Page 22 - Drumul_socialismului_1975_09

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6079 @ MARTI, 9 SEPTEMBRIE 1975
Pag. <■

Moment important în prag de nou an şcolar
€ a i îs ţ f® 131 I n r a 1
Consfătuirile cadrelor

EXPOZIŢII
didactice La Casa de cultură din Hunedoara s-a deschis o expoziţie de
pictură naivă, aparţinînd artistului amator Carol Ambruş, din
Anina.
Integrate Sntr-o bună tradiţie a tate obţinute în munca instructiv- au dat economiei judeţului 2 473 Utilizînd, pe lingă instrumentele tradiţionale picturii şi alte
învăţământului nostru românesc, educativă pe anul şcolar 1974—1975; absolvenţi pregătiţi pentru siderur­ materiale (paie, nisip, sticlă, frunze ş.a.), colajele executate de C.
Ambruş redau aspecte din peisajul industrial al judeţului, precum
consfătuirile cadrelor didactice din sarcinile şcolilor pentru îmbunătă­ gie, minerit, mecanică, ramurile
această toamnă au reunit, la dez­ ţirea activităţii de instruire şi edu­ construcţiei industriale şi civile. şi unele monumente istorice hunedorene. Expoziţia, inedită în fe­
baterile majorelor probleme ale care a elevilor", au avut loc am­ Producţia realizată în atelierele de lul ei, relevînd un plastician talentat, se bucură de o bună apre­
ciere din partea publicului.
şcolii pentru viitoarea etapă, peste ple dezbateri în care s-a analizat profil în anul şcolar precedent se
5 000 de educatoare, învăţători, stadiul îndeplinirii măsurilor lua­ ridică la peste 6 milioane lei.
profesori şi maiştri-instructori din te în lumina hotărîrilor Plenarei Concluziile desprinse din activi­
judeţ. La lucrările consfătuirilor C.C. al P.C.R. din iunie 1973 şi a tatea anului şcolar încheiat şi din La Galeriile de artă ale fondului, plastic din Deva, a avut loc
organizate în şapte centre ale ju­ Plenarei comune din iulie 1975 analiza consfătuirilor, sarcinile im­ vernisajul expoziţiei de cologravuri aparţinînd lui Gedeon Zoltan.
deţului au participat membri ai pentru dezvoltarea învăţămîntului. portante puse de documentele Artistul — profesor la Institutul de arte plastice „Ion Andreescu"
biroului Comitetului judeţean de Pe secţii, dezbaterile din consfă­ Congresului al Xl-lea, de cuvânta­
partid şi ai Comitetului executiv tuiri s-au desfăşurat pe marginea rea secretarului general al partidu­ din Cluj-Napoca — expune un număr de 22 cologravuri, gen plastic,
prezentat pentru prima dată la Deva.
al Consiliului popular judeţean : la referatelor s „Perfecţionarea meto­ lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Deva — tovarăşii Ioachim Moga, delor de muncă cu copiii. Realiza­ la Plenara comună a C.C. al P.C.R.
prim-secretar al Comitetului jude­ rea unui învăţămînt activ, diferen­ şi Consiliului Suprem al Dez­
ţean de partid, preşedintele Co­ ţiat şi individualizat, sarcină a tu­ voltării Economice şi Sociale din „Oameni şi fapte oglindite în pictură" se intitulează expoziţia
mitetului executiv al Consiliului turor cadrelor didactice pentru ri­ 21—22 iulie a.c., în faţa învăţă­ deschisă recent la Orăştie. Lucrările artistei Xenia Bursan se
popular judeţean, Ilie Rădulescu, dicarea nivelului de pregătire al e- mîntului impun măsuri asupra că­ bucură de un deosebit succes. (Ioan Popa, corespondent)
secretar al Comitetului judeţean levilor şi lichidarea repetenţiei" rora dezbaterile au stăruit în mod
de partid j la Petroşani — tova­ (cu educatoarele şi învăţătorii), deosebit. în noul an şcolar, între­
răşii Vichente Bălan, prim-vice- „Legarea învăţămîntului de viaţă, gul corp didactic este chemat
preşcdinte al Comitetului execu­ înfăptuirea sarcinilor stabilite de să-şi sporească răspunderea pen­
tiv al Consiliului popular jude­ cel de-al Xl-lea Congres al P.C.R. tru realizarea exemplară a indi­
ţean, Cornel Stoica, inspector ge­ privind integrarea învăţămîntului caţiilor conducerii partidului cu La şcoala din Muncel
neral al Inspectoratului şcolar ju­ gimnazial, liceal şi tehnic-profe- privire la perfecţionarea procesu­
deţean ; la Hunedoara — tova­ sional cu practica, cu producţia" lui instructiv-educativ din şcoli,
răşul Constantin Dumitrescu, se­ (cu profesorii şi maiştrii-instruc- integrarea învăţămîntului cu cer­
cretar al Comitetului judeţean de tori), „Sarcinile cadrelor didactice cetarea şi producţia, creşterea ro­ Iresponsabilitate
partid s la Orăştie — tova­ privind perfecţionarea predării lului şcolii în formarea cadrelor 0
răşul Mircea Lucaciu, şef de .ştiinţelor sociale în lumina docu­ de care are atîta nevoie societa­
secţie la Comitetul judeţean mentelor adoptate de cel de-al Xl- tea noastră de mîine.
de partid ţ la Haţeg — to­ lea Congres al P.C.R." (cu profe­ Se cere, de asemenea, să fie în efectuarea reparaţiilor
varăşul Petre Lungu, şef de secţie sorii care predau ştiinţele sociale). întărit caracterul politico-edu-
la Comitetul judeţean de partid; Analiza exigentă, de înaltă res­ cativ al activităţii didactice
la Brad — tovarăşul Brîncoveanu ponsabilitate comunistă ce a carac­ prin integrarea sarcinilor ce izvo­ — Bine că acum, cînd mai e o sîntem în măsură să precizăm ca­
Pogea, preşedintele Colegiului ju­ terizat consfătuirile a făcut ca dez­ răsc din documentele partidului săptămână pînă la deschiderea nou­ re va fi situaţia în viitor" şi con­
deţean de partid; la Ilia — tova­ baterile să se desfăşoare în spiri­ nostru în toate formele procesului lui an şcolar, acţionează toţi ! sideră necesar să se adreseze
I.P.H. Deva. La 2 aprilie, un me­
răşul Gheorghe Pavel, redactorul tul indicaţiilor desprinse din cu- de învăţămînt. Aceasta presupune Constatarea făcută — nu fără
şef al ziarului „Drumul socialismu­ vîntarea secretarului general al ca fiecare cadru didactic să cuprin­ reproş — de şeful secţiei construc­ moriu, însoţit de o copie a răs­
lui". înscrise în activitatea con­ partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae dă în programul său de activitate ţii a Cooperativei „Mureşul" Deva, punsului minei, porneşte de la pri­
structivă, de muncă neobosită a Ceauşescu, la Plenara comună din studierea şi aplicarea conţinutului în momentul cînd a văzut că ;,e măria Veţel spre primăria munici­
întregului nostru popor pentru în­ iulie a.c. Bilanţul activităţii des­ documentelor de partid şi de stat, luat la întrebări" şi de redactorul piului Deva. Răspunsul acesteia din
făptuirea luminosului Program a- făşurate de slujitorii şcolii hune­ popularizarea lor în rîndul elevi­ ziarului pentru (ne)repararea şco­ urmă vine abia la 14 iunie (cu adresa
doptat la cel de-al Xl-lea Con­ lor şi părinţilor, explicarea feno­ lii din Muncel, merită atenţie. nr. 2192). Se prevedeau reparaţii
gres al partidului şi a hotărârilor dorene s-a dovedit demn de efor­ menelor politice şi social-economi- „Acţionează toţi". Exact. Acum, curente („zugrăveli şi întreţinerea
tul oamenilor angajaţi în nobila
Plenarei comune a C.C. al P.C.R. misiune de instruire şi educare a ce de pe poziţia materialismului cînd, de fapt, peste tot a început învelitoarci"). La 4 iulie, primăria
şi a Consiliului Suprem al Dezvol­ numărătoarea inversă pînă la des­ din Veţel, cu adresa nr. 1059. cere „să
tării Economice şi Sociale a Româ­ tinerei generaţii. în ce priveşte dialectic şi istoric. O sarcină ce chiderea noului an de învăţă­ se întocmească cît mai urgent de­
conţinutul muncii, în învăţământul
trebuie să stea în atenţia fiecărui
niei, din iulie a.c., dezbaterile con­ primar sarcina principală trasată cadru didactic este educarea revo­ mînt, la Deva se iau măsuri pen­ vizul de lucrări necesar la : apro­
sfătuirilor cadrelor didactice de de Plenara din iunie 1973 de a li­ luţionară, ateist-ştiinţifică, în spi­ tru... începerea reparaţiilor la şcoa­ barea fondurilor, deschiderea fi­
săptămîna trecută au vizat proble­ la din Muncel. Incredibil, dar a- nanţării şi angajarea lucrării".
me fundamentale pentru ridicarea chida repetenţia a fost îndeplinită ritul dragostei faţă de patrie şi devărat. Joi, 4 septembrie, la Şcoa­ Fondurile alocate erau, însă. insu­
partid a elevilor, a maselor de oa­
în judeţul nostru aproape în tota­
calitativă a procesului instructiv- litate (procentul de promovabilita- meni ai muncii. Aceasta implică o la generală din Muncelu Mic — ficiente pentru ceea ce trebuia re­
educativ din şcoli. Desfăşurate pe te este de 99,66 la sută). în învă­ activitate intensă atit pe planul e- unde acoperişul trebuie înlocuit în parat. în urma intervenţiei Comi­
parcursul a două zile, în şedinţe ţămîntul general, rezultatele la în­ ducării comuniste a tinerilor, cît întregime, unde tavanele sînt de­ tetului municipal de partid, a Co­
plenare şi pe secţii, consfătuirile văţătură au cunoscut un salt cali­ şi pe planul ridicării nivelului de teriorate, pereţii umezi, afumaţi, mitetului executiv al Consiliului
au aprofundat răspunderile şcolii tativ faţă de anii anteriori (93,76 pregătire politico-ideologică a adul­ murdari, geamurile sparte (comple­ popular municipal Deva, problema
In procesul educaţiei comuniste a la sută), iar în cel liceal : 94,16 la ţilor, a părinţilor. Cadrul didactic tate cu placaj şi cartoane), sobele şcolii din Muncel începe să stea
tinerei generaţii, experienţa cîşti- total necorespunzătoare, unde tro­ mai mult în atenţie. Se găsesc fon­
gată in orientarea învăţământului sută în unităţile cu profil real- nu trebuie să fie numai un bun nează dezordinea şi slaba gospo­ durile necesare, se încredinţează lu­
uman şi 89,03 la sută în cele de
erudit, pedagog şi practician la ca­
Spre producţie, spre viaţă. dărire — era linişte. O linişte re­ crarea cooperativei „Mureşul". se
In şedinţele plenare, pe margi­ specialitate. In anul şcolar înche­ tedră, ci şi un luminător al mase­ voltătoare, în timp ce la Veţel şi trasează sarcini. Cum au fost primi­
nea referatelor cu temă : „Rezul- iat, cele 10 grupuri profesionale lor. Deva se acţiona febril. te şi, mai ales, cum s-a urmărit în­
De ce s-a ajuns aici ? Cum s-a deplinirea lor ? Aici e aici !
ajuns ? Greu de răspuns. Justifi­ Cooperativa „Mureşul" se „spală pe
cările nu „ţin". Directorul şcolii, mîini" că nu a avut documentaţia
prof. Septimiu Purcea, spune că pînă la 1 septembrie. „Pe vorbe nu
de la 1 august bate „zi de zi dru­ începem lucrarea" — zice. La mu­
mul de la constructor (Cooperativa nicipiu e agitaţie că nu s-au res­
„Mureşul" Deva), la sistematizare pectat sarcinile date. Inspectoratul
(Consiliul popular municipal De­ şcolar judeţean nu ştie nimic ! La
va) şi înapoi". I s-a „condiţionat sarcina trasată de primarul muni­
concediul de odihnă de punerea cipiului Deva, un om de la coo­
la punct a şcolii. Acum, nici perativa „Mureşul" (tovarăşul Ioan
concediu, nici şcoală". Aşa este. Roşitor) e trimis expres la Muncel.
Dar pînă la 1 august ce a Materialele (asigurate de primăria
făcut directorul ? Dar celelalte municipală) au fost transpor­
cadre didactice ? Nu i-a deran­ tate. Sîmbătă, 6 septembrie, -tova­
jat „decorul" în care au făcut de răşul Roşitor ne încredinţa că
serviciu, eşalonat, în timpul va­ lucrul va înainta vertiginos. ..To­
canţei ? Nu şi-au amintit de con­ varăşii de la secţia mină ne ajută
diţiile necorespunzătoare în care cu forţă de muncă, ne-au asi­
au lucrat în timpul anului şco­ gurat cazarea, masa. De la primă­
lar trecut ? Au putut aştepta liniş­ ria din Veţel, însă, nici o mişcare.
tiţi deschiderea noului an ? Ne-au promis ajutoare — zidari,
La primăria comunei Veţel, do­ zugravi şi forţă necalificată. Noi
cumentele arată că s-a acţionat, lucrăm zilnic, de dimineaţă pînă
totuşi. Aici vorbesc nişte hîrtii. Cu seara. Vă rog notaţi : la 14 sep­
adresa nr. 393 din 11 martie 1975, pri­ tembrie, cu exceoţia unei singure
măria cerea secţiei mină Muncel clase, şcoala va fi gata !“.
relaţii în legătură cu rezistenţa Am notat. Dar cu iresponsabili­
terenului pe care se află ampla­ tatea atîtor oameni responsabili,
sată şcoala, pentru a s0i dacă me­
r
Aspect din timpul consfătuirii cadrelor didactice din municipiul Deva. rită să se aloce fonSuri. La 24 cum rămîr.e ? !
Foto : NICOLAE STOICAN martie, secţia mină răspunde : „nu LUCIA LICIU
PROFIL „Şcoala noastră —grădină înfloritoare"
#-■.
„in artă mă simt Răspunsul pionierilor la chemare: fapte, acţiuni, iniţiative
Chemarea pionierilor de la din curte, au îngrijit florile şi au 1 rea a 100 de planşe didactice şi
— Timpul liber de dansuri. Apoi, aria artistică s-a ex­ Şcoala generală nr. 7 din Hune­
pasiv mă oboseşte. tins. Am început să mă ocup de montaje sădit altele (de toamnă), au re- 200 de cărţi din biblioteca şco­
Cind nu sînt alte muzical-literare, de teatru, de programe doara, adresată tuturor colegilor amenajat terenul sportiv. Cei mai lii" — ne scriu pionierii de la
treburi economice ale brigăzii artistice de agitaţie. Simţeam lor din judeţ, sub deviza : „Şcoa­ mari recondiţionează materialul Şcoala generală nr. 2 Călan, iar
de făcut in sat — nevoia ca şi noi, pădurenii cei uitaţi de la noastră — grădină înfloritoa­ didactic şi aranjează vitrinele cei din Simeria (şc. generală nr.
noi dascălii nu pu lume odinioară, să ne afirmăm. E mare re", a găsit un larg ecou în rîn­ din laboratorul de biologie, iar 2) au trecut la recondiţionarea a
tem fi rupţi de via­ lucru să simţi azi satisfacţia acestei a- dul purtătorilor cravatelor roşii în atelierul' de lăcătuşerie pregă­ 400 manuale şcolare. „Acestea
ţa în care mun­ f ir mări... eu tricolor. în aceste zile premer­ tesc mesele şi sculele de lucru". acum, înainte de începerea noului
cim şi trăim —
Profesorul Rusalin Işfănoni nu şi-a no­
caut să mă ocup tat într-un carnet anume momentele aces­ gătoare începutului noului an de „Pioniera Rodica Ambroş, coman- an şcolar, ne spun copiii — pen­
de artă. Ea m-a tei afirmări. Ele stau înscrise în diplo­ învăţămînt, elevii s-au prezentat danta comandamentului munici­ tru că pentru viitor ne-am pro­
atras dintotdeauna. mele cucerite de formaţiile din Dăbîca şl la şcoală pentru a răspunde, prin pal Hunedoara, ne-a informat pus acţiuni cu ale căror rezultate
în ea am găsit fapte, entuziastei chemări, fapte despre hărnicia pionierilor din să ne situăm în frunte". „Şi noi
mediul în care mă Hăşdău la întrecerile artistice naţionale cu care întîmpină cea de-â IlI-a --municipiu în realizarea planului am trecut la fapte — ne infor­
simt acasă. Şi ar­ şi internaţionale — locul II la Festivalul Conferinţă Naţională a Organiza­ economic — ne scrie Ion Cismaş. mează pionierii din Sîntandrei.
de folclor de la Zakopane (Polonia), lo­
ta pădurenilor, in cul I la faza republicană a Festivalului ţiei pionierilor.
mijlocul cărora am cultural-artistic al pionierilor şi şcolari­ S-au colectat 450 kg fructe de Pregătim sălile de clasă, reactua­
crescut şi m-am Şi pentru că cei ce cheamă pădure, 50 000 kg deşeuri feroase, lizăm agitaţia vizuală, recondiţio­
format, îmi oferă adevărate satisfac­ lor (1975). Iar de curînd, la Festivalul trebuie să fie exemplu, pionierii 550 kg deşeuri neferoase, 11 700 năm 100 de manuale şi 50 de
ţii. M-am ataşat de ea de cînd a- artei pădureneşti, unde patru generaţii de la Şcoala generală nr. 7 din kg deşeuri hîrtie, sticle şi bor­ planşe didactice, şi am luat sub
veam 15 ani. Eram interpret în forma­ Hunedoara au şi trecut la fapte. cane în valoare de peste 24 000 patronajul nostru grădiniţa de
ri 0 ^ de dansuri a căminului cultural din de dansatori pădureni au cules prin lei. în fruntea celor mai harnici copii din sat. Dar nu oricum.
Dăbîca. Pe atunci eram mecanic de mi- autenticitate, vigoare şi spectaculozitate După cum ne scriu Ioana Voieu
lucram în atelierele de reparat ma­ sufragiile specialiştilor şi spectatorilor, şi Horia Talfeş, de la subredacţia la aceste frumoase realizări se Reparăm şi vopsim măsuţele,
şini miniere la Ghelar şi elev seralist la „Tot înainte", la şcoala iniţiatoa­ află pionierii de la şcolile ge­ scăunelele, punem la punct ju­
liceul din Hunedoara. Cît timp m-am pre­ instructorul formaţiei şi directorul căminu­ nerale nr. 5 Hunedoara şi cele căriile, înfrumuseţăm sălile, ca
gătit pentru a ajunge dascăl, n-am pă­ lui cultural din Topliţa, Rusalin Işfănoni, re a întrecerii pionierii claselor din Ghelar şi Teliuc". şi localul lor să fie o adevărată
răsit o clipă activitatea artistică. Din in­ îşi rpunea cu emoţie şi mîndrie : „Bucu­ II—IV au strîns frunzele uscate „Noi am început recondiţiona- grădină înfloritoare".
terpret am devenii Instructorul formaţiei ria de azi ne obligă pentru mîine".