însă să de­ pentru ca unitatea specializată din rea unor măsuri ceva mai energi­ turile noastre şi ale minerilor din ţiei cocserie :
plinit prevederile cincinalului cu vansăm punerea în funcţiune cu Bucureşti să vină mai repede pen­ ce pe şantierul celor două blocuri. Valea Jiului trebuie îndreptate — Ne izbim zilni
185 zile înainte de termen, s-au cel puţin 3 luni. De fapt, încă la tru montarea lifturilor. Faptul că obiectivele sociale ale spre următoarele chestiuni : redu­ goanelor goale <
angajat recent să realizeze peste începutul anului organizaţia noas­ Nici beneficiarul nu stă cu mîi- Orăştiei prezintă totuşi garanţii.de cerea procentului de cenuşă din diem Hunedoare
prevederile cincinalului o pro­ tră de partid a lansat în acest nile în sin. A montat mobilierul finalitale pînă la sfîrşitul anului, cărbune sub cel admis de normă; Gîndiţi-vă că ne
ducţie suplimentară în valoare de sens o chemare care a fost îmbră­ la subsol (care va deveni o mo­ conduce la ideea nu numai că ora­ rezolvarea problemei de umiditate un număr de v;
ţişată de toate formaţiile ce au
36 milioane lei. Modul în care se activat şi activează pe acest şan­ dernă autoservire cu produse ali­ şul va căpăta în acest an un nou a cărbunelui cocsificabil — aceste leaşi vagoane 1
diem semicocs s<
transpune în practică acest an­ tier. Buna organizare a muncii, a- mentare) şi, începînd de luni, 1 grad de confort urban, dar şi că probleme le pun pentru că sînt zare (volum de
gajament (pînă în prezent coo­ provizionarea ritmică a locurilor septembrie, a început montajul la şantierul de aici, pînă mai anii direct legate şi de activitatea mi­
nerilor — şi clarificarea p oble- mai mare — n.n.;
trecuţi un executant cu restanţe
perativa a realizat mai mult de de muncă cu materiile* şi materia­ etajul I. ceva mai serioase, a depăşit stadiul melor de la bateria nr. 1 dc cocs uneori chiar şi
jumătate din el) ilustrează con­ lele necesare, colaborarea fructuoa­ Ritmul în care se lucrează, des­ focului maturizării şi că în prezen. fluidizat de la întreprinderea ce priveşte balei
vingător că acest colectiv îşi va să cu beneficiarul au determinat ca toinicia unor constructori cum sînt constituie o importantă forţă con­ noastră, chestiune care depinde ranţe că probler
cei din echipele zugravului Vasile
onora pe deplin cuvîntul dat.- încă de ia atacarea lucrării să structivă în activitatea de investiţii doar de resortul nostru. normal pentru c
Ing. Iosif Iacob, şeful serviciului luarea unor măs
(VASILE GRIGORAŞ — cores­ ne situăm. în devans faţă de grafic. Iancu, zidarilor Martin Muller şi a judeţului nostru. tehnic :
Rezultatul este clar. La ora ac­
Emil Pop, instalatorilor Gheorghe
pondent) tuală am creat front pentru mon­ Oprea, Viorel Nicolaescu şi Petri- C. I. — Vin fn completare cu unele as­
stau contrariu. Lipsa de discipli­ Noio
nă şi de exigenţă au determinat
Metronomul producţiei realizări cuprinse între 40—70 la
sută din planul aferent. Aici, în
parchetele „Surupata", „Fruntea Cine se
Izvor" şi „Frăsina", în loc de
Contraste în parchetele forestiere realizări ni se prezintă justificări,
fără răspunsuri la întrebările : de
ce activitatea începe şi se sfîr- dispoziţia
ale Haţegului şeşte la cheremul fiecărui mun­
citor ? ; de ce se înregistrează
absenţe nemotfvate ce frustrează O /i avind m
In pofida timpului capricios din teni de fag pentru derulaj res­ care a introdus
ultimele luni, a calamităţilor pro­ tanţa se ridică la 1 670 mc, iar la de regulă jumătate din capacita­ că uneori eşti r
tea productivă a acestor parche­
vocate de torenţi, sectorul de ex­ lemn de mină lţj peste 400 mc. te ? ; de ce se opune rezistenţă ca la moară, di
ploatare forestieră Haţeg al I.F.E.T. Restanţe se înregistrează şi la .la introducerea metodelor moder­ moara din Petr
Deva se prezintă ia finele pri­ lemn de fag pentru celuloză, la de industrie loc
melor 8 luni din acest an cu prin­ doage şi lemn pentru construcţii, ne de randament sporit în ex­ delegaţilor din j
cipalii indicatori de plan reali­ adică mai la toate sortimentele. ploatarea masei lemnoase ?
zaţi şi depăşiţi. Este vorba, fără La prima vedere s-ar părea că încercările de răspuns date de dice unele prod
Îndoială, de o judicioasă folosire aceste restanţe sînt justificate da­ şeful sectorului, ing. Marin Băltă- să aştepte cite
serviţi. Nu din c
ţeanu, şi Stelian Voicu, secretarul
a -forţelor productive, de o mai că se judecă numai faptul că deşi comitetului de partid pe sector, ci pentru că
1
intensă mobilizare pentru depăşi­ au fost calamitate drumurile fo­ mulţumesc doar parţial. Nu este
rea unor greutăţi — fireşti dealt­ restiere pe 30 km, productivitatea vorba numai de faptul că în a- semnării dispoz
fel în munca forestierilor. pe muncitor este depăşită cu 0,7 ceste parchete disciplina e mai şi-a asumat-o \
Fabricii de indi
Dincolo de aceste constatări la sută. S-ar putea să fie vorba slabă, că oamenii muncesc cu mai
laudative la adresa forestierilor deci de o necuprindere în reali­ puţină tragere de inimă, dar şi cum acesta este
zări a unor cantităţi de lemn tre­
nin Haţeg, facem precizarea că, cut prin procesul productiv. Rea­ de faptul că pe aici prezenţa ca­ şi cum nimeni
In ce priveşte sarcinile la planul litatea, insă, este cu totul alta. drelor de conducere, a membrilor tează să o sevv
sortimental, sectorul înregistrează din biroul comitetului de partid, ce aici se aglorr,
în timp ce în unele parchete,
considerabile rămîneri în urmă- pe „Valea Tisei" şi „Vînător" (ges­ este adeseori înlîmplătoare, că nu camioane tocma
Nu este vorba de> necorelaţie în­ tionar Constantin Dodu), pe „Va­ se desfăşoară o susţinută muncă n-ar trebui. Cu
tre planul valoric şi cel- fizic (am lea Fierului" (gestionar Viorel politică şi nu se iau măsuri de mai acum două
spune mai degrabă că noile rea­ Zepa), la „Nisipoasa" şi „Valea sancţionare. delegaţii Consta
Groşan din Haţi
şezări de preţuri la materialul Juri" (gestionar Ştefan Ienăşoni), Poate că acest semnal al „Me­ Dobra şi alţi 4-
lemnos are influenţe pozitive in se aplică cu succes metodele de tronomului" să aibă efectul pe
activitatea sectorului), ci de o ne- exploatare de mare productivitate care-1 scontăm şi că „dezmorţi- teptat de la or
gustificată pasivitate in ce pri­ — cu coronament —, fapt ilustrat rea" — pentru recuperarea res­ 14, cind a venit
veşte valorificarea masei lemnoa­ în importante depăşiri la planul tanţelor la planul sortimental — semnarea dispoz
se pe picior. Bineînţeles, nu de sortimental, la alte parchete, ges­ se va produce şi în aceste par­ O parte din formaţia de tineri zidari, conduşii de comunistul Ioan Ce ne facem <
către toate parchetele, ci numai tionate de Ioan Bocet, Beni Dum­ chete. Bnzeşan, de la şantierul nr. 4 al I.C.S. Hunedoara, se află in plină petenţei, tovarăt,
de unele. Pînă una alta, la buş­ bravă, Constantin Ancea, lucrurile C. ILIESCU acţiune in centrul civic al Hunedoarei, executînd lucrări de finisaj ex­ şi cine plăteşte
Foto : VIKGIL ONOIU
terior.
oanelor ?