Page 44 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 6 NR.

—a*
j ANTENI
CINCINALUL ■ ACIUAI CINCINALUL VIITOR 1 Majoritatea.
) în Deva au
t tru televizoaj
! zice, dar ci
ÎNAINTE DE 'TERMENI PREGĂTIT TEMEINIC! 1 zi, două mc
* ele, apoi tret
l antene. Se i
I de asociaţiile
l ciaţiile sc sp
ale cui sint
1 mai cu seam
Economia naţională solicită j priza cca bu
Restanţe inadmisibile la realizarea ^ SA SE F
mai mult cărbune cocsificabil t Pe strada
investiţiilor în agricultură i cia) clin Dev
i întinde pe mi
I iluminatul c.
Eforturi conjugate pentru cocs [ de seară tre
I doar de lumi
Deşi se cunoaşte rolul însemnat milioane lei faţă de plafonul sta­ obţine venituri în scopul recu­ l nilor. Cererile
I întreprinderii
mai mult şi mai bun pe care-1 ocupă realizarea pro­ bilit. De asemenea, există nere- perării unei părţi din cheltuieli j n-au reuşit, î
gramului de investiţii pentru spo­
alizări de ordinul milioanelor la
încă în anul in curs.
rirea producţiei agricole, la a-
La începutul lunii septembrie
ceastă dată C.A.P. şi I.A-S. se investiţiile în pomicultură şi la a.c., I.A.S. Haţeg avea o nereali- I PĂCĂLEALA
procurările de animale, unele u-
in cărbune de Valea Jiului prezintă cu restanţe inadmisibile. nităţi nici acum neavînd depuse zare de peste 700 mii lei faţă de I Autogara II.
documentaţiile necesare în acest
Ca dovadă, din volumul de cre­
dite repartizat nu s-a utilizat sens (?). Conducerile unor C.A-P. planul valoric. La obiectivul a- { septembrie 19
menajări păşuni, al cărui termen
r 2528 soseşte ii
nici 40 la sută în cooperativele cum sînt cele din Simeria, Şoi-
Acţipnîncl în lumina pre­ de cărbune cocsificabil, deci de agricole, iar în I.A.S. construcţia muş, Jeledinţi şi altele au reuşit de punere în funcţiune este a- L Pe tăbliţă scj
f Este întrebat
ţioaselor recomandări şi indicaţii cocs, ale economiei noastre naţio­ a o serie de obiective este mult să finalizeze o mare parte din proape de expirare, s-au îndepli­ I intr-adevăr n
nit abia 75 la sută din prevederi.
date de secretarul general al nale, ne preocupă pregătirea ca­ întîrziată. Analiza cauzelor care obiectivele stabilite, ceea ce per­ cesta răspunc
partidului nostru, tovarăşul Nicolae drelor, exploatarea raţională, la au condus la o asemenea situaţie mite creşterea capacităţilor de Cu o restanţă apreciabilă se în­ \ buzul se tixe
Ceauşescu, privind prospectarea şi întreaga capacitate a instalaţiilor atestă că din partea conducerilor producţie sau modernizarea acti­ scrie şi „Avicola" Deva (unele 5 minute înai
exploatarea la scară mai intensă şi agregatelor. Este şi acesta un de unităţi nu s-a urmărit, de la vităţii în fermele zootehnice. La dotări la Abatorul de păsări Bă- I un impiegat
buzul respect
a resurselor minerale utile, valo­ atuu al celor peste 40 000 tone de începutul anului, cu suficientă polul opus se află atitudinea pre­ lata). f 1 la Deva şi in
rificarea deplină a cărbunelui in­ cărbune înnobilat expediat suplii răspundere îndeplinirea irepro­ şedinţilor şi inginerilor şefi de la Cunoseînd că pînă la sfîrşitul I mat e uşor
digen la fabricarea cocsului şi mentar cocsarilor hunedoreni, de şabilă a acestui important capi­ anului a mai rămas o perioadă ' prima dată c
reducerea, pe această cale, a im­ la începutul acestui an. tol din plan. Cum altfel se poate .C.A.P. Sîntămăria-Orlea, Ţebea de timp scurtă, se impune cu a- I april, la -**ut
portului de cocs metalurgic, fac­ Acestea sînt preocupările şi gri­ explica de ce nu s-a utilizat nici Sîntandrei şi Spini, să amintim cuitate ca organizaţiile de partid călătorii
doar cîteva exemple de unităţi
torii care activează în acest do­ jile preparatorilor, ale furnizorilor o sumă din fondurile alocate -coo­ unde nu s-a schiţat nici un gest din unităţile agricole şi conduce­ I fel.
meniu, din judeţul nostru, obţin de cărbune cocsificabil. La rîndul perativelor agricole pentru acţiu­ pentru realizarea construcţiilor rile acestora să acorde . maximă
rezultate notabile. lor, cocsarii hunedoreni le au pe nile de îmbunătăţiri funciare şi atenţie impulsionării activităţii I CINE PO
Opiniile cîtorva dintre aceşti ale lor, toate vizînd, in final, a- în legumicultura ? agrozootehnice sau a alimentări­ de investiţii, astfel incit să nu | IDEN
factori le vom nota in continuare, celaşi lucru : cocs mai mult şi lor cu apă cuprinse în plan. Fi­ rămînă nici un obiectiv nereali­
fără a le considera concluzii la mai bun pentru economia naţio­ Departe de prevederile planu­ resc er.a ca şi procurările de zat din cele planificate, creînd I Se ştie cu s
anchetele de pînă acum, deoarece nală. lui sînt şi realizările la construc­ animale să se facă mult mai de­ prin aceasta condiţii favorabile dc 2 scpteml
un subiect atît de important şi ţii agrozootehnice, unde s-a în­ vreme, pentru ca astfel unităţile sporirii producţiei agricole în I Mureş, in dp
— Anul ăsta — şi-a exprimat ne­
de vast nu poate fi epuizat in mulţumirea tovarăşul ing. Gheor- registrat o restanţă de peste 5 beneficiare de credite să poată anii viitorului cincinal. Vaier Iacob,
cîteva articole de ziar. ghe Pavel, şeful Uzinei cocsochi-
— Noi pregătim cărbunele din
bazinul Petroşani pentru cocs şi mice din cadrul C.S. Hunedoara
semicocs, pentru celelalte necesi­ — preparatorii din Lupeni ne-au
tăţi ale industriei — ne-a spus to­ pus mari probleme. Mă refer la
varăşul Nicolae Vîlcea, inginer nelivrarea la timp şi în cantită­
şef cu producţia la Exploatarea ţile necesare a cărbunelui pentru / C.F.R. Dar c
cocs, trebuind să folosim mult
de preparare a cărbunelui Valea \ eveniment, c'
Jiului Vulcan — prin cele trei cărbune din import care, ştim, 1 nu s-a reuşit
secţii de preparare de la Lupeni, costă.. Cu toate acestea, noi am \ corpului ne
Coroeşli şi Petrila. Pînă anul reuşit să realizăm la zi peste r menlcle celui
trecut, doar secţia Lupeni livra 30 000 tone cocs metalurgic din ) — aproximaţi
/ pilr uşor căi
cărbune pentru cocs siderurgişli- angajamentul de 40 000 tone, pe ) lică, uscăţiv.
lor hunedoreni. Materializînd in­ care-1 avem in acest an în care i mcnlcle pent
dicaţiile tovarăşului Nicolae cocseria hunedoreană aniversează 1 care ar pute
Ceauşescu referitoare la sporirea 20 de ani de activitate. ^ care.
producţiei de cărbune cocsificabil, — Pe lingă acest lucru — a sub­
acum şi secţia Coroeşti înnobi­ liniat tovarăşul ing. Kaba Emeric \ CU PROC
lează pentru cocs cărbunele de la — este necesar ca preparatorii să
Exploatarea minieră Vulcan. Pen­ acorde atenţie maximă încadrării \ Grădiniţele
tru ca să întrunim indicii de umidi­ în procentul de cenuşă admis, hir. 8 (IVPero
i din Hunedoai
tate' şi ai conţinutului de cenuşă care "se resimte în calitatea coc­ i planul de ci
am acordat instalaţiile la tehno­ sului. In ceea ce ne pri­ J de vîrstă pre
logiile moderne de preparare, veşte, ne străduim împreună V140 de copii.
printr-o serie de modificări . şi cu cercetătorii să îmbunătă­ / (angajaţi în
perfecţionări, prin unele inovaţii ţim tehnologiile de elaborare a \ copiii la grăi
şi raţionalizări. şarjelor, să stabilim variantele «'prelungit sau
— Chiar acum, a ţinut să pre­ optime pe fluxul productiv, să 1 cartiere care
j Există posibili
cizeze tînărul inginer Appel Fran- asigurăm structuri corespunzătoa­ i grădiniţele ce
cisc, şeful secţiei Coroeşti — aici re atît cărbunelui indigen cit şi j din Micro ; 6
realizăm, prin autodotare, o in­ celui din import, să reducem La ^ program prel
stalaţie de hidrociclonare a clasei maximum consumurile specifice. ) cestei posibili
granulometriee 1—3 mm. Aşadar, pe traseul cărbune-me- ^ stea in atenţ:
1 Iar al muni
Aruncînd o privire in perspec­ tal — eforturi conjugate, spo­ i Nu de alta <
tivă, maistrul loan David a adău­ rite, pentru cocs mai mult şi mai i aproape 240
gat : bun din cărbunele nostru româ­ l (destinate ace
— Pentru că în cincinalul vii­ I utilizate, timp
tor, pe care noi îl pregătim cu nesc. i ele s-au detc
grijă de pe acum, capacitatea sec­
ţiei Coroeşti se va dubla, răs- Anchetă realizată de Aici, în secţia premo a I.M.C. Bircea lucrează şi echipa condusă de Sabin Coroiu, care-şi depăşeşte SINTE1
punzînd astfel nevoilor crescute DUMITRU GHEONEA lună de lună planul cu 20 m 3 . lată o parte din echipă in timpul lucrului. Foto: VIRGIL ONQIU
La apartam»
\ din Oraşul m
o defecţiune*]
) După multe
tenţe au ven
I
la E.G.C.L. Bl
La recoltări ş Cu „stăm slab“, nu creşte . minunat, au i
I plecat. Asta
i atunci n-au i
producţia de lapte! I este tot defe<
^ a mai cîştigai
(Urmare din pag. 1). ziua de 19 septembrie a.c. Preşe­ Mare şi Dineu Mic ? Răspunsul , ,:.
dintele, Aurica Ionaşcu, lucra e- este dat de radiografia timpului T
fectiv, alături de cooperatori, la de muncă. La C.A.P. Dineu Mare, Pînă la jumătatea lunii septem­ amprente vizibile asupra pregătirii ( Din autogar;
„PÎNĂ LA 1 OCTOMBRIE scosul cartofilor în tarlaua „Pă­ în amiaza unei zile însorite, pauza brie a.c., ferma zootehnică a C.A.P. iernării în bune condiţii a anima­ i plece în fieca
ÎNCHEIEM SEMĂNATUL" durice". „Vrem ca mîine (20 sep­ de masă a fost de 2 ore, timp în Pricaz nu a îndeplinit nici 40 la lelor. Preşedintele încerca să ne \ un autobuz, c
tembrie a.c. — n.n.) să încheiem care inginerul şef loan Todoruţ sută din prevederile planului anual „convingă" că rezultatele slabe şi , Deva — oraşi
Această afirmaţie aparţine ingi­ recoltatul. Duminică facem mobi­ stătea la taifas cu mecanizatorii, la producţia de lapte marfă. în restanţa la fondul de stat s-ar da­ ) Pleacă. T;ar
1 de zi liţtîrzie
nerului şef al cooperativei agrico­ lizare masivă la transportul trifo­ în vreme ce ei povesteau, un dialogul purtat cu preşedintele tora şi numărului prea mare de mătate de ori
le din Batiz, Silviu Olaru. Ea se iului de pe terenul unde urmează tractorist a fost trimis cu... tracto­ C.A.P., loan Drăgan, despre situa­ viţei. Afirmaţia nu are nici un de nemulţum
bazează pe o bună organizare a să însămînţăm grîu, iar de luni rul să aducă o damigeană de ţia livrărilor la fondul de stat, in­ temei. Nu sînt prea mulţi viţeii. Chiar nu poa
muncii, pe hărnicia de care dau începem şi recoltatul porumbului apă (?). O metodă originală de a terlocutorul ne spunea : „stăm slab, Ba sînt chiar puţini. Se ştie că aco­ plecare acest
lo unde natalitatea la bovine este re­
dovadă cooperatorii şi mecanizato­ ne-a spus preşedintele. „trage" de timp are şi inginerul n-avem ce face". O astfel de opti­ lac celelalte,
rii. Pînă acum s-a însămînţat mai Ioachim Avrămescu de la C.A.P. că este cu totul de neînţeles, dacă dusă, nu se poate aştepta nici o
se ţine seama de posibilităţile care creştere a producţiei totale şi mar­
mult de 50 la sută din suprafaţa DEŞI E CAM „SUBŢIRE", Dineu Mic. A pornit la semănat, au existat şi există pentru fructi­ fă de lapte. Determinante pentru DUP,
prevăzută pentru această toamnă PROGRAMUL NU SE RESPECTĂ dar „uitase" că pentru' o supra­
— 225 hectare. Calitatea lucrărilor faţă de peste 20 de _ hectare nu ficarea mai deplină a potenţialului producţia scăzută sînt o serie de ] In urma c(
productiv al fermei.
cauze, dintre care am desprins : l de Sucursala
este ireproşabilă. Pe o bună parte Repartizarea forţelor C.A.P. Bă- avea sămînţa asigurată. Este adevărat că unitatea a fost un indice nesatisfăcător de nata­
i pentru agricu
din teren culturile au şi răsărit. cia pentru ziua de 19 septembrie afectată de inundaţii, dar tocmai litate, nercalizarea efectivului mat­ i alimentară as
După semănat s-a trecut la ferti­ a.c. a fost următoarea i 30 coope­ DE CE SE PIERD ORE PREŢIOASE ? această situa(ie trebuia să determi­ că, carenţele ce se manifestă în ' gospodărire a
lizarea terenului, deoarece azota­ ratori _ la grădină, 4 la împrăştiat ne conducerile C.A.P. şi fermei să îngrijirea şi furajarea animalelor, \ riale şi bănc
tul a fost primit cu intîrziere. Zi­ îngrăşăminte chimice, 2 la semă­ acţioneze energic în vederea găsirii necointeresarea materială a îngriji­ / toag, s-au cc
ua se lucrează la recoltatul porum­ nat, 3 după fin şi 5 la acoperit si­ Mecanizatorii de la secţia _ din de soluţii pentru ieşirea din impas, torilor în obţinerea de rezultate ^ neajunsuri. P<
bului, la discuit şi semănat pe su­ lozul. Inginerul şef se ocupă de Tote.şti, în loc ca la ora 6,00 sa fie printr-o gospodărire eficientă a tu­ superioare. } nelor la divei
ţ casarea imedi
prafeţele eliberate mai devreme, semănat, preşedintele de pregăti­ în cîmp, stau în secţie sau pierd turor resurselor furajere. Cum stau în situaţia cînd vitele sînt i venite, precun
iar noaptea la arat. Mecanizatorii rea terenului, iar şeful fermei de timpul pe drum. De pildă, în ziua însă lucrurile în reaiitate ? La sor­ scoase „cu rîndul" (o. zi un ) temei legal,
Şainer Ştefan, Petru Sima, Grigo- transportul silozului. Ce am găsit de 16 septembrie, un tractor a ve­ timentul fibroase, faţă de balanţă lot, o zi altul) din grajd în pa­ i drept retribuţi
re Ciobanu, cooperatorii Ion Bu- în realitate ? Şeful fermei zooteh­ nit după ora 7,00, iar altul la 8.30 se întrevede un deficit de aproape docuri, cînd hrana zilnică constă j animale, pre.şc
garu, Ion Frenţoni, Minodora Băr- nice, Mircea Budeanu, era după... 100 tone, iar la suculente nu se doar din beţe de fin, e greu de i dam Şerban,
boni, Marioara Popa, Ion Barbu, lanţuri la Simeria, preşedintele, la brigada din Cîrneşti, pentru asigură nici jumătate din cantita­ aşteptat un potenţial productiv ri­ 1 Aclam Siminic
Eva Varda, Simion Vasile, Ghize- ITortenzia Hălălaie, după fin, iar scos cartofi. în aceeaşi zi, cei pla­ tea necesară. în asemenea condiţii dicat de la aceste viţele cînd vor i naţi cu reţine
la Muntean, Traian Ardelean şi inginerul Lucia Olaru (la ora 15) nificaţi să lucreze la semănat au este cu totul inexplicabil de ce intra în producţie. 1 respectiv, ^431
ţ luna septembi
alţii dovedesc maximă răspunde­ se afla la sediul C.A.P. La grădi­ început lucrul numai la ora 10,30. s-au lăsat să se piardă în cîmp înlăturarea neajunsurilor semna­
re faţă de soarta recoltei. Ingine­ nă erau 23, nu 30 de cooperatori coletele rezultate de la sfecla de late stă în posibilitatea conducerii \ CAM SCUN
rul şef, preşedintele C.A.P. şi bri­ cum era planificat. în decizia da­ De fapt, in tot cursul săptămînii zahăr, de ce aproape 100 tone fî- C.A.P. care, cu sprijinul primaru­
gadierii sînt permanent pe cîmp, tă de consiliul popular comunal trecute, semănatul a început după nuri cultivate nu au fost încă lui comunei Turdaş şi al ingineru­ B al o tatu I, ti
in mijlocul cooperatorilor, fiecare se prevedea ca pînă la data -de 19 ora 9,30. Conducerea S.M.A. Cîr­ strînse şi depozitate la adăposturile lui şef al consiliului intercooperatist zitatul paielor
avînd stabilite răspunderi precise. septembrie să fie recoltată sfecla neşti şi a C.A.P. trebuie să asi­ pentru animale. Să fi uitat oare Orăştie (factori răspunzători în a- an pe co. .l-per;
de zahăr de pe 13 hectare, dar preşedintele şi şeful fermei zooteh­ ceastă perioadă de activitatea Mică aproape
lucrarea respectivă nici nu era gure respectarea riguroasă a pro­ aici, toate bu
CU PREŞEDINTELE ÎN FRUNTE începută (!). gramului de lucru I Nerespectarea nice, medicul veterinar Iancu Fu- C.A.P. Pricaz), are datoria să asi­ paielor înregis
gută, neajunsurile semnalate în pe­
la
recuperarea
gure
restanţelor
programului a făcut ca din cele rioada de stabulaţie trecută in le­ fondul de stat şi să creeze de pe 15 600 lei (!).
mai mare da:
Sediul C.A.P. Streisîngiorgiu era PAUZE INADMISIBILE gătură cu furajarea ? Lipsa spiri­
acum premise favorabile îndepli­
închis.^ Programul de lucru afişat 100 ha planificate să se însămîn- tului gospodăresc, a întronării unui nirii indicatorilor de plan pe anul
pe uşă anunţa repartizarea forţe­ De ce nu se realizează vitezele ţeze cu grîu în săptămîna trecută, program do ordine şi disciplină în 1976.
lor şi lucrările' ce se executau în zilnice de lucru la C.A.P. Dineu să se realizeze numai 70. C.A.P. şi în ferma zootehnică lasă N. TÎRC03 U-