Page 34 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6080 ® MARŢI, 16 SEPTEMBRIE 1975

Concursul gazetelor de perete
în preajma deschiderii noului an de studiu In învăţămîntul de partid

Organizare, în strînsă legătură Cînd concurezi... singur,

cu condiţiile concrete ale unităţii cîştigi, normal, locul întîi
— Cum staţi cu activitatea ga­ de aceea, promite că va discuta cu
zetelor de perete ? — îl întrebăm responsabilul gazetei, tovarăşul
In toate organizaţiile de partid tivează. Aşa stînd lucrurile, noi a mişcării democratice şi revolu­ pe tovarăşul Victor Haneş, locţii­
au iloc intense pregătiri în vede­ am ţinut seama de faptul că a- ţionare din ţara noastră. Folosin- torul secretarului Comitetului co­ Ion Ister, şi împreună eu secreta­
rul organizaţiei de partid, Tiberiu
rea deschiderii noului an de stu­ vem secţii şi ateliere care lucrea­ du-ne de organizarea învăţămîn- munal de partid Gurasada. Uca, vor asigura o activitate sus­
diu poiitico-ideologic. Pentru a ne ză pe 3 schimburi, altele pe două, tului poiitico-ideologic din acest — Foarte bine. Avem mai multe ţinută la gazeta de perete.
edifica mai bine asupra modului după cum avem servicii doar pe an şi în viitor, ne-am gîndit să-i gazete, la fiecare organizaţie cîte Tovarăşul Haneş ne spunea ceva
în care se munceşte în această un schimb. Apoi, am ţinut seama încadrăm în această formă, iar. una, în care publicăm articole- şi despre gazeta de la staţia de
direcţie la U.U.M.R. Crişcior, de faptul că în uzină lucrează în viitori ani să treacă la forme chemări pentru acţiunile şi proble­ faentonită, ca apoi să scalde lucru­
ne-am adresat tovarăşului Victor peste 500 de tineri, că o catego­ superioare de 9tudiu. Nici aici mele care ne preocupă, care stau rile, cum că nu ştie dacă „şi-au
Almăşan, secretarul comitetului de rie însemnată o reprezintă nave­ însă nu procedăm mecanic- Avem în faţa noastră în această perioa­ făcut gazetă sau nu, dar oricum
partid din unitate. tiştii. De asemenea, avem secţii membri de partid care au făcut dă, şi alte materiale mobilizatoare. li s-au dat sprijinul şi indicaţiile
— Care este stadiul pre­ cu colective stabile, omogene, dar liceul. Pentru aceştia, accentul Am încheiat etapele de concurs — necesare". Gazetă, la staţia de ben-
gătirilor, tovarăşe secretar ? avem şi colective în care este în­ se va pune in anul viitor de stu­ prima şi a doua —, gazeta de pe­ tonită, există, fizic. Altfel, tot goa­
— Potrivit instrucţiunilor secre­ că prezentă fluctuaţia. Am ţinut diu nu atît pe istoria patriei, cit rete de la centrul de comună cîş- lă, ca cea de la C.A.P., doar cu
tariatului C.C. al P.C.R., în primul seama şi de nivelul de pregătire mai ales pe cea a partidului, pen­ tigînd locul întîi; acum vom orga­ mai mult praf pe ea.
rînd am adus la cunoştinţa birou­ al oamenilor, de vîrsta şi posibi­ tru ca la sfîrşitul unui an de stu­ niza o expoziţie a gazetelor de pe­ La Gothatea, gazeta de perete e
rilor organizaţiilor de bază, între­ lităţile lor de studiu. diu ei să aibă o viziune unitară, rete... afişată în centrul satului, la vede­
gului activ de partid, modul în — Care este structura cursuri­ închegată asupra istoriei patriei Gazeta „Viitorul", cîştigătoare a re, şi prezintă un singur articol
care se organizează studiul, pre­ lor? şi partidului. concursului — fără număr de e- — „Despre activitatea de coopera­
cum şi acţiunile ce trebuie să le — Am organizat 3 cursuri de Pentru tinerii membri de partid, diţie, fără dată —, înfăţişează ci­ ţie din sat", datat „Trimestrul I
întreprindem. Pe această bază a informare asupra problemelor ac­ primiţi în ultimul an, spuneam titorului un articol; „Pregătirea şi 1975“ şi semnat „Director" (? !).
început consultarea membrilor de tuale ale politicii interne şi ex­ că avem organizat un curs de desfăşurarea campaniei agricole de Alte gazete din comună n-am
partid în vederea constituirii terne a partidului şi statului, 4 studiere a Statutului P.C.R. toamnă", datat 1 septembrie, un mai avut posibilitatea să vedem.
altul, „Vaier Herbei şi echipa",
—
Care ar fi structura după
cursurilor. In momentul de faţă cursuri de studiere a politicii e- studii a propagandiştilor ? datat 31 iulie 1975, un colţ satiric Cele patru ne-au lămurit totuşi că
această etapă este deja realizată. conomice interne şi internaţionale, — Cred că ne-am orientat co­ „Arici" — gol, fără... ţepi, şi cam lucrurile stau exact invers relată­
Paralel, ne-am ocupat îndea­ 5 cursuri pentru studierea princi­ atît'. Deci, gazeta a parcurs etapa rilor locţiitorului secretarului co­
proape de selecţionarea şi confir­ palelor momente din istoria pa­ respunzător şi în această direc­ a doua cu articole din... iulie şi mitetului comunal de partid. Asa
marea de către comitetul de partid triei şi partidului, a mişcării de­ ţie. Adică, 9 din cei 13 propagan­ cu sărăcie tematică. Dar, în com­ am înţeles cum o gazetă, cea de
dişti sînt oameni cu studii supe­
la centru, „Viitorul", destul de să­
a tuturor propagandiştilor nece­ mocratice şi revoluţionare din ţa­ rioare, iar 4 cu studii medii. Ma­ petiţie ou organul organizaţiei de racă şi_ ea, poate cîştiga un con­
sari. ra noastră, precum şi un curs de rea lor majoritate sînt tovarăşi partid de la cooperativa agricolă curs, cînd practic concurează sin­
— Ce criterii aţi avut în vedere studiere a Statutului Partidului cu vechime în partid, cu expe­ de producţie — gazetă fără nume, gură. Faţă de această situaţie, co­
5a alcătuirea cursurilor? Comunist Român. rienţă si competenţă. care la data prezenţei noastre în mitetul comunal de partid va tre­
— In organizarea învăţămîntu- — Reţine atenţia numărul mare La U.U.M.R. Crişcior, comitetul Gurasada era goală-goluţă, normal bui să intervină prompt şi eficient,
Bui de partid am avut în vedere de cursuri organizate pentru stu­ de partid şi birourile organizaţii­ că „Viitorul" cîştigă. Şi cîte lu­ să organizeze desfăşurarea unei ac­
cîteva condiţii concrete ale uzi­ dierea istoriei patriei şi partidu­ cruri n-ar avea de făcut gazeta tivităţi serioase prin gazetele de
nei. Dealtfel, instrucţiunile Se­ lui. Cum se explică aceasta ? lor de bază au dovedit mult dis- cooperativei, cită bogăţie tematică, perete, îndrumînd organizaţiile de
cernămînt şi preocupare în orga­
cretariatului C.C. al P.C.R. sînt — Spuneam că avefn un mare nizarea noului an de studiu în cîte date de tot felul oferă desfă­ partid, instruind colectivele de re­
suficient de elastic concepute, număr de membri de partid ti­ învăţămîntul de partid. Aceeaşi şurarea campaniei agricole de dacţie cu sarcinile ce le stau în
astfel încît să dea posibilitate bi­ neri. Mărea lor majoritate au stu­ preocupare atentă trebuie s-o do­ toamnă... Preşedintele cooperativei, faţă, să respecte indicaţiile orga­
rourilor organizaţiilor de bază şi diat Statutul partidului. Cu acest vedească şi în îndrumarea învă- tovarăşul Octavian Nicula, este de nului judeţean de partid în acest)
comitetelor de partid să se orien­ prilej am constatat, împreună cu ţămîntului de-a lungul anului de acord că gazeta ar putea fi un fac­ domeniu al muncii politice de
teze în organizare după spe­ propagandiştii, că unii dintre ei studiu. tor mobilizator, agitatoric, deosebit masă.
cificul unităţilor în care ac­ nu cunosc bine istoria partidului, CORNEL ARMEANU de preţios în această perioadă, şi NICOLAE STANCIU
Dicţionar poliiico-economic
Conducere şi muncă colectivă, numai în raport cu starea iniţia­
principiu de bază al organizării lă, ci şi cu cea finală, cu ţelul
şi conducerii întregii activităţi de social-economic spre care tinde
partid şi economico-sociale în mişcarea. P.s. este rezultatul lup­
R.S. România, care asigură îmbi­ tei contrariilor în care învinge
narea armonioasă a răspunderii ceea ce este nou şi are perspecti­
comune cu răspunderea persona­ vă. In orînduirile bazate pe ex­
lă a fiecăruia în elaborarea, adop­ ploatare, p.s. se înfăptuieşte prin
tarea şi înfăptuirea hotărîrilor. învingerea forţelor retrograde.
Alături de alte principii şi norme, Clasa înaintată a societăţii este
c. şi m.c. determină funcţionarea purtătoarea p.s. In socialism, p.s.
democratică a partidului, a statu­ dobîndeşte un conţinut nou ; el
lui, a organelor şi organizaţiilor presupune perfecţionarea tuturor
lor, a celorlalte organizaţii şi in­ laturilor vieţii sociale, realizarea
stituţii din R.S. România, pune­ condiţiilor optime pentru afirma­
rea în valoare a experienţei, pri­ rea plenară a personalităţii uma­
ceperii şi iniţiativei oamenilor ne. P.s. se înfăptuieşte prin acti­
muncii. Statutul P.C.R. prevede vitatea conştientă şi coordonată a
că „organele de partid îşi desfă­ tuturor membrilor societăţii. Co­
şoară activitatea pe baza princi­ munitatea intereselor fundamenta­
piului muncii colective, principiu le ale membrilor societăţii creea­
suprem al conducerii de partid". ză premise obiective • pentru acce­
Acest principiu presupune : ţine­ lerarea p.s. în ţara noastră, rea­
rea cu regularitate a plenarelor lizarea rapidă a p.s. constituie
organelor de partid', a adunărilor unul dintre ţelurile primordiale
generale, şedinţelor de birou, de ale Programului P.C.R. de făurire
secretariat ; dreptul nelimitat al a societăţii socialiste multilateral
membrilor organelor de partid de dezvoltate şi de înaintare a Româ­
a-şi spune părerea, în cadru or­ niei spre comunism.
ganizat, asupra tuturor probleme-., Avantaj reciproc, principiu de
lor puse în discuţie ; elaborarea bază al relaţiilor internaţionale Brigada condusă de comunistul Mihai Dudescu de la sectorul I al E.M. Vulcan se numără prilitre coc
hotărîrilor şi măsurilor adoptate contemporane, potrivit căruia ra­ .mai bune din sector. .... Foto : V. ONOIU
cu consultarea largă a membrilor. porturile dintre state trebuie să
de partid, a cadrelor, a maselor se întemeieze pe respectarea in­
de oameni ai muncii ; participa-' tereselor lor naţionale şi inter­ In economia munfclpfulul Oeva
rea tuturor membrilor organelor naţionale, să favorizeze dezvolta­
de conducere la întreaga activita­ rea de sine stătătoare a acestora,
te de concepţie, elaborare şi apli­ în condiţiile progresului tuturor
care a hotărîrilor. Asemenea ce­ statelor. Principiul a.r. decurge ÂctiVitafe politico susţinute pentru
rinţe se aplică, în mod specific, din egalitatea suverană a statelor,
şi activităţii de' stat, economice, din dreptul lor de a promova ra­
sociale etc. Membrii unui organ porturi de colaborare, ca entităţi finalizarea cincinalului înainte- de termen
colectiv de conducere răspund în de sine stătătoare, independente.
mod solidar de hotărîrile adop­ Forme ale aplicării, a.r. pot fi.t Firesc, acum cînd ne mai des­ ne lei şi la productivitate de a- ‘miniisuri la 'planul sortimental şl
tate şi de aducerea lor la înde­ asigurarea echivalenţei de trata­ part doar ceva mai mult de trei proape i3 000 lei pe lucrător şi, bi­ la construcţii-montaj, iar Ţesătoria
plinire, poartă , răspunderea per­ ment în relaţiile diplomatice, a- luni de sfîrşitul unui an de mun­ neînţeles, menţinînd şi în septem­ de mătase n-a realizat nici planul
sonală pentru sectorul încredinţat, cordarea reciprocă de avantaje că, fiecare colectiv îşi înteţeşte e- brie cel puţin ritmul- de lucru producţiei’ globale, nici productivi­
răspund, atît în faţa organului de prin legislaţia- internă, asigurarea forturile pentru a spori realiză­ din luna august — există create tatea muncii.
conducere din car.e fac , parte, cît echivalenţei schimburilor econo­ condiţii ca planul cincinal pe mu­ Cele mai mari nerealizări, care
şi în faţa organului 'imediat su­ mice, acordarea clauzei naţiunii rile şi a pregăti temeinic condiţii­ nicipiu să fie realizat încă la în­ au, făcut şi., obiectul unei analize
le intrării într-o nouă perioadă de
perior. celei mai favorizate, egalitatea laborioasă activitate. Aceleaşi trăiri ceputul trimestrului IV. ritri Biroul" comitetului municipal de
<
Progres social, evoluţie progre­ politică în cadrul tratatelor inter­ Merite în obţinerea , acestor re­ partid, s-au înregistrat la activi­
sivă a societăţii care implică miş­ naţionale etc. încălcarea principiu-' se resimt puternic şi în viaţa or­ zultate au, desigur, toate colecti­ tatea de construcţii-montaj (90,6 la
ganizaţiilor de partid din între­
carea ascendentă a relaţiilor so­ lui a.r, duce 1-a inegalitate între prinderile municipiului Deva. Lar­ vele de muncă. Prin rezultatele sută pe municipiu). Rezultate sub
:
ciale şi îmbunătăţirea condiţiei u- state, generînd privilegii şi avan­ ga rezonanţă politică ’ a hotărîrilor obţinute şi susţinută activitate cerinţe s-au înregistrat la extin­
mane, ridicarea pe o treaptă su­ taje pentru . unele state în defa­ Plenarei comune a C.C. al P.C.R. de-a lungul întregului an, se re­ derea Termocentralei, Mintia, sec­
perioară a modului de viaţă al voarea altora. în relaţiile sale cu şi Consiliului Suprem al Dezvol­ marcă însă colectivele de la Ter­ ţia B.C.A. Bîrcea şi la construcţii
omului privit ca fiinţă umană toate statele, R.S. România pro­ tării Economice şi Sociale a Româ­ mocentrala Mintia, Exploatarea social-culturale. Astfel, de exem­
completă. P.s. are la bază pro­ movează cu consecvenţă, alături niei din 21—22 dulie a.c., îndem­ minieră Deva, întreprinderea de plu, din 1 H8 locuri în cămine
gresul economic, se împleteşte or­ de alte principii, şi principiul nurile şi indicaţiile ’ de înaltă va­ materiale de construcţii Bîrcea, muncitoreşti — cît prevede planul
ganic cu acesta şi se apreciază nu avantajului reciproc. loare teoretică şi practică date de şantierele II al T.C.H. şi 7 Chiş- pe 1975 —, s-au predat doar 224 ;
secretarul general al partidului, cădaga şi altele. In aceste unităţi din 814 apartamente de stat — doar
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, gă­ — ca şi în altele, dealtfel —, a fost 468 ; din 504 apartamente proprie­
tate personală, doar 227. Şi sî.ntem
Revenim sesc corespondent fidel’ în munca imprimat un stil de conducere con­ în plin septembrie I Iată de ce, în
cret, operativ, s-a imprimat mai
plină de răspundere şi„ angajare a
aceste zile, sub conducerea nemij­
fiecărui comunist, a fiecărui om
multă ordine şi disciplină.
al muncii din întreprinderi şi de Analizînd însă rezultatele dobîn- locită a unor cadre cu munci de
In numărul trecut al ziarului Aurel Oprişa, tratează problema pe şantiere. Rezultatele lunii au­ dite, munca depusă, în lumina o- răspundere/ care s-au deplasat la
nostru criticam faptul că gazeta asigurării bazei furajere pe tim­ gust sînt convingătoare : planul biectivelor stabilite de Plenara locurile de muncă, acolo unde este
de perete „Agricultura socialistă", pul iernii, altul — măsurile, lua­ producţiei industriale a fost depă­ C.C. al P.C.R. din 21—22 iulie a.c., greul, pe fiecare şantier se mun­
de la C.A.P. Rapoltu Mare, se si­ te de comitetul de partid pentru şit cu 5,7 la sută, productivitatea ajungem la concluzia că există re­ ceşte cu mai multă răspundere şi
tua în afara preocupărilor de înfăptuirea hotărîrilor plenarei muncii cu 7,1 la sută, iar la export surse pentru succese şi mai mari, dăruire, astfel încît restanţele să
mare actualitate. din 21—22 iulie a.c., iar al trei­ s-au încasat în plus, pe relaţia chiar dacă în continuare sarcinile fie recuperate, iar obiectivele să
Consemnăm acum că în răs­ lea — avantajele aduse de noua „devize libere", 34 000 lei valută; sînt mai complexe, de mai mare producă la termen. S-au stabilit,
timpul cîtorva zile colectivul structură a organizaţiilor de de asemenea, planul de investiţii dificultate. Existenţa acestor re­ de asemenea, măsuri pentru ca 1a
gazetei de perete şi-a însu­ partid de la sate. a fost depăşit la „total" cu 1,6 la surse o dovedesc chiar realizările unele obiective şi utilaje — în mod
deosebit pe platforma Chişcădaga
Actuala ediţie are totuşi două
şit critica. Ca urmare, a a- lacune importante. Prima : arti­ sută, iar la’ „utilaje montate" cu din august, care s-au situat dea­ — lucrul să se desfăşoare pe două
supra tuturor lunilor anului, toc­
18,1 la sută. Remarcabil este fap­
părut o nouă ediţie, în care sînt colele au încă un caracter gene­ tul că, pe 8 luni, toate întreprin­ mai pentru că munca a fost mai, schimburi sau în program prelun­
prezente preocupările membrilor ral. A doua : rubricile destinate derile din municipiul Deva şi-au bine organizată, s-au asigurat toa­ git.
cooperatori în această campanie colţului satiric nu se ridică la depăşit atît planul producţiei in­ te condiţiile tehnice şi materiale
agricolă de toamnă. un nivel corespunzător. Asupra dustriale, cît şi cel al productivi­ pentru a se lucra zi de zi în rit­ NICOLAE ANDRONACHE
Unul din articole, semnat de acestei rubrici mai trebuie gîn­ tăţii muncii. înregistrind un plus mul stabiliijt. Şi totuşi, in economia secretqr al Comitetului
medicul veterinar al» cooperativei, dit. .r- - ' la‘ producţia globală de 66 milioa­ municipiului s-au înregistrat unele _ municipal Deva al P.C.R.
u