Page 38 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6080 ® MARTI, 16 SEPTEMBRIE 1975

A început un nou an Se impun masuri energice permu

de mvăţămînt impulsionarea activităţii brigăzilor

(Urmare din pag. 1) grădiniţa şi frumuseţile ei. 11500
de copii hunedoreni au îmbrăcat, artistice de agitaţie
preparării substanţelor minerale ieri, pentru prima oară uniforma
utile, al reţelelor topografice sub­ şcolară, au dat „bună ziua“ to­ îla Hunedoara a existat dintot- tru tineret, la Tîrgovişte şi la 'lor artistice, ceea ce implică par­
terane, mecanizării minelor, utili­ varăşei învăţătoare şi s-au minu­ deauna un. interes susţinut pentru spectacolul din 24 august In pre­ ticiparea la întocmirea textelor nu
zarea energiei electrice în indus­ nat în faţa manualelor ce-i aştep­ activitatea brigăzilor artistice de zent se află în pregătire progra­ numai a instructorului ci, de ce
tria minieră, a făcut obiectul a tau. Aproape 30 000 de elevi au mul intitulat „Atitudini-atitudini*
35 de teme contractate, a căror păşit în clasele cursului gimnazial agitaţie. Preocupate să reflecte pe un text al instructorului Ale­ nu ?, şi a unor creatori literari
cele mai tipice realităţi ale co­
valoare se ridică la peste 4 800 000 şi peste 6 400 în treapta I de liceu. lectivelor fin care lucrează — gri­ xandru Stanei. „Măsurile pe care existenţi la Hunedoara şi care, de
iei. In cele 29 de licee, dintre care 17 ja faţă de avutul obştesc, disci­ fapt sînt oameni ai muncii în di­
Subliniind rolul major pe care de specialitate, elevii au întîlnit le-am iniţiat în ultima vreme — verse întreprinderi şi instituţii.
partidul îl dă integrării îiwăiţă- noi laboratoare, cabinete, ateliere plina în muncă, etica relaţiilor în ne spune la rîndul său tovarăşul Cealaltă chestiune priveşte ne­
mîntului cu producţia şi cerceta­ în care se vor pregăti pentru me­ viaţa socială şi cea de familie, Ovidiu Moraru, secretarul consi­ cesitatea unei îndrumări metodice
rea, tovarăşul Ioachim Moga ară­ serie şi viaţă. La Grupul şcolar lupta împotriva rebuturilor — bri­ liului municipal al sindicatelor — de specialitate. înfiinţarea amin­
ta în cuvîntul la festivitate că în minier din Deva, pe cei 1500 de găzile (mai ales cele de la I.C.S.H. vizează ridicarea calitativă şi nu­ titului studio reprezintă, desigur,
această direcţie, studenţii Institu­ elevi i-au aşteptat 7 laboratoare, ce activau în cadrul clubului merică a formaţiilor. De pildă, în un pas important în această di­
tului de mine din Petroşani bene­ 3 cabinete, 7 ateliere-şcoală, toate „Constructorul") se bucurau de o cadrul clubului „Siderurgistul" s-a recţie, dar fără lecţii şi îndrumări
ficiază, prin însăşi amplasarea a- înzestrate pentru ca procesul in­ bună primire din partea publicu­ deschis „Studioul brigăzilor artis­ date de persoane avizate — actori
1
cestuia în marele bazin carbonifer structiv să cunoască eficienţa scon­ lui. In ultima vreme însă se ob­ tice de agitaţie" ce are, pe lingă sau regizori profesionişti, instruc­
al ţării, de condiţii deosebite care tată. „Avem toate condiţiile pen­ servă o stagnare în activitatea a- un caracter teoretic şi unul prac­ tori ai Centrului judeţean de în­
trebuie fructificate la maximum, tru ca în noul an şcolar elevii să cestui gen de spectacol, mai mult tic. Pînă acum s-au desfăşurat drumare a creaţiei populare şi a
în vederea pregătirii temeinice a înveţe muncind şi să muncească chiar, la concursul de la Tîrgoviş- două cursuri. In acelaşi scop, la mişcării artistice de masă — re­
viitorilor specialişti. Muncind sub învăţînd. Dacă munca lor s-a ma­ te (7-9 august a.c.) rezervat for­ 14 septembrie am organizat la zultatele vor întîrzia, nu vor fi
îndrumarea cadrelor didactice, atât terializat intr-un plan de. produc­ maţiilor din centrele siderurgice Hunedoara un festival al brigăzi­ cele scontate. Brigada artistică de
în unităţile de producţie ale insti­ ţie valorînd 300 000 lei, pentru rezultatele obţinute de echipele lor artistice cu participarea celor agitaţie, prin chiar numele ei
tutului, cît şi în întreprinderi, noul an şcolar condiţiile şi mate­ hunedorene n-au fost pe măsura de la C.S.H., Teliuc, Ghelar, presupune îmbinarea unor for­
studentul va putea să adîncească rialul didactic de care dispunem potenţialului acestora. me de expresie aparţinfind u-
I.C.S.H., I.C.S. produse industri­
şi să aplice cunoştinţele teoretice ne permite să dorim mai mult" — In scopul revitalizării brigăzi­ ale, E.G.C.L., I.C.S. Alimentara nor genuri cît mai variate, vi-
dobîndite, să-şi însuşească deprin­ mărturiseşte prof. Bogdan Poraicu, lor hunedorene organele culturale ş.a.“. zînd totodată sensuri morale şi ju­
deri practice şi o înţelegere cla­ directorul grupului şcolar, iar la locale, factorii răspunzători au ini­ ridice. Reiese clar că, dincolo de
ră şi eficientă a propriei sale spe­ Liceul electrotehnic Deva, unde ţiat cîteva măsuri. „Brigada noas­ In discuţiile pe care le-am pur­ măsurile iniţiate pe plan local,
cialităţi, fiind în stare să treacă, cei aproape 1 000 de elevi au găsit tră artistică de agitaţie — ne spu­ tat la Hunedoara, interlocutorii prin aprecierea realistă a valorii
Imediat după repartizare, la acti­ un cabinet nou cu instalaţie auto­ ne Florin Izdrăilă, directorul ca­ noştri au abordat încă două pro­ fiecărui program, munca de'îndru­
vitatea productivă. La formarea matizată de testare, folosită la ma­ sei de cultură — a fost reînfiin­ bleme. Prima vizează textele de mare trebuie şi ea să se îmbună­
profesională, moral-politică şi re­ teriile de specialitate, colectivul ţată în iulie a.c. şi pînă acum a brigadă. Este necesară, după opi­ tăţească, să devină mai exigentă
voluţionară a studenţilor, e nece­ şcolii şi-a propus ca în procesul susţinut doar trei spectacole: cu nia lor, o continuă împrospătare şi să întroneze pe deplin ideea că
sar să participe toate disciplinele, de integrare a învăţămîntului cu prilejul unei seri distractive pen­ a programelor, ridicarea valorii menirea brigăzii artistice de agi­
toate formele de activitate din in­ producţia, bunurile materiale rea­ taţie este de formare a convinge­
stitut, toate cadrele didactice, in­ lizate de elevi în acest an să se rilor înaintate ale colectivelor de
diferent de specialitate. Acesta ridice la valoarea, de: 500 000 lei. muncă, ale fiecărui cetăţean.
este un comandament major pus De la 800 metri altitudine, de Pioniersa—şcocaSă de educaţie comunistă
de partid în faţa învăţămîntului sus, de la Cerbăl, dascălul Zefir C. DROZD
superior. Vorbitorul a subliniat ro­ Anton ne informa, ieri, că şcoala
lul consiliului asociaţiei studenţi­ de aici şi-a primit sărbătoreşte e- „Şcoala noastră —
lor comunişti în formarea tineri­ levii, iar pentru 70 de copii „de
lor, cerinţa ca activitatea politico- mai departe", a pregătit un inter­ grădină înfloritoare"
educativă a acestuia să iasă din nat şi o cantină. La Sălişte, Plopi,
sfera dezbaterilor teoretice şi să Glodghileşti, Mihăieşti, Ruşor, Bo- iliBililillill
intre pe tărîmul concretului, nece­ zeş, Rîu Mare, în 16 sate hune- N-a. fost unitate de pionieri din judeţul nostru care să nu ' fi răs­
sitatea ea în întreaga viaţă uni­ dorene şi-au deschis ieri porţile puns entuziastei chemări, lansate de purtătorii cravatelor roţii cu tri­
versitară să fie întronat spiritul noi grădiniţe, iar în alte 7 sate color de la Şcoala generală nr. 7 din Hunedoara, sub deviza : „Şcoala
de disciplină, de muncă şi ordine. — Feregi, Topliţa, Vad, Cîmpuri noastră — grădină înfloritoare". Şi dacă pentru elevii hunedoreni ieri
în cetatea de metal, la Institu­ de Sus, Vica, Tămăşeasca, Făgeţel a sunat clopoţelul pentru prima oară în acest an şcolar, pentru' pio­ Cartea
tul de subingineri din Hunedoara, — şcoli cu clasele I—IV. nieri el s-a auzit mai devreme. Pentru că chemarea colegilor lor de
•— unde în anul de învăţămînt în­ La Deva, în cartierul Dacia, prin la Hunedoara îi îndemna să vină mai repede la clase pentru a le
cheiat, fiecare student a produs în trecerea liceului nr. 2 intr-un lo­ pregăti şi înfrumuseţa cu mina lor. In fiecare răspuns-angajament, pio­ social-polffică
cadrul activităţii practice bunuri cal nou, şi-a deschis porţile şcoa­ nierii au mărturisit că acţiunile pe care le întreprind le închină celei
materiale în valoare de 26 900 lei, la generală nr. 3. în cartierul Goj- de a IlI-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei pionierilor, ce va
depăşind cu mult media pe ţară du, şcoala generală nr. 4 e o ade­ avea loc în toamna acestui an. Şi angajamentele lor au şi devenit La mina Livezeni,. în bazinul
—, i 100 de tineri şi-au ocupat vărată uzină — peste 2 400 de e~ fapte. Văii Jiului, tinerii mineri au avut,
îeri locurile în amfiteatre. „Să fa­ levi, cu aproape 500 mai mult de- Pionierii de la şcolile generale nr. 1 şi 2 din Brad au curăţit şi duminică dimineaţa., un educativ
cem din anul acesta un an al ca­ cît în anul de învăţămînt prece­ aranjat clasele, cabinetele, laboratoarele, au recondiţionat manualele dialog pe marginea ultimelor nou­
lităţii, al exigenţei — îi îndemna dent, au trăit bucuria reîntâlnirii'' şi materialul didactic şi au colectat mai mult de jumătate din canti­ tăţi editoriale ale literaturii, social-
conf. dr. ing. Anton Saimac, pro­ cu clasa, laboratorul, cabinetul, a- tatea de deşeuri textile., hîrtie şi fier vechi pe care s-au angajat s-o politice, dialog organizat de biblio­
rectorul institutului.. Printr-o mun­ telierul. Ne-au împărtăşit această realizeze în prima săptămină de şcoală. „Prietenii naturii“ de la teca municipală.
că mai susţinută, să începem chiar bucurie şi pionierii de la şcoala ge­ şcoala nr. 1 au completat şi ierbarele şi insectarele, iar membrii co­
azi pregătirea pentru examenele nerală Dr. Petru Groza — acolo mandamentului unităţii au îmbogăţit cu noi. piese muzeul şcolar. Co­
ce ne aşteaptă miine". unde aproape toţi absolvenţii cla­ legii lor de la Valea Brad, care au raportat la 5 septembrie înche­
100 000 de preşcolari, elevi şi stu­ sei a VlII-a au păşit în prima Premiile
denţi au trăit, ieri, în unităţile de treaptă de liceu —, ca şi cei de ierea acţiunii de curăţenie, au aranjat cărţile bibliotecilor pe specia­
lităţi şi au recoltat produsele de pe lotul şcolar, iar cei de la liceul
învăţămînt ale judeţului nostru, la şcolile generale nr. 5 — intrată
marele eveniment al deschiderii în cel de-al doilea an de existen­ „Avram Jancu" au amenajat bazele sportive prin aşternerea stratu­ cunoaşterii
lui de zgură şi trasarea terenurilor. Pionierii de la şcolile generale
şcolii. întrebarea din privirile mi­ ţă — şi nr. 2, refăcută după inun­ din Burjuc, Zam. Dobra, Almaş-Sălişte, Lăpuşnic, Roşcani.,. Gurasa-
cuţei Lavinia Romana David, daţii. Dar pretutindeni, în cel da. JBrănişca au făcut front comun cu colegii lor din judeţ. Cil mii-
ce-şi pusese pentru prima oară u- mai îndepărtat sat hunedorean Concursul cu buletine, cu tema
niforma de grădiniţă, mirarea de sau în cel mai apropiat nile lor au înfrumuseţat clasele, pentru ca prima zi de şcoală să fie „Victoria asupra fascismului şi
cit mai sărbătorească — şi le-a fost! —, au cules măcieşe (cei din
pe chipurile Adrianei, ale lui So­ oraş — sărbătoarea deschiderii Lăpuşnic — 180 kg), porumbe şi castana (cei din Gurasada — aproa­ contribuţia României la instaura­
1
rinei şi O-vidiu în faţa abecedare­ noului an şcolar a fost mo­ pe 200 kg), plante medicinale (cei din Dobra), iar pionierii rea păcii în lumea, contenioora-
lor aflate pe băncile- împodobite ment de emoţie,. îndemn şi anga­ din Burjuc au pregătit localul noii grădiniţe din Glodghileşti. De la nă“, întrecere organizată de Comi­
cu flori ale liceului pedagogic* jare. „Va- trebui să depunem toa­ Şcoala generală nr. 1 din Lupeni a sosit vestea ca pionierii unităţii tetul iudeţean de luptă pentru
bucuria pionierei Delia Jivănescu te eforturile pentru ca cel de-al pace Hunedoara, s-a încheiat. Prin­
de la Şcoala generală nr. 1 Deva X-lea Congres al U.T.C. şi a IlI-a au păşit, ieri, în noul an şcolar, raportînd 6 000 de ore dăruite acti­ tre cîştigători se numără şi Maria
de a fi revenit în mijlocul cole­ Conferinţă Naţională a Organizaţiei- vităţilor patriotice. Todea (Cîmpu lui Neag), Dumitru
gilor din clasa a Hl-a — „unde pionierilor să le întâmpinăm: eu Bredulescu. Constantin Haţecan
vreau să învăţ şi mai bine, să iau rezultate la învăţătură din cele „Fir de borangic" (Hunedoara), Ioan Moza, Emil Mtir-
tot. premiul I“, încrederea cu care mai bune. Să facem din fiecare za, Miihaela Ronţa. Amalia Gardo,
pionierul Ioan Constantinescu pă­ minut. — chema eleva Angela Sa- Aşa poartă denumirea acţiunea micilor crescători de viermi de Marcela Maria Curea, Rugenia
şea în ciclul gimnazial la şcoala bău, de la, liceul pedagogic — un mătase de la Şcoala generală din Băcia. Ei au recoltat 40 kg de go­
cea nouă din cartierul Micro 15, instrument bun de acţiune, să fo­ goşi de viermi de mătase, a căror valoare se ridică la peste 2 500■ lei. S.marandache (Deva), Marinela
dorinţa lor de a încununa cu noi losim cu eficienţă orice clipă bună Tot in preajma noului an şcolar, membrii cercului micilor naturalişti Viscerescu (Orăştie), Olivia Victo­
îzbînzi anul şcolar în care au in­ de a ne pregăti. Să răspundem în din Simeria au avut un instructiv dialog cu ing. Aurel Hulea, direc­ ria Gaţavela (Simeria), Dan Emi-
trat. cor prezent la sîrguinţă, munca torul parcului dendrologic din localitate. Dialogul s-a desfăşurat „la lian (Oeolisu Mare — Căla-n).
18 050 de preşcolari, cu aproape să ne fie deviza în tot cursul a- faţa locului" în pepiniere, sere, colţ zoologic — acolo unde copiii
2 400 mai mult decî-t în anul tre­ nului şcolar". învaţă să cunoască tainele florei şi faunei ocrotite în arboretum.
cut, au făcut ieri cunoştinţă cu LUCIA LICIU Spectacol
„Tradiţie şi continuitate pe meleaguri hunedorene" muzical-
Participarea maselor ţărăneşti la lupta dusă de lancu de Hunedoara coregrafic
Ieri seara, Casa de cultură a sin­
pentru menţinerea independenţei popoarelor din sud-estul Europei dicatelor din Petroşani a găzduit
spectacolul muzical-eoregrafic „Ti­
nerii", al ansamblului Comitetului
Ameninţarea cotropirii Transilva­ centrifuge ale marii nobilimi, Iimi- mai clară a împrejurărilor în care cuilor (probabil ţărani) să vină Ia municipal Petroşani al U.T.C. Prin­
niei de către turci începe să devi­ tîndu-I puterea politică, sprijinin- s-a închegat, în vremea voievodului oaste pentru salvarea ţării. Deşi la tre interpreţii care, prin ţinută
nă o realitate evidentă după moar­ du-se pe forţele sociale interesate lancu, unitatea maselor din Tran­ patru ani după înăbuşirea răscoalei artistică şi talent au dat căldură
tea lui Mircea cel Bătrîn. Ca urma­ în frinarea anarhiei feudale şi slă­ silvania în lupta antiotomană, tre­ de Ia Bobîina, masele au răspuns spectacolului, s-au numărat şi Ma-
re a dezlănţuirii luptelor feudale birea puhoiului turcesc. buie să avem in vedere şi politica cu avînt acestei chemări. rius Pienaru — deţinătorul pre­
dintre taberele boiereşti din Ţara In noua sa calitate de voievod al lui faţă dc acestea. în pri­ Cu forţe noi, lancu lovi pe năvă­ miului tinereţii la Festivalul „Cîn-
Românească, turcii pornesc incursi­ Transilvaniei, lancu s-a preocupat mul rînd el s-a îngrijit de ioba­ litori, probabil între Alba lulia şi
unile de jaf in Transilvania de sud, în mod deosebit de organizarea gii români şi unguri de pe moşiile Sibiu, şi-i nimici, căzînd şi căpete­ tecul adîncului" — şi Elisabeta Ci-
în anul .1 '120, pustiind cumplit Ţara apărării ţării. In faţa primejdiei, sale, mărind suprafaţa de pămint nia lor. Armata lui lancu ajunsese gler, cîştigătoarea 'marelui trofeu
Haţegului. Repetatele atacuri tur­ acesta a luat o măsură excepţiona­ dată în lucru ; apoi el a căutat să in scurt timp Ia efectivul de 15 000 al aceluiaşi festival.
ceşti dovedeau că apărarea Tran­ lă : ridicarea generală la oaste. Du­ limiteze exploatarea, arbitrariul si de oameni, care au chezăşuit prin
silvaniei era slabă şi aceasta din pă cum spune cronicarul Bonfini, jaful practicat de feudali pe spi­ numărul şi bărbăţia lor victoriile
vina marii nobilimi, care-şi risipea lancu de Hunedoara „a adunat os­ narea iobagilor, silind dieta să ho­ marelui comandant militar. De ase­ S-au deschis
forţele şi luptele interne sau era taşi din sate şi oraşe, a poruncit tărască respectarea de către feudali menea, rolul militar al cnejilor ro­
din
nu
Transilvania
trebuie
mâni
preocupată de înăbuşirea răscoalelor secuilor să la armele şl tuturor, a dreptului de liberă strămutare a
ţărăneşti. De teama acestora, marii săteni şl orăşeni, Ie-a impus, prin iobagilor, după ce aceştia îşi vor trecut cu vederea, el fiind deose­
feudali nu voiau să facă apel, în decret public, să slujească în oas­ plăti obişnuita dare după pămint. bit de important. Dintre cnejii din cercurile
clipele grele, la sprijinul maselor te, spre mîntuirea comună". întrea­ Ca răspuns la aceste măsuri, ţără­ Hunedoara se disting în luptele an-
tiotomane
Cîndeştii
de
Rîu
din
populare. In schimb, ţărănimea, ga semnificaţie a acestei măsuri re­ nimea l-a sprijinit îndeaproape pe Mori : Ioan zis Cindea fiul lui La-
orăşenii şl mica nobilime erau gata iese din faptul că lancu de Hu­ lancu In toate acţiunile lui. Con­ fehnico-aplicafive
să se împotrivească turcilor, care nedoara recurgea la ea abia la pa­ dislav şi fratele său Cindea.
ştient de faptul că lupta in care se
le ameninţau viaţa şi bunurile. tru ani după ce se stinsese flacăra angajase împotriva Imperiului oto­ Sprijinul maselor largi ale ţără­
Pentru organizarea acestor forţe, marii răscoale ţărăneşti de la Bo- man era privită cu simpatie de nimii, cnejilor, orăşenimii, micii An de an, cercurile tehnico-apli-
nobilimi şi caracterul obiectiv al lup­
decise să pornească lupta antioto- bîlna. masele populare, a deschis mai larg tei de apărare, de întărire a unită­ cative, organizate pe lingă cluburi
mană, împrejurările au scos la Dacă primejdia otomană a deter­
iveală un om capabil să Ie mobili­ minat populaţia din Transilvania porţile armatei sale pătrunderii aces­ ţii popoarelor din sud-estul Euro­ şi case de cultură, se bucură de
zeze şi să Ie insufle avintul de lup­ să-şi siringă ’rîndurile în jurul ma­ tora. încă din primele sale bătălii îm­ pei şi a unităţii celor trei ţări ro­ o largă participare din partea a-
tă, înlăturînd primejdia pentru trei relui comandant de oşti, lupta Iui potriva Imperiului otoman, lancu a mâneşti, explică aceste succese po­ matorilor de toate vîrstele. Ieri
sferturi de veac. Acest mare co­ împotriva feudalilor anarhici a con­ făcut apel Ia locuitorii de Ia sate şi litice şi militare, care constituie un după-amiază, la Casa de cultură
mandant de oşti, cu calităţi politice tribuit o dată mal mult la unirea oraşe. Aşa a procedat, de pildă, in capitol important din istoria uni­ a sindicatelor din Petroşani, şi-au
remarcabile, a fost lancu de Hune­ maselor în jurul lui lancu. Iobagii anul 1442, cu ocazia invaziei Iui Me- versală. deschis porţile opt cercuri tehnico-
doara care a înţeles că pentru a români şl maghiari au acceptat zid beg, în Transilvania, cînd ar­ aplicative. Printre acestea se nu­
salva Independenta ţării era nece­ mata ţării fiind înfrîntă la Sînlim- Prof. MARIA VÎRTOPEANU mără cercurile de construcţii — ra­
imensele sacrificii de singe impuse
sar să consolideze autoritatea cen­ de lupta împotriva cotropitorilor o- bru, aproape de Alba lulia, lancu a Muzeul judeţean dio, artizanat fin lemn. mecanică
trală a statului faţă de tendinţele tomani. Pentru a avea o imagine poruncit ţăranilor, orăşenilor şi se­ Hunedoara — Deva fină, radio-telegrafie şi altele.