Page 46 - Drumul_socialismului_1975_09

fag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6081 G MARŢI, 23 SEPTEMBRIE 1975

(Urmare din pag. 1) bun" iniţiativa unor spectacole de lasă în suflet aer, lumină şi bri­
acest gen, în care noi, amatorii, liante, a unor oameni ce caută
'"„încins", în cînt. neasemuita „Sui­ să dăm spectacole comune cu ar­ aceste briliante în adîncul pă-
tă hunedoreană" a lui Ion Mun- tiştii profesionişti a căror valoa­ mîntului pentru fericirea unui po­
teanu. re incontestabilă ridică ţinuta u- por întreg, oameni care mi-au
Anul şcolar ce şi-a deschis por­
Cit c!e curată era, în această nor astfel de manifestări cultu­ mîngîiat creştetul cînd mergeam ţile de o săptămînă are semnifi­ 213 tone fier vechi, 67 tone hîrtie,
seară, lumina ce încălzea chipu­ rale". la şcoală şi care mă întreabă de caţii deosebite în viaţa purtăto­ 14 tone deşeuri textile, iar valoa­
rea sticlelor şi borcanelor predate
rile minerilor Mihai Dudescu şi intr-adevăr. Participarea presti­ sănătate ori de cîte ori revin în rilor cravatelor roşii cu tricolor. de ridică la peste 65 000 lei.
Szabo Balaş, fruntaşii minei Vul­ gioasă a orchestrei şi corului Fi­ mijlocul lor, şi care, şi în această In acest prim trimestru şcolar Dornici de a se încadra ca
can — fruntaşă pe ţară ! Dîrzenia larmonicii de stat Cluj-Napoca, a seară, m-au aplaudat cu aîîta îşi vor desfăşura lucrările confe­ gîndul şl fapta în normele „Co­
de pe obrajii lor s-a contopit cu soliştilor Operei române la reali­ căldură". rinţele judeţene şi naţională ale dului etic al pionierilor", adop­
muzica lui Paul Constantinescu, a zarea spectacolului de la Petro­ Avem nevoie de manifestări ar­ Organizaţiei pionierilor. In întîm- tat la cel de al IV-lea Forum
lut Tiberiu Brediceanu, a lui Flo­ şani a însemnat mult, foarte mult. tistice pe care să le măsurăm cu pinarea acestor evenimente majo­ naţional al Organizaţiei pionie­
rin Comişel, dăruită aici, la ei a- S-a aplaudat sincer şi îndelung temperatura emoţiilor şi profun­ re, cei peste 41 000 pionieri din rilor ce a avut loc în vara aces­
casă, într-o aleasă interpretare, momentul folcloric adus de suro­ zimea trăirilor. Ni le-au prilejuit, şcolile hunedorene înscriu fapte tui an, purtătorii cravatelor roşii
"de artişti ai primei scene lirice ro­ rile Elena şi Cornelia Jurca, apa­ la Petroşani, organizatorii specta­ demne de titlul pe care îl poar­ cu tricolor din judeţul nostru s-au
tă.
mâneşti — Teodora Lucaciu şi riţia talentatului Marius Pienaru, colului în care artiştii amatori antrenat, încă înainte de inaugu­
întrecerea pentru strădanie la
’Dan lordăchescu. Cît lirism, cîtă veselia stîrnită de prietenul lui şi-au dat mina cu profesioniştii învăţătură şi activitate educaţio­ rarea noului an de învăţămînt, în
^sensibilitate în mărturisirea „Cine „Sînedru" — Liviu Oros — ajuns — cu marii profesionişti. După a- nală meritorie, stimulată de acţiunile de gospodărire şi auto-
im-aude cîntînd" I Cîtă măreţie în băieş în Vale, interpretarea gru­ proape două decenii. Artistul E- „Programul educaţiei prin mun­ gospodârire a şcolilor în care se
"evocarea „Gornistului" ! pului de recitatori al Teatrului de merit Dan lordăchescu revine în că şi pentru muncă, în spirit re­ pregătesc pentru muncă şi viaţă.
Această participare a fost răs-'
Le-a fost dat minerilor şi fami- stat „Valea Jiului", creaţiile poe­ mijlocul minerilor Văii Jiului şi ră- voluţionar al pionierilor şi şco­ punsul faptic la chemarea colegi­
îliilor lor, sutelor de iubitori ai fru­ tice ale Măriei Dincă, Petrişor mîne „profund impresionat în faţa larilor" adoptat la cel de al III- lor lor de la Şcoala generală nr.
mosului prezenţi, duminică, la Ciorobea, Măriei Oprea, cîntecele frumuseţilor naturii din acest lea Forum naţional — a cunoscut 7 din Hunedoara : „Şcoala noas­
şi cunoaşte rezultate îmbucură­
Spectacolul din Valea Jiului, să populare germane, succesul deo­ colţ bogat de ţară şi în faţa ospi­ toare. 347 de unităţi de pionieri tră — grădină înfloritoare". Cu
Simtă ce înseamnă fiorul patriotic sebit al micilor artişti — pionierii talităţii şi frumuseţii spirituale a — din cele 362 din şcolile cu 400 000 ore de muncă patriotică
Win cîntecul coral adus de for- de la şcolile generale nr. 1 şi 6 oamenilor lui. M-qm obişnuit cu clasele I-IV — au avut toţi pio­ au încheiat pionierii hunedoreni
jmaţiile Combinatului siderurgic Petrila. Dar clipele în care Artis­ un alt public, cu publicul marilor nierii promovaţi la învăţătură. decada 1—10 septembrie, timp în
[Hunedoara, din Ghelar, Lupeni, tul Emerit Dan lordăchescu evolua concerte, dar aici, în mediul mun­ Acelaşi rezultat meritoriu l-au care au efectuat curăţenie în cla­
iPetrila, Orâştie, Geoagiu, Dobra, ca solist al formaţiei corale din citoresc, simţi cum mesajul pa­ înscris şi 20 la sută din detaşa­ sele şi curţile şcolilor, au ame­
« sindicatului învăţămîntului din Hunedoara, sau cînd pionierii de triotic al piesei pe care o inter­ mentele de pionieri din clasele najat laboratoarele, cabinetele şl
^Petroşani. Le-a fost dat să-şi a- la Şcoala generală nr. 5 Petrila pretezi trece prin tine. In „Oţe- V-VII ale şcolilor hunedorene. atelierele în care se vor instrui,
■companieze, în gînd, ortacii de la cîntau cu orchestra filarmonicii şi larii" — producţia comună cu Urmînd exemplul în vrednicie au recondiţionat manualele, ma­
tPetrila gu „Cîntec vechi mineresc" sub bagheta maestrului Emil Şi- formaţia corală din Hunedoara, al părinţilor lor, dovedit de atîtea terialul didactic, au colectat de­
St să se însufleţească cu „Noroc mon din Cluj, nu găsesc compa­ pe care am felicitat-o sincer, nu ori -în cadrul acţiunilor de mun­ şeuri feroase, textile şi de hîrtie.
!bun“, salut încărcat de vitalitate raţie în măreţie, aşa cum nu poa­ numai pentru pasiune, ci mai ales că voluntar-patriotică, pionierii O contribuţie demnă de laudă
şi-au adus, pionierii la finisarea
;prin vioiciunea şi entuziasmul de­ te fi exprimată bucuria ce au pentru competenţă muzicală — hunedoreni raportează în ajunul
gajat de cîntecul minerilor din trăit-o spectatorii, regăsind-o în am simţit o izbucnire lirică con­ conferinţei judeţene că hărnicia şi amenajarea noilor construcţii
şcolare din Lunca Cernii de Sus,
itupeni. „Cîntecul te înalţă, te mijlocul lor pe fiica Văii Jiului, vingătoare. Şi ea nu a fost nu­ lor s-a materializat în întreţine­ huncoiu de Jos, Romos, la lu­
scoate din adîncul minei la lu­ Artista Emerită Teodora Lucaciu. mai a mea, ci şi a spectatori­ rea şi amenajarea a peste 50 ha crările de reparaţii capitale sl
mină. Lumina pe care minerul o Era bucuria despre care ne măr­ lor". zone şi spaţii verzi, în curăţirea extindere a spaţiului de şcolari­
iubeşte, cu oare se hrăneşte — turisea cu emoţie însăşi marea ar­ Pentru asemenea izbucniri liri­ a peste 140 ha păşuni, în recol­ zare de la Vata de Jos, Vălişoa-
mărturiseşte, coborînd de pe sce­ tistă : „O bucurie amestecată cu ce convingătoare pledăm. începu­ tarea a 20 000 kg plante medici­ ra, Beriu, Blăjeni, la recoltarea
nă, dintre interpreţi, inginerul mi­ stima pentru locurile copilăriei tul de la Petroşani poate să fie nale, colectarea şi valorificarea a legumelor de pe loturile şcolare
ner Andrei Loy, de la E.M. Lo- mele, ale educaţiei mele. Bucu­ un autentic îndemn. de la Băcia, Beriu, Poiana, Va­
nea. cm un sincer „No.roc ria regăsirii unei regiuni ce-ţi LUCIA LICIU lea Brad. Brănişca, Veţel şi alte­
le. Iar în aceste zile de început
de an şcolar, pionierii sînt antre­
naţi în acţiunile de strîngere • a
recoltei de pe ogoarele coopera­
tivelor agricole de producţie şi ala
întreprinderilor agricole de stat.
Desigur, fiecare pionier hunedo-
rean este, în această perioadă
premergătoare conferinţei ju­
deţene, dornic să răspundă cu
realizări de prestigiu iniţiativei-
chemare adresată tuturor pionie­
rilor ţării : „Două milioane de
purtători ai cravatelor roşii cu
tricolor, două milioane de fapte
deosebite închinate partidului şl
statului".
Prof. VASILE BOTA
Consiliul judeţean al Organizaţiei
pionierilor

MICROSTAGIUNE PERMANENTĂ

Sub egida Comitetului judeţean
pentru cultură şi educaţie socia­
listă, Filarmonica de stat Cluj-
Moment din spectacol. Intr-o ţinută aleasă, corul C.S. Hunedoara, reunit cu orchestra şl corul Filarmonicii de stat din CiuJ-Napoca, in- Napoca şi-a redeschis, ieri, la De­
'twpyelează „Oţelarii". Solist, Artistul ţimeriţ Dan lordăchescu. Foto: I. LICtU va, microstagiunea permanentă.
Concertul inaugural a avut ca so­
lişti de onoare pe artiştii emeriţi
Tradiţie şi continuitate pe meleaguri hunedorene Teodora Lucaciu, Dan lordăchescu,
Ştefan Ruha, precum şi pe Elena
Duma, laureată a m.ai multor fes­
tivaluri „George Enescu". Sub, ba­
gheta dirijorilor Emil Şimon şl
Florentin Mihăescu, orchestra sim­
fonică şi corul Filarmonicii de stat
Populaţia lobăgească a domeniului Hunedoara la 1125 Cluj-Napoca au susţinut, într-o a-.
leasă ţinută, un concert cu piese
'.]. Aşa cum aFăta tovarăşul Haţegul avea 6 străzi cu 151 de să semene şl să strîngă ovăsuî Vorbind despre obligaţiile im­ din creaţiile lui George Enescu,
NICOLAE CEAUŞESCU într-una sesii. necesar aceloraşi cai. Pe lingă puse supuşilor domeniului, se cu­ W. A. Mozart, M. Moldovan.
din vizitele de lucru făcute în ju­ Categoriile mari de locuitori cărbunari, între cei care partici­ vine să amintim faptul că nici Cu acelaşi repertoriu, orchestra
deţul nostru, aceste locuri iştqri-. supuşi ai domeniului erau ioba­ pau direct la activitatea fierării­ locuitorii liberi din punct de ve­ şi corul filarmonicii îşi redeschid,
te „ătau mărturie statornicirii din gii şi jelerii. Diferenţieri existau şi lor sînt amintiţi purtătorii, 15 la dere juridic, cetăţenii şi tîrgove- azi, microstagiunea şi în Hune­
cele mai vechi timpuri a strămo­ în Fîndul iobagilor : 78 dintre a- număr, şi pietrarii — 5, care sco­ ţii din Hunedoara şi Haţeg, nu doara, după care prestigioasa for­
şilor noştri pe aceste meleaguri", ceştia erau taxalişti, 64 cărbunari, teau minereul de fier de la Ghe­ erau scutiţi cu totul de anumite maţie clujeană va întreprinde un
evocă „momente înălţătoare din 15 purtători şi 4 pietrari (de mi­ lar. Obligaţiile lor erau asemă­ sarcini datorate domeniului, în turneu în Bulgaria.
trecutul poporului român, a tra­ nereu), obligaţiile fiind stabilite nătoare cu ale cărbunarilor. virtutea faptului că locuiau pe
diţiilor sale de luptă pentru eli­ pentru fiecare grup aparte. Ultima mare categorie iobă­ pămîntu.l fiscal. Astfel, cu ex­
berarea naţională şi socială, pen­ Taxaliştii erau obligaţi la pla­ gească şi cea mai numeroasă o cepţia celor privilegiaţi (a nobili­ „CRAIUL MUNŢILOR"
tru unitatea şi progresul Româ­ ta unei sume anuale, în plus, reprezenta cea ocupată în agri­ lor), erau datori cu dijmă din
niei". Despre locurile şi faptele prestau 3 zile de lucru anual la cultură. ha cele trei mari obliga­ toate roadele pămîntului. Nobilii, Cea de-a doua ediţie a concursu­
istorice legate de meleagurile hu­ coasă, 3 la strînsul recoltei, 3 la ţii feudale — dijma, censul şi în schimb, dădeau doar a 40-a lui coral interj udeţean „Craiul
nedorene stau mărturie multe do­ arat. Mai prestau cărăuşii, duceau slujbele — se supuneau toţi, dar parte din recoltă în folosul biseri­ munţilor" se va desfăşura la Hu­
cumente. Astfel, un urbariii din anual fiecare cîte două trunchiuri în chip felurit de la un loc la cii reformate. nedoara, la sfîrşitul acestei săp-
1725 descrie starea în care se de copac la joagărul domeniului. Desigur, analiza informaţiilor tămîni. Manifestarea artistică na­
altul. Dijma din roadele cîmpului
găsea castelul din Hunedoara şi O altă categorie iobăgească o se percepea numai la Hunedoara oferite de urbariu ar trebui fă­ ţională, organizată de Consiliul
dependinţele sale, enumeră, de cută prin compararea cu datele Culturii şi Educaţiei Socialiste şi
asemenea, toate fumurile şi sur­ reprezentau cărbunarii. Pe umerii şi Haţeg, unde pămîntul, mai fer­ cuprinse în urbariile mai vechi, Comitetul judeţean de cultură şi
acestora apăsau sarcini grele. A-
til, permitea cultura cerealelor.
sele de venituri ale domenidlui. tlături de arderea lemnului din Censul consta în mod obişnuit pentru a vedea astfel evoluţia ra­ educaţie socialistă Hunedoara, va
Paginile documentului cuprind care se obţinea cărbunele nece­ din cîte o găină şi 5 ouă date la porturilor feudale. De asemenea, reuni formaţii corale din nume­
date interesante referitoare la is­ sar cuptoarelor de fier, iobagii crăciun şi Ia paşti, fructe de pă­ se cuvin a fi comparate stările de roase judeţe, printre care Arad,
toria oraşelor Hunedoara şi Ha­ cărbunari dădeau drept cens cîte dure, vase de lemn, anumite can­ lucruri de pe domeniu cu cele Bihor, Buzău, Hunedoara, Praho­
ţeg (ambele avînd pe atunci doar o găină şi 5 ouă la crăciun şi la tităţi de vin sau mici sume Ide existente pe alte domenii fiscale va, Satu Mare.
rangul de tîrguri — oppidum), paşti şi 5 cîble de ovăs, dijmă bani. din Transilvania, permiţînd astfel
precum şi la situaţia celor 28 de din oi, miei, porci şi stupi, cîte Obligaţia care a exprimat, de-a formarea unei imagini mai cu­
sate şi a locuitorilor acestora a- două trunchiuri de copac pentru lungul evului mediu, cel mai bine prinzătoare asupra unui aspect EXPOZIŢIE DE PICTURA
parţinînd domeniului. Atît în ce joagărul domenial, întreţineau nivelul exploatării feudale — sluj­ important al societăţii transilvă­ Şl GRAFICA
priveşte Hunedoara, cît şi Haţe­ stăvilarul de la atelierul Limpert bele iobăgeşti (servitia) — diferă nene în perioada de sfirşit. a feu­
gul, este conscrisă fiecare sesie şi ardeau var pentru nevoile pro­ pe cuprinsul domeniului. In une­ dalismului. Toate acestea, însă, In sala Casei de cultură din
în parte, in ordinea aşezării lor vizoratului domenial. în toiul ve­ le sate slujbele numărau 4 zile depăşesc cadrul unui articol me­ Brad se va deschide joi, la ore­
pe străzi. Se desprinde din urba- rii, cînd atelierele îşi încetau ac­ pe săptămînă (Mînerău, Sîncrai, nit să aducă la lumină cîteva in­ le 18,00, o expoziţie de pictură
1 riu că oraşul Hunedoara avea 8 tivitatea, toate satele montanisti- Nădăştia de Jos), la Haţeg erau formaţii referitoare la istoricul şi grafică a pictorului Tiberiu
străzi (Cetăţii, Cuierilor, Surduc, ce, în care locuiau şi cărbunarii, de 3 zile pe săptămînă, iar în unei părţi însemnate a judeţului Domsody. Printre lucrările ce vor
Piaţa, Morii, Albul, Atelierele Ce­ erau obligate să participe la alte părţi constau în 15 zile de nostru. Prof. ION FRĂŢILA fl expuse amintim : „Poeniţa",
strîngerea recoltei, să cosească fîn
hilor sau a Grecilor, Severin), cu- pentşu hrana cailor întrebuinţaţi lucru prestate în toiul muncilor Prof. VASILE 1QNAŞ „Mesteceni", „Flori de toamnă",
agricole, plus 3 zile de coasă şi
ţxpinzînd 225 de sesii, în timp ce la transportul minereului, să are, alte 3 la seceriş. Filiala Arhivelor statului Deva „Familia" etc.