Page 37 - Drumul_socialismului_1975_09
P. 37
(O • MARŢI, 16 SEPTEMBRIE 1975 Pag. 5
L V I I T O R
CONTROLUL OBŞTESC
G M E I N I C ! !N ACŢIUNE ! „Săptămîna Crucii roşii" ^ PLATA A RĂMAS ACEEAŞI
t
Societatea de Cruce roşie, or de protejare a mediului înconju J) In salul Cinciş, s-a introdus
Din primăvară pină ganizaţie de masă voluntară cu rător. l o centrală telefonică, pe' trei
/ schimburi, costul unui abona-
larg caracter obştesc şi profund
Organizaţia de Cruce roşie din
i zootehnica—model de umanitară, îşi desfăşoară în acest judeţul nostru numără în prezent ţ ment fiind de 40 lei. De o
in toamnă... şi an tradiţionala săptămînă în pe 878 de comisii, cu peste 140 000 1 vreme încoace centrala func-
are, producţie şi eficienţă rioada 21—27 septembrie. Consti membri. In oraşele şi comunele I ţionează doar pe două schim- I'
\ buri, unul fiind suprimat. Deci,
tuită la 4 iulie 1376, Crucea roşie judeţului îşi desfăşoară activitatea
aşa mai departe română s-a numărat printre pri 158 grupe sanitare din care fac i ai telefon dar 8 ore nu te poţi
1 ajuta de el. Cum se face insă 1
mele societăţi naţionale create în parte 2 844 de echipiere, 1 800 de
temeinic al depăşirilor — — Cînd a fost pe la dumnea lume şi a fost una dintre membre posturi de prim-ajutor, în ale că 1 că valoarea abonamentului a 1
le fondatoare ale Ligii Societăţilor ror colective sînt încadrate peste / rămas aceeaşi ? Aşteptăm un ]
voastră ultima dată o echipă de de Cruce Roşie — federaţie inter 5 000 de persoane. Aceste forma ţ mesaj de la Oficiul poştal Hu- ţ
control obştesc ? — ne-am adre naţională constituită în anul 1919. ţiuni sanitare deţin, în afara ro i nedoara. Poate fi transmis şi |
rganrzare a reproducţiei sat responsabililor unor unităţi De-a lungul celor aproape 100 de lului lor în acordarea primului a- lin schimbul trei... (I. V L A D — 1
^ corespondent).
prestatoare de servicii din Sime- ani de activitate, în hronicul So
ţ
jutor, un loc însemnat în realiza
ria. Iată cîteva răspunsuri : „Cam cietăţii de Cruce roşie din ţara rea măsurilor de .îmbunătăţire con
secretarului ge- sînt obiective la ordinea zilei. de mult nu ne-au vizitat", „Oh, noastră s-au înscris nenumărate tinuă a stării de sănătate, preve \ SĂ SE FACĂ LUMINĂ ! \
ului, tovarăşul Prin strîngerea tuturor resurselor nici nu mai ţin minte", „N-au fapte umanitare, de generoasă în nire a îmbolnăvirilor, combatere a t \
; la plenara co- de nutreţuri acoperim întregul mai fost pe la noi...", „Cred că trajutorare pentru cei aflaţi în epidemiilor, de educaţie sanitară. l Pe strada Oituz (cartierul Da- ]
c., se subliniază necesar la fiecare sortiment, res din primăvară" şi altele aseme suferinţă. Astăzi, cei aproape cinci Săptămîna Crucii roşii din a- / cia), din Deva — stradă ce se I
icării cit mai pectiv 746 tone fibroase, 700 tone nea, cele spuse fiind confirma milioane de membri de Cruce ro cest an se desfăşoară în climatul )întinde pe multe sute de metrii
taţilor existente suculente şi 450 tone grosiere. te şi de ultimele procese-ver- şie adaugă, prin munca lor pe tă- de muncă neobosită a poporului /— iluminatul e... la pămînt.'
tivă agricolă în Cea mai mare parte din produc bale consemnate în registrele de rîmul ocrotirii sănătăţii, noi fapte nostru pentru înfăptuirea obiecti 1 Seară de seară trecătorii . be-1
eptelului şi s|x>- ţia de nutreţuri s-a strîns şi de control unic şi datate... 14 mar demne la valoroasele tradiţii ale velor Congresului al Xl-lea, pen ţneficiază doar de lumina... fa-]
îimaliere, imbu- pozitat fără pierderi, acum aflîn- tie (I). acestei societăţi. tru îndeplinirea cincinalului înain irurilor maşinilor. Cererile re-l
e animale şi a- du-se în curs de desfăşurare în- Aceasta e situaţia. Ea e edifi Anul 1972 a constituit pentru ac te de termen şi pregătirea celui l petate la adresa / întreprinderii j
în cantităţi su- silozările şi transportul fînurilor catoare la adresa activităţii de tivitatea Societăţii de Cruce roşie viitor. I de gospodărire n-au reuşit, în-1
olosirea tuturor naturale. Prin buna gospodărire a control obştesc în domeniul pres din ţara noastră un moment de Inaugurarea unor ample ac ^ că, să facă lumină. ^
are clin sectorul suprafeţelor afectate producerii de tărilor de servicii din oraşul Si- cotitură. Prin Hotărîrea Secreta ţiuni se va face duminică, 21 sep
i. acestor obiec- furaje, de cîţiva ani am asigurat meria. S-ar crede că în unităţile riatului C.C. al P.C.R. din februa tembrie. La Deva, acestea vor \ UN ADJECTIV \
şi constituie o şi excedent faţă de balanţă la respective nu sînt probleme, dar rie 1972, s-a stabilit cu claritate debuta printr-o amplă defilare a ^ CAM TRAS DE PÂR... j
upare a organi- unele sortimente. Pentru a eco nu e aşa. Sînt destule ! Un con rolul şi locul organizaţiei în viaţa formaţiunilor de Cruce roşie şi
a consiliului de nomisi nutreţurile, avem în ve trol obştesc permanent, mereu pe social-obştească a ţării. Consolida prin întreceri ale grupelor sani \ Este îndeobşte cunoscut că |
tu*9r cooperato- dere prelungirea cît mai mult po fază, ar putea ajuta la soluţiona tă din punct de vedere organiza tare şi posturi de prim ajutor — /unele unităţi ce-şi zic „Corn-:
Analiza modului sibil a păşunatului în această rea lor prin semnalarea neajun toric, Crucea roşie română a între manifestare găzduită de stadionul 1 plex de deservire" îşi mai a- ţ
■c indicatorii de toamnă. surilor sau propunerea de măsuri. prins, de la această dată memo „Cetate". „Săptămîna Crucii roşii" Idaugă în coadă adjectivul „e- I
ntul asumat ca Referitor la pregătirea adăpos In paranteză fie spus, unităţile rabilă, numeroase acţiuni în do va beneficia, în toate oraşele ju / xemplară", asta ca să se de- 1
deţului, ca şi la comune, de nume
rea la întrecere turilor şi la modernizări, la bri de prestări servicii din Simeria meniul educaţiei sanitare a mase roase expuneri, dialoguri, dezba ţ osebească, desigur, de cele ne- |
i exemplare, cîte or mai fi exis- j
■atorii din Izbi- gada din Silvaşu de Sus am in aparţinătoare Cooperativei „Viaţă lor, a asistenţei sociale, în umani Hînd ele De pildă, unitatea de '
idreptă^eşte să trodus alimentarea cu apă, s-au nouă" Orăştie — vreo 15 la număr tara activitate de donare onorifică teri, pe teme ca: „Sîngele tău mi-a l frizerie clin Deva, de pe B-dul j
salvat viaţa", „Femeia — tovarăşa
iţle'-c o revin făcut tencuieli, transformăm o — sînt cam vitregite de conduce a sîngelui, afirmîndu-se ca o or de muncă şi viaţă", „Alcoolismul şi / Dr. Petru Groza, este tot e- ]
eţean de dezvol- veche construcţie în maternitate rea acesteia, atît în ce priveşte ganizaţie de masă puternică, ca viaţa", „Alimentaţia raţională şi
se materializea- pentru viţei, s-a realizat împrej aprovizionarea cu materiale, cît pabilă să răspundă rolului şi mi
ctivul de ovine, muirea fermei şi se va mecaniza şi în rezolvarea unor situaţii. E- siunii sale. In calitatea sa de dezvoltarea copilului" ş.a. Se va
declanşa concursul „Sanitarii pri
membră a Frontului Unităţii So
la fondul de operaţiunea de evacuare a gunoiu xemplificăm : Secţia de confecţio cialiste, Crucea roşie îşi afirmă tot cepuţi", cu participarea elevilor SeismaJL
edie pe cap de lui din adăposturi. nat plapume n-a lucrat 3 luni mai mult prezenţa, prin activul din şcolile generale şi licee, vor
tineretului tau- Săptămîna trecută organizaţia nimic din lipsă de materiale, 9 său voluntar în cadrul echipelor avea loc spectacole.
:le îngrăşare sînt de partid din fermă a analizat femei fiind ţinute degeaba atîta Manifestările din săptămîna
• am înregistrat realizarea indicatorilor de plan şi timp. în secţiile de la etaj, din de control obştesc, la supraveghe l xemplară, avînd pesemne mo- ţ
rea stării de igienă în localurile 21—27 septembrie a.c. se înscriu în
iri. Apreciem că a stabilit măsuri pentru consoli complex, plouă. Ploua şi în mar amplele acţiuni cu care Societatea l tive temeinice de a fi aşa. 1
mult decit pre- darea rezultatelor- Acţionînd în tie I Iată ce consemna echipa publice şi locurile aglomerate, de Cruce roşie română întîmpină / Duminica, frizeria este des-1
cu circa 500 1 lumina sarcinilor stabilite de Co de control obştesc nr. 27 la sec mobilizarea populaţiei în acţiunile centenarul organizaţiei sale naţio ) chisă între orele 6 şi 13. Pe la l
acă pînă la sfîr- mitetul Politic Executiv al C.C. ţia confecţii—serie în 14 martie : de înfrumuseţare a localităţilor, nale. /orele 10 şi ceva, deci în tim-/
a fondul de stat al P.C.R., avem certitudinea că „Sobele nu funcţionează. Tencu ipul programului de muncă, doi J
lentar cel puţin vom depăşi obiectivele prevăzute iala e nereparată. Plouă de pe a- l demni urmaşi ai celebrului Fi-i
pentru acest an în zootehnie şi coperiş pe lîngă burlane. Nece /garo, Ludovic Bone şi Ion Lu->
ti u lui actual un pregătim baze temeinice indicato sită urgentă reparaţie". Urgentă ţcaci şi-au lăsat baltă toate in-1
m pus pe acţiu- rilor pentru anul 1976. In acest atunci, dar acum, după atîtea Sesizări - răspunsuri Iteresele, şi-au agăţat halatele/
e a raselor în sens ne bizuim pe hărnicia îngri luni ! Dacă în acest interval se ]în cui şi duşi au fost. Duşi Ia 1
otenţialului lor jitorilor de animale Gheorghe mai insista, se persevera, poate ţmeci, că Mureşul juca pe te-1
arii eficienţei î-n- Nendreanu, Dănilă Săbău, Olimpia se întreprindea ceva în pofida /ren propriu, ]
i fermei zooleh- Stingă, Ana Nopcea, Valeria Alim- unor motive invocate. Situaţia s-a schimbat în bine ) De aici s-ar putea trage ci- ţ
jrmărim înlocui- pescu, Corneli Para, Brătescu Vasile Moldovan din Orăştie ne-a scris în numele locuitorilor Iteva concluzii. U n u i cetăţenii (
Ţurcane, iar la Berţi senior, Gheorghe Totorca, La nivel de oraş, activitatea de / sînt sfătuiţi să se tundă sau 1
asct ' Pintzgau in- Gheorghe Vasiu, Viorica Micloşoni control obştesc este cotată ca bu blocului 42 de pe strada Pricâzului despre unele nemulţumiri de or ţradă în zilele cînd Mureşul l
:
din gospodăresc pe care nu reuşesc să le rezolve pe plan loca.l.
o organizare ju- şi alţii. nă în Simeria. De ce ? Pentru că Consiliul popular orăşenesc a cercetat cele sesizate şi a luat unele i joacă în deplasare j Doi: lu-]
cele 22 echipe ale sindicatelor ac
ducţiei, Bălţata măsuri, astfel că astăzi situaţia este următoarea (după răspunsul pri 1 crătorii amintiţi să fie (t)raşi ţ
îtişi de Holştein. medic veterinar EMIL JELDUJER ţionează frecvent, au activitate şi mit la redacţie) : „Situaţia din teren s-a schimbat cu totul în bine. lla răspundere şi penalizaţi d i n i
rezultate. Iarăşi, de ce ? Pentru
ijelor şi pregăti- şeful fermei zootehnice de la că acestea sînt coordonate şi Terenul cu baltă şi fără posibilităţi de acces a fost recent asfaltat /motive de ofsaid s Trei i prin]
pentru iernat C.A.P. Silvaş controlate îndeaproape de către de şantierul de construcţii. Terenul de joacă pentru copii a fost în \ răspunsul, pe care sîntem si-1
consiliul orăşenesc al sindicatelor. parte amenajat la o distanţă de numai 80 m, iar platforma de gunoi 1 guri că-1 vom primi de la con- i
La fiecare sfîrşit de lună se în are posibilitate de acces şi gunoiul se ridică cu regularitate". l ducerea respectivei unităţi, să ]
tocmeşte aici o situaţie cu acţiu /ni se explice ce e de fapt cui
ţ acel adjectiv pus în coada fir- ]
SMÂNATUL nile organizate de către echipe. Mulţumiţi de rezolvare... 1 mei ? ^
Citim în situaţia pe luna august î
„14 echipe au efectuat controale Pe strada Viorele din Teliuc exista o cişmea pe care o foloseau | DIN CAUZA LĂCOMIEI \
în 49 unităţi, prilej cu care s-au cei ce nu aveau apă în locuinţă. Cu timpul, aceasta_s-a defectat, tre
Bejan, 2 la arat MECANIZATORII făcut 21 de propuneri". buind să fie reparată sau înlocuită. In iarna trecută, E.G.C.L. a luat l In ziua de 30 august a.c. în |
la batoză. Porni- Dacă şi la consiliul orăşenesc cişmeaua, dar n-a mai adus-o înapoi nici după luni şi _luni de zile. / faţa rotiseriei din Deva sosise t
a început după MUNCESC, al F.U.S. s-ar întocmi o astfel de Am rezumat scrisoarea lui Ioan Ilonca din Teliuc trimisă nu de mult ţ maşina pentru aprovizionare. ]
rul S.M.A. Deva, situaţie, s-ar institui un astfel de redacţiei. Pe marginea ei, Consiliul popular al municipiului Hune i D a r tot atunci venise şi mili-1
■a, a cerut şefu- COOPERATORII SE FAC control, desigur şi echipele ce ac doara a întreprins unele cercetări. Iată ce ne-a comunicat zilele tre 1 ţia care n-a făcut altceva de-1
ecanizare, Nicolae CĂ LUCREAZĂ, ţionează în prestările de servicii cute : „Deplasîndu-ne pe teren, s-a constatat că în locul cişmelei pu l cît a confruntat factura cu ]
isească tractoare- ar putea deveni ceea ce trebuie să blice s-a montat un robinet de unde cetăţenii cu case _ proprietate /cantitatea reală de carne exis-1
:apacitate, să or- PREŞEDINTELE fie, adică un sprijin real în des personală se alimentează cu apă. Această schimbare s-a făcut în luna ţ tentă în maşină (prin cîntări-]
n schimburi pre făşurarea în bune condiţii a ac iulie a.c., iar la ora actuală locuitorii străzii au apă, fiind mulţumiţi l rea puilor în faţa responsabi- ţ
riei era însă ne- ARE „PROBLEME" tivităţii. de rezolvarea problemei". I lului). Acesta, Tiberiu Farkaş, l
ană dreptate, de C.A.P. AUREL VLAICU Ne-am DOINA COJOCARU l făcea feţe feţe. Avea şi de ce. 1
;-a asigurat front obişnuit ca actuala campanie /178,5 kg de carne era în plus i
lunzător. » Teren agricolă să se desfăşoare sub ţ— în valoare de 5 176 lei. De I
fi, dar nu sînt imperativul mobilizării masive, i unde ? Vasile Crişan, magazi-}
le. La primăria totale, a forţelor satelor la Comisiile de judecată din întreprinderi, organizaţii ' ner la I.A.S. „Avicola" Min- \
loaşte că de a- lucru. Dar, aici, o măsură internă ) tia, abatorul Balata, şi-a creat j
i nu s-a eliberat a prevăzut ca doar cîte 10 fa i un plus în gestiune şi l-a lă- 1
;buie însămînţat, milii, „prin rotaţie , să lucreze economice, instituţii, organizaţii cooperatiste, de stat şi obşteşti ) murit pe responsabilul rotise-1
11
■venit la timp cu la cartofi, „că mîine vom termina l riei să pună in vînzare puii J
La această dată recoltatul" (5 hectare — n.n.). /şl să facă banii jumătate. Ares- ţ
ivă putea fi pre- „Dacă unul nu iese azi la lucru, Comisiile de judecată se constituie abateri, care se judecă de aceleaşi a judeca unele litigii de muncă in ţ taţi pe loc, cei doi vor fi ju- i
înţată. Dar (cul- o să iese mîine" — ni se spune. în organizaţiile socialiste dacă aces comisii, instigarea, cofriplicilatea, să condiţionat ca valoarea obiectu /decaţi conform procedurii spe-l
lui lor să nu depăşească 5 000 de
il paielor nici nu La Aurel Vlaicu, însă, în. linişte tea au cel puţin 100 de angajaţi sau tăinuirea sau favorizarea la una din lei, cum sint litigiile dintre anga I ciale. După faptă, vor primi şi l
faptele sus arătate. In cazul cînd
a acţiune în pro- şi fără griji, tot satul era acasă, membri, iar în cele care au un nu făptuitorul a fost, anterior, condam jaţi şi organizaţiile socialiste in le ’ răsplata. /
măr mai mare, se pot constitui mai
t di'; săptămîna nu în cîmp, oamenii îşi văd de multe comisii. nat pentru o infracţiune, iar ulte gătură cu încheierea şi executarea
treburi prin ogrăzi : la sediul co Comisiile de judecată din unită rior săvîrşeşte vreuna din abaterile contractului de muncă şi cele pri | FĂRĂ COMENTARII ! ţ
1 stabilit de co operativei, principalii factori de ţile menţionate au competenţa de menţionate mai sus, comisia de ju vind pretenţii băneşti ca urmare a
munal pe peri- conducere — preşedinte, inginer a judeca fapte săvirşite, la locul de decată nu este competentă s-o ju desfacerii contractului de muncă sau 4 In centrul oraşului Simdria, (
embrie a.c., doar şef, brigadieri — mai lîncezesc, muncă, de angajaţii lor, care, pre- dece, cu excepţia situaţiilor de im- a reintegrării în muncă, dacă nu i un afiş pus la loc vizibil te in-/
se contestă legalitatea şi temeinicia
,tat trifoi şi trans- pînă dă soarele, „că-i cam frig zentînd pericol social redus, nu au acestor măsuri. Nu intră în compe Ivită la... „Excursia primăverii"ţ
caracter de infracţiuni, ci de aba
încadrat în gra- afară" In acest timp mecaniza teri, cum sint lovirea sau alte vio tenţa comisiilor de judecată solu / ce va avea loc in „23—25 mai l
torii — noroc cu ei — îşi fac lenţe care nu au cauzat o vătămare ţionarea contestaţiilor introduse îm \ 1975", iar alte vreo 6 afişe, te ]
l cheamă la „Costeşti ’75“, cţire 1
treaba conştiincios. Şi, probabil, integrităţii corporale sau sănătăţii, potriva deciziilor de desfacerea con
tractelor de muncă, precum şi orice
zul de încredere între membrii a- Cadran juridic
.PREŞEDINTE ştiind acestea, factorii nici nu se ameninţarea, insulta, furtul şi abu * i alte litigii de muncă date in com * ştim cu toţii că s^a sărbătorit]
^ ia 1 iunie. Credem că orice'
prea deplasează în cîmp. Ingine celuiaşi colectiv, cînd valoarea pa petenţa altor organe printr-o dispo /comentariu vizavi de cele del
rul şef, Aurel Ghigu, îşi face de ziţie legală.
TEL AUDE... lucru la sediu pînă către ora 15 gubei nu depăşeşte 500 de lei, sus Aceleaşi comisii de judecată sînt 1 mai sus ar fi de prisos !... ]
tragerile, sub orice formă, din avu
cu împărţitul a 30 hectare de tri tul obştesc, cînd nu au fost înles competente să rezolve şi pricinile ) COOPERATORII ÎN CÎMP,
iŞU MARE. In foi pentru cosit. Ne spusese îna nite prin fals, distrugerea sau de primite de la organele judiciare, în \ PREŞEDINTELE SE PLIMBĂ
,.P. Peştişu Mare inte că toate' furajele au fost re gradarea, cu intenţie, a unui bun, plinire a termenului de reabilitare, cazul înlocuirii răspunderii penale, t PE ULIŢĂ
abuzul
in
obştească
pentru luarea unor măsuri de in
proprietate
şi
gă un tractor, coltate, ne-a prezentat balanţa fu serviciu, dacă, în aceste cazuri, va de prescripţie executării pedepsei, fluenţare obştească, puţind să ia a-
exandru Bande, rajeră şi necesarul, recuperabil loarea pagubei nu depăşeşte 500 de amnistierea sau dezincriminarea ace semenea măsuri şi cind făptuitorul i Duminică, la brigada din Pău-l
lei infracţiuni, ori dacă a fost să-
lege că la ora a- de la alţii. lei, exceptînd cazurile cînd fapta a vîrşită în timpul cind infractorul era nu mai lucrează în organizaţia res ţ cineşti a C.A.P. Sarmizegetusa, ]
trebui să fie în Preşedintele cooperativei, Aurel pus, sau ar fi putut pune în pe minor. Neeompetenţa subzistă şi pectivă însă fapta a fost săvîrşită, / 70 de cooperatori sortau cartofii l
ceva de explicat. Mariş, anunţă că pleacă în cîmp, ricol maşini, instalaţii, depozite, alte cînd făptuitorului în ultimii trei ani, ori litigiul a luat naştere cînd cel ] şi-i puneau în saci. In acest]
la combina care recolta trifoi-să- bunuri ori valori importante, sau i s-au aplicat, de cel mult două în cauză era încadrat în muncă la V timp, preşedintele cooperativei,!
putea să tulbure grav desfăşurarea
mînţă. Pînă la 14,30 nu ajunsese ori, măsuri de influenţare obşteas acea organizaţie. / tovarăşul Tenie Toteştean, care l
tat, l-am gresat. acolo, însă a ajuns, mai aproape, producţiei, neglijenţa în serviciu că, ori sancţiuni cu caracter admi Cele expuse mai sus se referă la ) promisese că vine cu o conta- ]
it tîrziu. Recupe- Qa bufetul „Izvorul rece", la şo cînd valoarea pagubei pricinuite a- nistrativ prevăzute de legea penală. aşa numita competenţă materială, 1 bilă să cîntărească cartofii 1
dar comisiile de judecată au şi o
ista. sea, unde s-a răcorit cu nişte vutului obştesc nu depăşeşte 1000 Aceleaşi comisii au şi o compe competenţă teritorială, aceasta în- ] şi să-i transporte cu o remor-1
cazurilor cînd
cu excepţia
de lei,
arga Domokoş, de „tării", stinse apoi cu bere- Şi aşa fapta a pus ori putea pune în pe tenţă limitată, constînd în ÎNCER semnînd că partea interesată trebuie ţ că, se plimba, îmbrăcat în hai-1
regătit pentru dis- au trecut cîteva ore din ziua de ricol grav procesul muncii sau cir CAREA DE ÎMPĂCARE a părţilor să se adreseze cu sesizarea la co i ne de sărbătoare, pe uliţa prin-1
în cazurile săvîrşirii, de către an
va la sistemul de muncă a preşedintelui. culaţia pe cale ferată. De aseme gajaţi, la locul de muncă, a unor misia de judecată din cadrul orga l cipală clin Sarmizegetusa. Coo- ]
tcuse aproape ora nea, judecă abaterile constînd în infracţiuni prevăzute de codul pe nizaţiei socialiste unde s-a săvirşit l peratorilor le-a trimis vorba că ţ
stricăciuni provocate de către an fapta şi unde părţile sînt încadrate ] s-a răzgîndit şi că vor cîntări şi ]
■le pierduseră bu- gajaţi, locuinţelor care le-au fost nal cum sînt : lovire sau alte vio în muncă, neputîndu-se adresa co
muncă în cîmp. Brigada de reporteri închiriate şi instalaţiilor comune lenţe (art. 180, al. 2), vătămarea misiei din altă unitate. \ transporta cartofii luni. Coman- 1
corporală din culpă (art. 184, al. 1),
iştii confirmă că i compusă din : din imobilele aflate în administra calomnia (art. 206), abuzul de încre i damentul comunal cum contro-1
rdinte ne spune rea directă a organizaţiilor socialis dere (art. 213), cînd valoarea pagu NICOLAE BALEA l lează şi asigură respectarea pro- :
te cu care făptuitorii se află in
de făcut, încă de N. BADIU, N. TiRCOB, raporturi de muncă, dacă paguba bei este mai mare de 500 de lei. \ gramului de lucru stabilit ? î
impieta noi că se N. STANCIU, GH. I. NEGREA creată în avutul obştesc nu depă Comisiile de judecată din unită preşedinte de secţie la REPORTER I
ie şi tot el aude. şeşte 500 de lei. Sînt considerate ţile menţionate au competenţa de Tribunalul judeţean Hunedoara ---------------