Page 42 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6081 ® MARjl, 23 SEPTEMBRIE 1975

„...Pornim la un drum greu şi tregul nostru colectiv — spunea
de lungă durată, care cere din In spiritul şl exigentele documentelor Congresului al Xl-leaal P.C.R. tovarăşul Ioan Beşteleie, membru
partea fiecăruia dintre noi să în biroul comitetului de partid, şe­
muncească şi mai bine decît pină ful serviciului personal al între­
acum, cu mai multă exigenţă şi Activitatea politico-educativă cere prinderii. Numărul absenţelor ner
spirit de răspundere" — sublinia motivate, întârzierilor, al abateri­
secretarul general al partidului, lor, în general, a scăzut foarte mult.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Astăzi microcolectivele — echipa,
cuvîntarea rostită la încheierea permanenţă, continuitate, exigenţă brigada — iau pe loc atitudine
[lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. împotriva celor ce se abat de la
din 3—5 noiembrie 1971, plenară regulile unanim recunoscute şi
care a dezbătut şi adoptat, din nuri ce se cerea să fie In per­ — un membru al colectivului — Cu ocazia desfăşurării lec­ respectate, care nu-şi îndeplinesa
iniţiativa secretarului general, mă­ manenţă pe masa lor de 'lucru. onoarei, cinstei şi demnităţii" a ţiilor la învăţămîntul politic — îndatoririle muncii, nu se înca­
surile pentru îmbunătăţirea acti­ Desigur, după o perioadă de a- fost îmbrăţişată de majoritatea arată tovarăşa Maria Mocanu, drează în normele noastre de
vităţii ideologice, ridicarea nive­ proape patru ani se pot formula covîrşitoare a chimiştilor de aici. responsabilă cu munca de propa­ comportament.
lului general al cunoaşterii şi e- concluzii asupra modului în care S-au organizat nenumărate dez­ gandă in biroul comitetului de Fără putinţă de tăgadă, chi-
ducaţia socialistă a maselor, pen­ au acţionat organele şi organiza­ bateri, .expuneri, mese rotunde pe partid — au fost dezbătute mereu miştii de la Orăştie constituie un
tru aşezarea relaţiilor din socie­ ţiile de- partid pentru transpune­ teme de educaţie comunistă şl şi îndatoririle ce le avem pen­ colectiv demn, harnic, prestigios.
tatea noastră pe baza principiilor rea în fapt a programului e- moral-cetăţenească, cîteva titluri tru statornicirea în viaţă a nor­ Lucrul ieşit din mîinile lor se
eticii şi echităţii socialiste şi co­ ducaţional general, ca şi a celor ale acestora fiind edificatoare t melor de conduită comunistă, a bucură de aprecieri bune în ţară
muniste, devenite apoi capitol proprii. Vom spune doar în trea­ „Hărnicie şi demnitate socialistă", unei sănătoase ţinute moral-poli- şi peste hotare. Dar, aşa’ cum
distinct în cadrul Programului căt că la Comitetul de partid de „Oameni noi — fapte noi", tice. O tratare mai largă au că­ spuneau şi interlocutorii noştri,
partidului. Cuvintele secretarului la întreprinderea „Chimica" O- „Munca — izvor şi condiţie defi­ pătat aceste probleme, la cererea munca de educaţie comunistă s-a
general îndemnau la profunzime, răştie n-am putut găsi acest plan nitorie a omului societăţii noas­ comuniştilor noştri, şi la gazetele desfăşurat uneori sporadic, la în-
permanenţă şi continuitate în pentru a porni de la prevederile tre", „Disciplina — lege imuabilă de perete, la staţia de radioficare, tîmplare. Şi urmările se văd. A-
munca de educaţie comunistă, e- lui în investigarea noastră. Da a vieţii de partid", „Cum pot agitaţia vizuală şi cea vorbită am lături de realizări stau şi neîm-
vitarea campaniilor şi acţiunilor urma urmei, esenţial este ceea ce deveni meseriaş de frunte ?“, adaptat-o mai bine acestor cerinţe. pliniri, abateri, care au frînat
în salturi, pe apucate, în impor­ s-a înfăptuit concret, palpabil, pe „Comunistul — omul înaintat al Prin toate aceste mijloace urmă­ munca întregului colectiv. Pe a-
tanta activitate de influenţare a tărîmul educaţional, cum se re­ societăţii noastre" şi multe altele. rim ridicarea nivelului conştiinţei genda zilnică de lucru a comitetu­
conştiinţei maselor. In perioada i- flectă creşterea nivelului con­ Un loc însemnat în această vastă comuniste la toţi lucrătorii noş­ lui de partid, a celui de sindicat
mediat următoare Plenarei din ştiinţei în munca şi viaţa de muncă de educaţie îl ocupă şi tri, formarea unui om nou, şi U.T.C., a comitetului oamenilor
noiembrie 1971, organele şi orga­ fiecare zi a colectivului. popularizarea legilor, informările cu o conduită politică,- mo­ muncii, activitatea de educaţie,
nizaţiile de partid de la toate ni­ In toate cele 16 organizaţii de politice la locurile de muncă, rală şi cetăţenească înaintată, de formare a omului nou se im­
velurile au adoptat planuri con­ bază s-au întreprins multe şi in­ munca politică de la om la om trăsături ce trebuie să caracterize­ pune să devină o permanenţă, o
crete de acţiune pe tărîmul îm­ teresante acţiuni educative, cu desfăşurată de cei 120 de agitatori, ze omul societăţii noastre pre­ sarcină îndeplinită în fiecare zi
bunătăţirii muncii de educaţie co­ de către majoritatea comuniştilor zente şi viitoare. cu dăruire şi pasiune, cu răspun­
munistă a membrilor de partid, ecou larg în rîndurile lucrăto­ din întreprindere, în număr de a- — Roadele acestei munci edu­ dere comunistă !
a celorlalţi oameni ai muncii, pla­ rilor. Iniţiativa „Fiecare muncitor proape 950. caţionale le culegem cu toţii, în­ GH. 1. NEGREA

Adunări şg conferinţe pentru dări Agitaţia vizuală !a punctele de
tu atenţia organizaţilor de partid,
de seamă şl alegeri lucru ale şantierului de conatrucţiS
propagandiştilor şi cursanţi*
în organizaţiile tl.T.C. din Prad
de fa învăţămîntul politico-ideologic
Mii nea politică să influenţeze „E utilă, @fsoaee"— dar
Pentru a veni în sprijinul tavă-
publica
diagrame,
grafice,
ţămîntului politico-ideologic de Revista de statistică fişe va sintetice,
mai nit calitatea partid, presa centrală va publica S ă p t ă m â n a l u l Contemporanul: ;
statistice
şl
documentare
date
consultaţii la toate temele prevă­
Cursuri pentru studierea principi­
programa
zute
a
serviciilor oferite populaţiei lipseşte eu desăvîrşfre I celor în cursuri şl orientativă pe ilor materialismului dialectic şi is­
7
dezbateri
toric şi aplicarea lor creatoare de
probleme politico-ideologice.
Repartizarea pe publicaţii a con­ către P.C.R. ; Revista Era socialis­
Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a or­ sultaţiilor pentru cursurile şi dez­ tă : Cursuri pentru studierea pro­
ganizaţiei U.T.C. de la Cooperativa meşteşugă­ Şantierul din Brad al T.C. Deva are mai multe baterile pe probleme politico-ideo­ blemelor principale ale socialismu­
rească „Mureşul" Deva a analizat activitatea 'des­ puncte de lucru, este drept, destul de dispersate : logice este următoarea : lui ştiinţific şi aplicarea lor crea­
făşurată de la alegerile trecute pină în prezent, un bloc lingă poştă, unul aproape gata şi două Scînteia : Cursuri de informare toare de către P.C.R. ; Revista
evidenţiind contribuţia tinerilor din cadrul coo­ la faza de fundaţie în Oraşul nou, un complex privind problemele actuale ale po­ Lumea : Cursuri pentru studierea
perativei la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor meşteşugăresc, un alt bloc la staţiunea balneo­ liticii Interne şi externe a parti­ politicii externe şi a relaţiilor in­
şi
ale
P.C.R.
ternaţionale
dului şl statului nostru ; (Elore şi
R.S.
de plan, la executarea către populaţie a unor climaterică Vaţa de Jos. Am vizitat aceste puncte Neuer Weg reiau consultaţiile din România ; Revista de istorie :
servicii de calitate, pe măsura exigenţelor actuale. de lucru pentru a vedea în ce măsură este pre­ Seînteia) ; Munca de partid : Cursuri pentru studierea principa­
Darea de seamă prezentată în faţa conferinţei zentă aici agitaţia vizuală şi, mai cu seamă, cit Cursuri de studiere a Statutului lelor momente din istoria patriei,
nu a efectuat, însă, o analiză critică, combativă a este de mobilizatoare, cum îi îndeamnă la treabă Partidului Comunist Român, a a partidului, a mişcării democra­
activităţii desfăşurate de către comitetul U.T.C. pe constructori. La blocul de lîngă poştă o tăbli­ principiilor şi metodelor muncii de tice şi revoluţionare din ţara noas­
Punînd accentul' pe unele realizări pozitive, ma­ ţă avertizează s „Atenţie ! Sus se lucrează !“, la partid ; R e v i s t a economică : tră.
terialul prezentat nu a insistat asupra necesităţii blocul 9 stau agăţate alte cîteva tăbliţe cu con­ Cursuri de studiere a politicii eco­ Televiziunea va transmite bilunar,
nomice interne şl internaţionale a
creşterii contribuţiei tinerilor la realizarea sarci­ ţinut de avertizare N.T.S. şi p.s.i. Cam aceasta Partidului Comunist Român ; (Te­ miercurea, la ora 18,55 — Tribuna
TV„ consultaţii pentru învăţămîn­
nilor de plan, la întărirea vieţii interne de orga­ este situaţia şi la celelalte puncte de lucru, iar la mele comune şi temele specifice tul politico-ideologic de partid ;
nizaţie, la desfăşurarea unei intense activităţi edu­ birourile şantierului, afişierul găzduieşte încă ma­ pentru Industrie) ; Munca : Teme­ bilunar, joia la ora 18,45 — rubri­
cative şi culturâl-sportive în rîndul tinerilor meş­ terialul de la 9 Mai, Ziua victoriei. Deci, agitaţia le specifice pentru Industrie ; ca : Amfiteatrul politic — consul­
teşugari. Dezbaterile din conferinţă au suplinit, vizuală nu răspunde cerinţelor. Asupra acestei (Munlcaselet, după Munca) ; Agri­ taţii pentru învăţămîntul politico-
însă, aceste carenţe ale dării de seamă. Majori­ chestiuni stăm de vorbă cu tovarăşul Dumitru cultura socialistă : Temele specifi­ ideologic de partid.
Radioul va difuza bilunar, mier­
tatea vorbitorilor au dovedit că tinerii din coo­ Codilă, secretarul organizaţiei de partid din şan­ ce pentru agricultură ; (Falvak curea, orele 16,40 — radiocabinetul
dolgozonăpe, după Agricultura so­
perativă privesc cu răspundere sarcinile încre­ tier. cialistă) ; România liberă : Teme­ de informare şi documentare ;
dinţate, sînt preocupaţi de creşterea continuă a — Nu consideraţi că ar fi utilă- agitaţia vizua­ le specifice pentru construcţii ; Este necesar ea propagandiştii şl
calităţii serviciilor oferite populaţiei. Spicuim cî- lă la punctele de lucru ? — întrebăm. Lupta C.F.R. : Temele specifice cursanţii să se aboneze din timp
tev din problemele ridicate în luările de cuvînts — Ba da. Eu o consider utilă, mobilizatoare. pentru transporturi şi telecomuni­ la publicaţia care ti interesează.
„J treime din totalul angajaţilor cooperativei Am avut ceva la blocul 9. tn rest, nu avem ni­ caţii ; Comerţul modem : Temele Se recomandă, de asemenea, ca
noastre o formează tinerii. Realizarea planului de mic. Drept să vă spun, nici nu am timp să mă specifice pentru circulaţia mărfuri­ emisiunile RTV. destinate învăţă-
producţie este deci problema care ar trebui să ocup de aşa ceva. Eu sînt şi maistru. Problemele lor; Revista de statistică : Pentru mîntului politico-ideologic de partid
preocupe cel mal mult pe membrii organizaţiei de muncă îmi iau tot timpul. în birou nu prea toate temele de la acest curs — să fie înregistrate pentru fonote­
cele comune şl cele specifice —
cile cabinetelor de ştiinţe sociale.
noastre. La croitoria din Gojdu, însă, treburile am cui încredinţa rezolvarea acestei probleme. O
nu merg bine în acest sens. Sînt tineri care, re­ să încercăm să mai facem cîte ceva. Pentru că
petat, nu-şi fac planul". (Georgeta Bădău). „Oare eu, repet, consider utilă agitaţia vizuală.
nu preocuparea pentru ridicarea continuă a ca­ De acord. O agitaţie vizuală simplă, directă,
lităţii serviciilor prestate este problema care tre­ la obiect este de mare eficacitate pe oricare şan­ actualitatea, politică
buie să stea în centrul atenţiei organizaţiei tier. Se pot afişa iniţiativele, chemările la între­ ; «50 i
U.T.C., a tuturor tinerilor cooperativei ?“. (Liviu cere între echipe şi brigăzi, angajamentele, frun­
Iordache). „Avem foarte mulţi tineri, cu diverse taşii sau codaşii zilei, săptămînii, cei care fac (Urmare din pag. 1) în cursul săptămînii trecute, to­
meserii, cu un ridicat nivel politic şi de cultură economii, cit şi cei care risipesc materialele, cei varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a
generală. Păcat că nu se întreprinde aproape ni­ care nu se încadrează în termenele de execuţie vorbirile la nivel . înalt româno- primit pe : ambasadorul Republi­
mic în privinţa activităţii cultural-educative, lu­ sau nu dau lucrări de calitate ş.a.m.d. Populari­ britanice. în cuvîntările rostite cu cii Cipru, ministrul comerţului şi
cru ce ar duce la închegarea colectivului, la cu­ zaţi, făcuţi cunoscuţi colectivului de muncă, oa­ prilejul solemnităţii semnării do­ industriei din Malayezia, prim-vi-
noaşterea mai apropiată a tinerilor, la stabilizarea menii trag învăţăminte, se nasc ambiţii mobili­ cumentelor oficiale, preşedintele cepreşedintele corporaţiei „Manu-
lor". (Suzana Haidu). zatoare. Asemenea aspecte de muncă se află Nicolae Ceauşescu şi primul minis­ factur’ers Hanover Trust Compa-
înnoirea şi modernizarea produselor, utilizarea şi la punctele de lucru ale şantierului de con­ tru Harold Wilson au subliniat că ny“, pe Charles Ferdinand Not-'
intensivă a capacităţilor de producţie, reducerea strucţii din Brad. Am văzut pe alte şantiere de aceste documente deschid perspec­ homb, preşedintele Partidului So-
cheltuielilor materiale, buna servire, ridicarea ca­ locuinţe, la Deva, de pildă, cum agitaţia vizuală tive minunate pentru colaborarea cial-Creştiri (Valon) din Belgia şi
lităţii produselor — imperative ce vor trebui să spune concret ce înseamnă a risipi 5 cărămizi, cit dintre popoarele noastre, exprimă delegaţia Mişcării Radicalilor de
Stingă (M.R.S.) din Franţa.
stea în faţa tinerilor comunişti — au fost pro­ costă acestea, sau un kilogram de ciment, ce în­ dorinţa de a transpune în viaţă
bleme asupra cărora s-au oprit cu precădere cei­ seamnă o ântîrziere de 10 minute de la lucru şi prevederile înscrise în documente­
lalţi paticipanţi la dezbateri. altele. La şantierul din Brad s-au scăpat din ve­ le de la Helsinki cu privire la rea­
Preţioase îndemnuri şi învăţăminte au desprins dere de o vreme încoace asemenea probleme. Noi lizarea securităţii, păcii şi colabo­
tinerii din cuvântul unor comunişti invitaţi la con­ am zice că nu numai organizaţia de partid are rării pe continentul nostru.
ferinţă, sub a căror îndrumare îşi desfăşoară o vină în acest sens, deşi tonul de la comuniştii P r e ş e d i n t e l e NICOLAE Saisteie & pensie
activitatea comitetul U.T.C. Educarea politică şi din şantier trebuia să pornească. Conducerea şan­ CEAUŞESCU a adresat un mesaj
ideologică, respectarea principiilor şi normelor mun­ tierului şi chiar a trustului ar trebui să acorde participanţilor la cea de-a Xll-a
cii şi vieţii comuniştilor, ale eticii' şl echităţii so­ mai-multă atenţie acestor probleme. Pentru că uti­ sesiune a Consiliului Organizaţiei în concurs
cialiste, trezirea în fiecare tânăr a mîndriei de a litatea, rostul agitaţiei vizuale nu este altul decît de Solidaritate a Popoarelor Afro-
fi utecist, sînt cîteva din direcţiile principale acela de a impulsiona îndeplinirea ireproşabilă Asiaticc, ale cărei lucrări se des­ Comitetul municipal Deva ai
care vor trebui să stea In faţa noului comitet ales, a sarcinilor de producţie, utilitate recunoscută, făşoară la Moscova. Mesajul a fost P.C.R. a organizat, la clubul sindi­
a organizaţiilor U.T.C., a tuturor tinerilor din dar... uitată. primit cu viu interes şi deosebită catelor, o expoziţie a celor mai bu­
cadrul cooperativei. satisfacţie de către participanţii la ne gazete de perete şi satirice, pre­
E ŞINA G. IGNAT sesiune. miate la faza pe municipiu a con­
cursului gazetelor de perete. Cu o-
cazia deschiderii expoziţiei a avut
loc şi o consfătuire-schimb de ex­
perienţă între membrii colectivelor
Carta Organizaţiei Naţiunilor U- îndeplinirea cu bună-credinţă a o- redacţionale ale celor mai bune ga­
nlte, tratat internaţional semnat la 11 bligaţiilor asumate ; rezolvarea zete de perete şi satirice din mu­
26 iunie 1945, la San Francisco [ dicţionar politico-economle diferendelor internaţionale prin nicipiu. Responsabilii acestor colec­
(S.U.A.) de către statele fonda­ mijloace paşnice ; nerecurgerea la tive şi-au împărtăşit reciproc din ex­
toare ale Organizaţiei Naţiunilor KuaBHifl ameninţarea cu forţa sau la folo­ perienţa muncii la aceste adevărate
Unite (In vigoare de la 24 octom­ sirea forţei; acordarea de ajutor organe locale de presă din între­
brie 1945, dată socotită de atunci care; să menţină pacea şi securita­ şi a drepturilor lor de a dispune organizaţiei în acţiunile întreprin­ prinderi şi instituţii. De asemenea, 1
au fost decernate diplome şi men­
ca Ziua Naţiunilor Unite). Carta tea internaţională, să ia măsuri de ele Insele ; să realizeze coope­ se în conformitate cu Carta; ne­ ţiuni celor mai bune gazete de pe­
O.N.U. prevede scopurile, prin­ eficace pentru prevenirea şi înlă­ rarea intre state, rezolvînd proble­ amestecul In treburile interne ale rete şi satirice. La gazete de pe­
cipiile de bază, structura şi turarea ameninţărilor împotriva mele internaţionale cu caracter e- statelor. Statutul Curţii Internaţio­ rete, locul tatii a fost ocupat de
modul de funcţionare ale O.N.U., păcii, pentru reprimarea oricăror conomic, social, cultural sau u- gazeta de la I.E.C. Mintia ; locui
probleme privind rezolvarea pe acte de agresiune sau a altor vio­ manitar, promovînd şi incurajînd nale de Justiţie, adoptat odată cu IX, cele de la I.R.E. Deva, Şantierul
cale paşnică a diferendelor, lări ale păcii, să asigure, prin mij­ respectarea drepturilor omului şi Carta O.N.U., face parte integrantă Chişcădaga şi P.T.T.R. ; locul III —
întreprinderea unor acţiuni in loace paşnice şi in conformitate libertăţilor fundamentale pentru din aceasta. Exprimînd scopuri de I.P.E.G., C.M. Deva şl B.J.A.T.M.’
cu principiile justiţiei şi dreptului
cazul ameninţării păcii şi al­ internaţional, aplanarea ori rezol­ toţi, fără deosebire de rasă, sex, pace şi de cooperare internaţională, Menţiuni s-au acordat gazetelor de
limbă sau religie, şi să fie un
tor acte de agresiune, iniţie­ precum şi principii unanim recu­ perete de la şantierul 2, T.C. Deva
varea diferendelor sau altor si­ centru de armonizare a eforturilor noscute ale relaţiilor internaţiona­ şi E.M. Deva. Concursul pe muni­
rea unor acorduri regionale, coo­ tuaţii litigioase cu caracter inter­ naţiunilor spre atingerea acestor cipiu al gazetelor satirice a fost cîş-
perarea economică şi socială in­ naţional, care ar putea duce la o scopuri comune. Articolul 2 enu- le, Carta O.N.U. poate crea un ca­ tigat de gazeta de la S.U.T. Deva,'
ternaţională, funcţionarea sistemu­ viftlare a păcii ; să dezvolte rela­ meră principiile ce trebuie să fie dru propice soluţionării, pe baza urmată de cea de la fabrica de ma­
lui internaţional de tutelă şi altele. ţii internaţionale prieteneşti Înte­ respectate de către organizaţie şi prevederilor sale, a problemelor in­ terial izolant de la X.M.C. Bîrcea şi
Articolul 1 al Cartei O.N.U. defi­ meiate pe respectarea principiului de către membrii săi : egalitatea ternaţionale, promovării unor ra­ gazeta satirică a E.M. Muncel. Men­
neşte scopurile organizaţiei, printre egalităţii în drepturi a popoarelor suverană a tuturor membrilor; porturi noi intre state. ţiuni au primit gazetele satirice ale
X. R.E. Deva şi autobază.