Page 4 - Drumul_socialismului_1975_09

PdQ. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6 0;

Societatea n© cere sa muncim şi sâ trăim în chip comunist Ţ
n lumina S1MILARUL
S Pe uşa de i
Codului muncii Ordinea şi disciplina - dimensiuni ^ zinul textil d
/ anunţ avertiza
) între 27 augu;
i brie". Şi, pe:
şi vie^i / sprijinul cump
ţ ţul complete
inseparabile ale eticii muncii i similar, în or
comuniştilor l Brad e simil
J „similarul" diT
| Crişcior i în ii
CONTRAV
DISCIPLINA I
r— Cînd scade exigenţa munci peltice I
\ „PENTRU FIECARE COMUNIST, PENTRU FIECARE CETĂŢEAN, Pentru respec
MUNCA ESTE O DATORIE FUNDAMENTALĂ, DE ONOARE. FIECARE scad şi realizările în producţie mite ordini îi
arhitectura con
TREBUIE SĂ DEA DOVADĂ DE O ÎNALTĂ CONŞTIINŢĂ PROFESIONA­ i un cetăţean sa
listă nu au vo
LĂ, COMPETENTĂ, SPIRIT CREATOR, DĂRUIRE Şl PASIUNE ÎN MUN­ ...Cuvintele maistrului principal Să încercăm să o formulăm noi. (că case sau or
Ioan Buzicescu de la E.M. Uri- Bazîndu-se pe avansul în pro- ]f^ n
.* fără autorizare
CĂ; TOTODATĂ TREBUiE SĂ MANIFESTE COMBATIVITATE SI INTRAN­ câni, secretarul comitetului de ducţie obţinut în primele 7 luni, ( N i r M - m
r
SIGENTĂ FATĂ DE MANIFESTĂRILE DE INDISCIPLINĂ, SUPERFICIALITA­ partid de la sectorul III, rostite comitetul de partid, conducerea > oarcea Ion Z
în adunarea de partid ascundeau exploatării au „căzut" în mrejele \ j.. cheorehf
no
ţ TE Şl LIPSĂ DE RĂSPUNDERE ÎN MUNCĂ". în simplitatea lor un real semnal automulţumirii şi au trecut prea i _ ’ rv
R
S (Din „Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste"). de alarmă! uşor cu vederea faptul că unii lf on Suci u Io
5
— Pentru redresarea activităţii, absentează, că unele brigăzi nu-şi \ ; ' p d’ din
m on
0
V. pentru recuperarea rămînerilor în realizează ritmic planul de extrac- i Dumbravă An<
urmă propun ca pe timp de o oră ţie, că s-au înmulţit defecţiunile 1 van Vaido’s Io
schimburile care intră şi ies din electromecanice din subteran. A- l Meszaros Cosr
ŞARJE OE OŢEL, PRICEPERE ŞI DĂRUIRE şut să se suprapună. gitaţia vizuală a intrat şi ea în- 0 . ’ „i
R
De ce era nevoie oare de acest tr-un fel de concediu, spiritul l., mnnirintni
efort? — s-au întrebat o bună critic şi autocritic rămînînd la ■
parte dintre mineri. periferi - cu^ir
periferia celor mai generale for- j
„Ne-am angajat la începutul a- — A trecut de mult ora spec- puzderie de steluţe. Fierberea In luna august în mai multe mulări.
pului să dăm suplimentar econo- taculosului la noi — îşi conţi- activă a durat mai mult dar şar- zile, media absenţelor de la ser­ Cît de adevărate sînt aceste as- J Wnli^ai
miei naţionale peste 15 000 tone nuă mărturisirile secretarul de ja s-a încadrat în indicii de cali- viciu se ridică la o cifră însem- pecte demonstrează însăşi „con- lOQOO Iei
oţel. Am reînnoit angajamentul, partid. Puteai vorbi de fascinant, tate ceruţi. Controlul de calitate nată, la care se mai adaugă ab- vingerea" cu care ni se prezintă i
L-am ridicat la 18 000 tone. Avem de impresionant în Hunedoara a- a cotat-o ca bună. senţele datorate concediilor _ acor- angajamentul că pînă la finele 1 ŞOFERUL MAI
pînă acum peste 22 000 tone oţel nilor de început. Atunci vorbeai — Aici disciplina e una singură, date din belşug, peste nivelul pro- lunii august exploatarea va recu- l
date suplimentar" (Victor Petroes- de rezultate personale, acum vor- Focul continuu nu ne 'lasă să gramării, tocmai în această lună pera rămînerea în urmă şi va / CA Şl
cu, secretarul comitetului de par- beşti de ritmicitate, calitate, asi- greşim — remarcă maistrul Mir- care trebuia să constituie o pe- da chiar peste plan „cel puţin" \
tid de la Oţelăria Siemens Mar- milare de noi mărci de oţeluri, cea Ungureanu, secretarul organi- rioadă de vîrf în producţie. Cu 2 000 tone cărbune cocsificabil". ( ha începutul
tin nr. 2 din cadrul C.S. Ilune- de depăşire de plan. Oţelarii sînt zaţiei de partid de pe schimbul efectivul astfel diminuat nu este După cum au evoluat faptele săp- 1 pensionara Ii
doara). o familie în care se preia ştafeta, A, de la blocul II. Pe noi o şarjă de mirare faptul că diminuată se tămîna trecută, pînă la un mo- l plătit cooperaţi
ment dat, se parea ca totul mer- l ,
,___ ,
Oţelarilor nu le place vorba, se duce şi se dă mai departe. Se rebutată ne costă. * în semestrul Uricani* ^ producţia de la E.M. men ţ dat, se_ părea că totul mer- ţ un a “
_ T®?.
' ’
S-au obişnuit cu focul, cu oţelul dă din mers. Ceea ce producem I cuptoarele 5-6 au fost fruntaşe _ .. , , ge perfect, huni 25 august, peste îJ?tţ?„ V , 0 lu 5J
r
în fierbere. Se dăruiesc şarjelor, e „ascuns". Trebuie respectată in- în întrecere. Cuvintele secretaru- - De ce hpsesc oamenii de la ^ _ 161 to marţi 10 3 to- l" 500 lei, constî
e
UI ,
Aşa simt, aşa fac. îşi arată roa- tocmai tehnologia. Cuvîntarea se- lui general al partidului ne în- serviciu Se, miercuri - 349 îone, ca joi ) l .>ton şi cîl . ---^
dele muncii prin pricepere, dă- cretarului general al partidului, soţesc pretutindeni, ard ca focul adjunct al exploatării, ing. Eme- să se înregistreze peste 500 tone... \ J ?' , 3
31
ruire, răbdare şi veghe. ' tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la cuptoarelor, ne dau speranţe şi ric Kovacs. sub plan. ( f o s t Purtata cu
'
- *
— Am încercat să aflăm şi noi.
plenara comună din iulie, a rele- încredere, ha fel gîndesc şi topi- Am organizat echipe dintre cei Cauza altundeva trebuie căuta- >
vat o dată în plus că nu se poa- torii şefi Gheorghe Buitureanu şi mai destoinici comunişti şi ute- tă i in munca politică depusă în ţ
te munci fără disciplină, că munca Ioan Bîzoc, un foarte bun tehno- cişti care s-au deplasat pe la ca­ salturi de comitetul de partid pe 1 | S@n
-ar putea pundere, este o condiţie esenţială log, despre care maistrul Ungu- sele celor care absentează şi au exploatare exploatare. în măsurile timide, ' U
trebuie pătrunsă de spirit de răs-
reanu spunea că nu sînt mulţi o-
pentru ceea ce ne-am propus să ţelari ca el pe platformă. stat de vorbă cu aceştia şi cu mai mult pe plan administrativ, I
familiile lor. N-am ajuns încă la care s-au luat, în lipsa de exi-
uzină, ilar... facem, pentru ceea ce vrem să Disciplina tehnologică, calitatea o concluzie. genţă... ^maistru, cînd
realizăm.
sînt preocupări permanente ale
lSingurul care i
— Disciplina tehnologică este o colectivului oţelăriei. In fiecare vînt a fost şc
sarcină de serviciu — spune prim- adunare generală se pune un ac- ţ vei. A promis
O scrisoare sosită la redacţie On maistru aleargă cît e întreprinderea
ne-a informat asupra unor nea­ topitorul Cornel Rusu, şeful_ echi- cent deosebit pe disciplina de l ora 17 va aduc
pe de la cuptorul tineretului. Dis- producţie, analizîndu-se felul în
1
junsuri de ordin organizatoric ciphna nu se discuta. Vreau sa - - - - ' adus. Pentru r
care se manifestă la brigada din spun în producţie. Se discută la care fiecare formaţie de lucru ca să... organizeze producţia ţ drumuri, alte p
Unciuc a C.A.P. Rîu de Mori. momentul N.T.S. din fiecare zi. respectă tehnologia. Au avut Simbătă după-amiază, pe la Jurnii- toria. Pentru că şi-o fac cu adevă- ţ ecărei zile ci i de o săptămînă
nbătă după-amiază, pe la jumă­
Pornind pe urmele ei, s-a con­ Elaborarea şarjei presupune res­ 'loc şi două plenare comune tatea schimbului II, la I.M.M.R. Si az j g dreDt
. Si- rat. In condiţii grele, in hale ncilu- i
statat că cele sesizate corespund pectarea întocmai a tehnologiei. pe aceeaşi temă. Valorificarea su­ meria, un singur maistru, Ionel minate corespunzător, pe bijbîite sau ţ A- . . 1 X,
adevărului. Despre ce este vor­ perioară a metalului te . obligă să Gherman, purta răspunderea activi- din obişnuinţă, în hale în care tra- l cosld nani. co
ba ?, Rebuturi nu trebuie să existe. tăţii la atelierele de rotărie, legări ge un curent mai ceva ca afară, j onoare. Onoare
Facem economii la preţul de cost, lucrezi calitativ, corect, pentru a
Repartizarea furajelor — a fî- folosim raţional materia primă, asigura oţelului calitatea cerută roţi, legări vagoane... „Intre timp" Dar, organizarea activităţii pe l Oare nu ţineţi
naţurilor naturale — pentru coa­ dăm oţel de calitate, la indicii ce mai dirija locomotiva Diesel pen- schimburi — problemă ce ţine strins 1 de la „Mureşul
tru manevrele de aducere a vagoa­
------- " -------------- de ordine şi disciplină — este lăsa- 1
de competiţia mondială. Oţelarul
să nu s-a început decît în a doua ruţi. Am chemat ila întrecere ce- ştie în care ţară merge oţelul e- nelor defecte şi scoatere a celor tă la voia întîmplării, pe seama fap- NU M
jumătate a lunii august a.c. Ac­ reparate, alerga la rotărie să orga­ tului că oamenii se descurcă. Laţ n f t D c n i -
ţiunea respectivă nu se înche­ lelalte schimburi (B şi C). Vrem laborat de el, ce calificativ pri- nizeze priorităţile în funcţie de rotărie nu e şef de formaţie în i DAK rAh
iase nici pînă la 28 august, pro- să dăm în cinstea Congresului al meşte, unde se opreşte oţelul „Ma- tipul vagoanelor, fugea să îndemne schimbul II, cel de la legări se ocu- ,
ce
oamenii
roţile
împingeau
dueîndu-se astfel pierderi mari X-lea al U.T.C. 800 tone oţel pes- de in Romania". că aşteaptă transbordorul, şi tră- gata, pă şi de problemele de rotărie — ţ Ioan Josan,
in speţă Cornel Turdăşan —, şi de ţ Cosma Gheara
din recoltă şi aducînd însemna­ te plan. .Vom da mal mult, pînă .£, ţ lă ie nu se mai vorbeşte i-... ....... m speţa cornel Turdaşan —, şi de i
a 0 e
r
te prejudicii avutului obştesc. acum avmd peste 300 tone. de } i j ţ colectiv, de r.e- geau de el oamenii dm 3 4 ateliere, ambele se ocupă maistrul de Ia sec- 1 . ' Mihai Dorea,
trebuie făcuţii ba una. ha alta............. _
că trebuie făcută ba una, ba alta..
nd V d c de
ţia I vagoane. Aşa se face că
Colac peste pupăză, toate acestea Cuvintele^ tînărului de la cup- ducerea încărcăturilor metalice, Cam în acelaşi stil s-a lucrat cu o ţ Gheorghe Timi
au loc în condiţiile cînd balan­ torul 1 „Dacă eu nu vin la lucru reducerea consumului de combus- noapte înainte şi se lucrează aşa tea, pentru ca să-şî termine lucrul, ţ nescu, haurenţ
ţa furajeră a C.A.P. este defi­ înseamna ca altul lucrează pen- , , , , de cînd s-a luat măsura de desfiin­ nici autobuzele de Oţi^ rci in
a „turci a
„Acum, ac cînd nu mai slut
ţarc
ni-a-.
citară (1). ha cultura porumbului tru mine" le-am întîlnit la toate bbil. Se vorbeşte de cele peste o ţare a „turei a Ill-a“. „Acum, de legat numai navetă şi oamenii stau in gară pînă ţ '- sănătoşi ş.
de
bine
de rău avem
s-a aplicat o singură praşilă cuptoarele oţelăriei. Pînă la „e milioane lei economii da preţul de 11 vagoane, dar cind avem 15... cînd tu zori - Ar fi şi o soluţie : decalarea ! sa muncească i
manuală, iar o parte din cartofi teribil de frumos" se scurge mul- cost, de producţie sporita de me- roţile se aglomerează, de nu mai turei de Ia legări cu încă două ore, ţ re. Vagabonde:
nu au fost săpaţi deloc, fiind tă sudoare, multe ore de muncă şi tal. Spectaculosul recordurilor in- ştim pe unde să scoatem vagoanele, pentru ca munca să intre mai pe / dai, conturbă
afectată serios soarta recoltei. tensiune. Se parcurg etape deci- dividuale a lăsat locul entuzias- că o linie e surpată ?!“... — şi tot flux, între operaţiile Impuse de ţ Amenzile aplic
Brigadierul ihucaci Gruiţă a sive pentru şarja ce se naşte. mului sever ce marchează între- aşa interlocutorul, însoţitorul nos- procesul tehnologic. Dar, cei ce 1 nu j_ potolit
au
îj
.—
------ pe intre- trebuie să organizeze producţia rit- 1
încercat să ne „convingă" că 220446—47 e o şarjă ce „se naş- cerea pentru metal mai mult, mai tru, ofiţerul de serviciu pe •i vorbesc mică şi pe schimbul II nu lucrează 1 d iacul şi inc
prindere, alţi lucrători
vinovat de o asemenea stare de te" sub ochii noştri, împrăştiind bun. despre greutatea cu care -şl fac da- în schimburi... 1 Decretului 153.
lucruri este „timpul nefavora­ l că şi pensionai
bil". Afirmaţia nu este nici pe ’ în aceste zile
departe întemeiată. In loc să se întreprinderea chimică Orăştie şapte angajaţi care alcătuiesc per- \ muncă, nu-i d<
preocupe de instaurarea unui se află în faţa unei situaţii care Secvenţe din fluxul... sonalul operativ de teren. Veri- ! mea-i dispreţu
climat de ordine şi disciplină în solicită din partea fiecărui anga­ ficăm, pe teren, Ia întîmplare. \ şi vagabonzi....
cadrul brigăzii, brigadierul, ig- jat eforturi maxime, bine orga­ 3 Ioan Trifa trebuia să se afle la 1
norînd prevederile statutului nizate, disciplină, dăruire, elan magazinul alimentar nr- 16, „pen- ’ UNDE NU
C.A.P., se îngrijeşte mai mult de creator, ataşament. Colectivul a- întrerupt al muncii tru îndrumare şi control". Aici, ţ
bunul mers al treburilor perso­ cestei unităţi are de recuperat un responsabilul unităţii, Roman Ca­ VAI DE
nale, de aranjarea unor rude. minus de producţie datorat unor zan, ne spune : „Nu este şi nici
Aşa se explică de ce şi-a repar­ cauze obiective ; în prezent exis­ n-a fost pe aici . Tot fiindcă i De aproapei ue aproape !

]
cla azului din
tizat patru porţii în cîmp, două tă toate premisele — materie pri- anterioară de pe maşină s-a de- de este plecat pe teren şi proble- „aici e totul în ordine" Nicolae ■ i
magazinu ui
le
fiind pentru un cumnat care mă, capacităţi de producţie in fectat, s-a montat alta pentru un mele ce trebuie să le rezolve, Trepteş va fi sancţionat, pentru ) de canal a fost
doreşte_ să vină aici în sat şi să funcţiune, forţa de muncă — re- p dus etc.), alta nu lucrează Totul e organizat şi în ordine", ca nu a urmărit aprovizionarea l . ,
ro
beneficieze de toate drepturile cuperani răpunerilor in urma. Şi, pentru că... operatoarea este în împreună cu un conducător de optima a oraşului cu pnne în- rită ’ Se pare c
de cooperator- cifrele confirma efortul general recuperare. De aici, de la acest compartiment, interlocutorul ne tr-una din zilele trecute. Da, totul I de gospodărire;
j.
i
avut d um Dr r
Secretarul organizaţiei de pe frontul recuperării. Citeva p t al discuţiei cu maistrul înşiră ce fac şi unde se află cei e în ordine... 1 c -------
uno
partid din Unciuc, Cornel Cră­ constatări şi o discuţie, cu ingi- Gheorghe Munteanu şi şefii de Altfel... mâl şl
ciun, ne spunea că în sat sînt neri, maiştri, şefi de echipe, la echipă Mihai Istrate, Ion Mara, t asemănătoare s<
oameni harnici, că sînt condi­ începutul schimbului, în secţia Miron David, luliu Boca, ajungem 1 henin din Dev<
ţii ca cei aproape 100 coopera­ mase plastice, vor fi în măsură, ^ punctul nevralgic al organiză- ţ dreptul cofetăr
tori din brigadă să lucreze ca credem, sa demonstreze ca gradul ;j recuperărilor şi concediilor (18 i deteriorat. O
r
în uzină — aşa cum prevede maxim de organizare a producţiei, clin 58 de lucrătoare în atelierul I diametru mai n
hotărîrea recentei şedinţe a Co­ în fiecare schimb, aşa cum impu- j finisare sînt în concediu sau I guri de cana
c e
mitetului Politic Executiv al ne situaţia, nu a fost încă atins, recuperări), la cîteva probleme ce / pună in gips <
C.C. al P.C.R. — ou program Cele ce^ urmeaza vor evidenţia ţ; d concepţie, care frămîntă ] Ce facem, nurr
n
e
concret de lucru, să facă la timp faptul ca eficienţa efortului va fi colectivul, dar a căror soluţionare ^ fracturate sau !
toate lucrările agricole pentru mult ^îmbunătăţită daca disciplina nu se întrevede pentru că gîn-
ca unitatea lor să se situeze în muncn, buna organizare vor fi direa inginerească a producţiei nu \ URCAŢI, (
rîndul celor cu rezultate bune înţelese de toata lumea ca pir- f e prea mult simţită, ^ Şl VIC
şi chiar foarte bune. -Brigadierul ghn pentru sporirea productivita- , se aC , , . , .
r
conduce însă munca fără să ţi­ ţii, de la primul şi pînă 'la u'lti- Intrarea în schimb la mase \ In zilele de
nă seama de sarcinile ce i le mul minut al zilei de muncă. plastice este simptomatica pentru 1 nedorenii se
trasează organizaţia de partid, Iată ce constatăm, la ora 15, 1- °„,?. . ,ţ j? . lucruri îa t 1 mare la Cinciţ
nu mi a s
re
după deviza ! „eu fac, eu răs­ mediat după începerea schimbului „Chimica . Oameni dăruiţi între- I cuiul de acurm
pund". Dealtfel, faptul că doar II. însoţiţi de ing. Ioan Socaciu, Ponderii fac eforturi mari pentru / duc şi cum v:
în primăvară a ţinut o adunare parcurgem halele de maşini. Nu- diversificarea producţiei, pentru 1 resc numai ei
pe brigadă cu cooperatorii, cînd mărăm, numai în una, opt ma- recuperarea minusurilor. Efortu- 1 autobuzul !
a refuzat să-i informeze pe oa­ şini care stau. Interlocutorul ex- ;lor _ acestora, însă, nu 11 se a- / E.G.C.h. Hur
r
meni _ despre sarcinile ce i-au plică : „Astăzi e zi de plată a sigură sudura trainică, unitatea y dealul de la C
revenit şi cum le-a îndeplinit în retribuţiei şi operatoarele mai necesară In fiecare moment al / oameni. Ajuns
funcţia^ ce o deţine, denotă că întîrzie la casierie". In secţie, în producţiei şl în aceasta vedem o J mai porneşte,
nu militează cîtuşi de puţin pen­ fiecare hală, alte maşini stau din sarcină de prim ordin a organi- i din nou daţi j
tru _ întronarea unui spirit de cauza unor defecţiuni de mai zaţiilor de partid, / chinuie cu nişt
ordine şi disciplină în brigadă. lungă durată, sau a uno-r mici de- lată şi o altă „fotografie" a dis- \ tor şi într-un I
Punî-nd capăt neîntîrziat aces­ fecţiuni ivite curent, asupra că- ciplinei efectiv manifestată Ia în- — Ca să vezi ! Nici n-apuci f să fumezi două-trei „super-long" că 1 te. Călătorii ni
tor grave neajunsuri, care nu rora se acţionează operativ. în deplinirea îndatoririlor de sarvi- ţi-a şi venit schimbul... Desen de V. MIHAILESCU 1 buz. Bietul de
pot trece neobservate de orga­ atelierul de piese auto din 19 c u t metri şi st op
j tot în Orăştie. ha Coopera-
nele comunale de partid şi de maşini lucrează 15. Una stă de tiva de consum Orăştie, preşedin- / nitiv. Din nou
stat, de consiliul de conducere vreo şase luni, alta pentru că tele Ion Boleta ne asigură : „La Pagină realizată de : ţ nii, aşteptări, i
al C.A.P., brigada -din Unciuc se materia trebuie uscată (de ce n-a noi fiecare om din personalul o- I. CIOCLEI, N. STANCIU, N. TlRCOB, V. CIORBAGIU, l adresa transpo
poate afirma ca o formaţie de fost pregătită din timp pentru perativ lasă responsabilului de ginuri.
muncă fruntaşă. I. COJCCARU
prelucrare ? Pentru că matriţa compartiment, în scris, locul un-