Page 50 - Drumul_socialismului_1975_09
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6082 © MARTI, 30 SEPTEMBRIE 1975
A.
inlârsrea răspunderii, ordinii şi disciplinei
(Urmare din pag. 1) 4 547 lei pe angajat. La export s-au dere de seamă o au platforma Pe marginea materialelor pre ruia pentru înfăptuirea neabătută
livrat suplimentar produse In va Chişcădaga, unele şantiere ale T.C. zentate, au luat cuvintul tovarăşii i a politicii partidului. Pentru a
sacrificiu, să crească combativita loare de 57 milioane lei valută. Deva, I.C.S.H., şantierul lucrărilor Gheorghe Vasiu, prim-secretar al menţine In permanenţă un clima*
tea şi intransigenţa revoluţionară, Cheltuielile de producţie au fost de pe Rîul Mare. Comitetului municipal de partid de angajare şi răspundere în mun
să se întărească continuu spiritul reduse cu 32 milioane lei, iar vo Un alt aspect abordat de către Hunedoara, Aron Colcer, prim-se că, organele şi organizaţiile de
muncitoresc In aplicarea In viaţă lumul beneficiilor suplimentare se plenară este acela al folosirii tim cretar al Comitetului municipal partid au datoria să desfăşoare o
a principiilor şi normelor eticii şi ridică la 187 milioane lei. pului de lucru, In care absenţele de partid Deva, Gheorghe Şimon, susţinută activitate politico-organi-
echităţii socialiste. Contribuţii de seamă la obţine nemotivate şi motivate, învoirile, şeful Inspectoratului judeţean de torică în scopul creşterii şi educă
In consens cu aceste cerinţe ma rea acestor însemnate succese au îmbolnăvirile, lntîrzierile şi plecă interne, Ioan Mineu, adjunct al rii multilaterale a colectivelor de
jore, de maximă însemnătate pen adus şi aduc colectivele de la Com rile de la program deţin un loc ministrului minelor, petrolului şi muncă, să sporească combativitatea
tru dobîndlrea de succese tot mal binatul siderurgic Hunedoara, une important. Unor asemenea faţete geologiei, director general al Cen şi intransigenţa faţă de orice ma
importante — s-a subliniat In re le exploatări carbonifere din Va ale indisciplinei li se alătură lipsa tralei cărbunelui Petroşani, Vi- nifestări negative. Aici, un rol im
feratul prezentat — organele şi or lea Jiului, I.E. Mintia, I.M. Barza, de preocupare a unor organizaţii chente Bălan, prim-vicepreşedinte portant trebuie să-l aibă şi orga
ganizaţiile de partid din judeţul „Victoria" Călan, I.C.S.H., F.I.L. de partid şi comitete ale oameni al Comitetului executiv al Consi nizaţiile de sindicat şi U.T.C., care
nostru militează cu consecvenţă Orăştie şi altele. Şi în unele uni lor muncii pentru apărarea avutu liului popular judeţean, Ionel Cîn- au obligaţia să pună în discuţia
pentru crearea In toate sectoarele tăţi agricole cum sînt C.A.P. Bo- lui obştesc, gospodărirea şi folosi dea, secretarul Comitetului de colectivului pe cei ce absentează
de activitate a unei atmosfere de şorod, Orăştie, Ostrov, Toteşti, Si- rea raţională a bunurilor materiale partid din C.S. Hunedoara, Ana de la lucru, care nu-şi fac dato
deplină angajare, de răspundere şi meria, Dobra, Batiz, Băcia, Deva şi băneşti. Plenara a combătut cu Herlea, secretarul Comitetului de ria. Activitatea organelor şi orga
exigenţă în muncă, de ordine şi etc., ca urmare a activităţii sus fermitate atît fenomenele nega partid din întreprinderea chimi nizaţiilor de partid, de masă şi
disciplină, de intransigenţă faţa ţinute desfăşurate de către orga tive semnalate, cit şi insuficienta că Orăştie, Lazăr Filip, secretar obşteşti să se axeze în mod ferm
de neajunsuri, pentru respectarea nizaţiile de partid, se obţin rezul preocupare a unor organe şi orga al Comitetului municipal de partid pe înfăptuirea măsurilor menite să
riguroasă a disciplinei de partid şi tate bune. nizaţii de partid pentru întronarea Petroşani, Mircea Silvestru, direc ducă la îndeplinirea exemplară a
de stat, a normelor de convieţuire Abordînd problematica ordinii în toate verigile activităţii a spi tor general al Direcţiei agricole obligaţiilor de partid, profesiona
In familie şi societate. şi disciplinei într-o viziune largă, ritului de răspundere, ordine şi judeţene, Aurel Doboş, secretar al le şi cetăţeneşti. Să se întreprindă
Biroul şi secretariatul Comite cuprinzătoare, plenara a pus în e- disciplină, do intoleranţă faţă de Comitetului comunal ’ de partid acţiuni pentru popularizarea lar
tului judeţean de partid, alte or videnţă şi a criticat cu asprime neajunsuri. In toate cooperativele Geoagiu. gă a legilor, a normelor eticii şi
gane şi organizaţii de partid, cum unele neajunsuri ce mai există in agricole de producţie, în I.A.S. şi în cuvintul lor, participanţii la echităţii socialiste, ale comportării
sînt cele municipale Hunedoara şi activitatea de zi cu zi. S.M.A. este necesar să se ia mă dezbateri au abordat atît proble comuniste în familie şi societate
Petroşani, orăşeneşti Brad şi Lu- Unul din aspectele importante suri pentru respectarea cu stricteţe şi să se vegheze cu maximă aten
peni, din marile unităţi industria asupra căruia s-a insistat mai mult a programelor de lucru zilnice, mele ordinii şi disciplinei, cu mul ţie la respectarea lor riguroasă.
le ca C.S. Hunedoara, I.C.S.H. etc., este cel al îndeplinirii riguroase a de combatere promptă a oricăror tiplele lor implicaţii economice, Primul secretar a subliniat ne
au analizat in cursul acestui an sarcinilor de plan la toţi indicato abateri de la sarcinile stabilite în politice şi sociale, • cit şi cerinţele cesitatea ca organizaţiile de partid
modul în care se îndeplinesc sar rii şi în toate unităţile economi comandamentele locale pentru a- puse de plenară în direcţia inten din industrie, agricultură, din con
cinile economice, climatul în care ce. S-a subliniat, de pildă, că mai gricultură. sificării eforturilor pentru reduce strucţii, din toate domeniile de
Un loc important în lucrările
se înfăptuiesc angajamentele în există unele unităţi, cum sînt E.M. plenarei l-a ocupat activitatea des rea continuă a consumurilor de activitate să manifeste maximum
întrecerea socialistă, stabilind mă Aninoasa, E.M. Bărbăteni, E.M. făşurată de către organele şi or materii prime, materiale şi energie, de atenţie faţă de modul în care
pentru încadrarea în costurile de
suri corespunzătoare pentru mobi Ţebea, Preparaţia Lupeni, „Mar ganizaţiile de partid pentru edu îşi îndeplinesc îndatoririle cadrele
lizarea mai energică a eforturilor, mura" Simeria, I.F.E.T. Deva, une carea multilaterală a membrilor producţie. de conducere, specialiştii ; de la
orientate spre înfăptuirea înainte le fabrici de industrie locală, in de partid, a tuturor oamenilor Plenara Comitetului judeţean de acest nivel să crească exigenţa şi
de termen a cincinalului actual şi care se înregistrează rămîneri în muncii pentru promovarea con partid, situîndu-se pe coordonatele combativitatea faţă de lipsuri.
pregătirea condiţiilor optime pen urmă la capitole importante ale secventă în viaţă a spiritului de cerinţelor puse de documentele
tru trecerea la înfăptuirea cinci planului. Organizaţii de partid răspundere, de comportare dem partidului, a constituit un bun pri Aşa cum s-a subliniat în cadrul
nalului 1976—1980. Plenara a apre cum sînt cele de la „Marmura", nă, comunistă în societate şi fa lej de manifestare a spiritului co dezbaterii din plenară — a spus
tovarăşul
încheiere
în
Ioachim
ciat că marea majoritate a orga „Vidra" Orăştie, I.F.E.T. Deva şi milie. munist, de fermitate şi intransigen Moga — judeţul nostru dispune de
nizaţiilor de partid acţionează cu altele, manifestă o slabă preocu Plenara a stabilit măsuri care ţă, dar şi de direcţionare a acti
rezultate bune în această direcţie. pare pentru disciplina tehnologică să ducă la îmbunătăţirea activită vităţii organelor şi organizaţiilor organizaţii de partid puternice, de
Ca urmare, In primele 8 luni ale şi de muncă, pentru îndeplinirea ţii în acest larg domeniu, cerînd de partid din- judeţ în vederea în colective minunate, capabile să fa
că faţă oricăror sarcini. încheie
anului, în industria judeţului nos sarcinilor la export şi calitatea organelor şi organizaţiilor de cheierii în bune condiţiuni a ac
tru s-a realizat o producţie supli producţiei, întreţinerea şi repara partid să acţioneze energic pen tualului cincinal şi de pregătire a rea actualului’ cincinal ca şi trece
mentară In valoare de 6 milioa rea agregatelor, instalaţiilor şi ma tru înfăptuirea neabătută a prin cincinalului 1976—1980. rea la înfăptuirea marilor' sarcini
din viitorul cincinal cer eforturi
ne lei, concretizată în 76 000 tone şinilor, din care cauză au loc pier cipiilor şi normelor muncii şi vie Plenara a ascultat informări a- deosebite, activitate susţinută, des
de cărbune net, 67 milioane kWh deri de producţie, se înregistrează ţii comuniştilor, ale eticii şi echi su.pra activităţii biroului Comite
energie electrică, 22 500 tone fon rebuturi şi cheltuieli suplimentare. tului judeţean, precum şi asupra făşurată permanent intr-un spirit
tă, 40 000 tone oţel, 60 000 tone la Există considerabile rămîneri în tăţii socialiste, să instaureze în activităţii unor membri ai Comi de angajare plenară, de răspun
toate sferele spiritul de răspunde
dere deplină, intr-un spirit de
minate şi alte produse. Producti urmă la investiţii, mai ales la re faţă de sarcini, de intransigen tetului judeţean şi a adoptat une
vitatea muncii a fost depăşită cu construcţii-montaj, la care o pon- le măsuri organizatorice. ordine şi disciplină. Comuniştii,
ţă faţă de lipsuri. toţi oamenii muncii hunedoreni,
în continuarea lucrărilor plena In încheierea lucrărilor plenarei sînt chemaţi să se mobilizeze activ
rei, tovarăşul Ştefan Almăşan, se a luat cuvintul tovarăşul Ioackim în marea bătălie de finalizare îna
Moga.
actualitatea, politică cretar al Comitetului judeţean de Referindu-se la problemele puse inte de termen a cincinalului ac
tual, de pregătire temeinică a pro
partid, a prezentat informarea pri
vind preocuparea organelor şi or
ducţiei viitoare, astfel incit jude
ganizaţiilor de partid, a comitete în dezbatere, vorbitorul a subli ţul nostru să-şi aducă o contribu
niat necesitatea ca în activitatea
iUimare din pag. 1) marea adunare populară din mu lor oamenilor muncii pentru redu lor curentă şi de perspectivă, or ţie pe măsura marilor sale posibi
nicipiul Braşov, tovarăşul Nicolae cerea consumurilor de materie pri ganele şi organizaţiile de partid lităţi la edificarea Programului
care va avea loc la sfîrşitul aces Ceauşescu a rostit o amplă şi im mă, materiale şi energie şi pen să aibă în vedere multiplele as partidului, la făurirea societăţii
tui an. In continuarea lucrărilor, portantă cuvîntare. Cu prilejul tru încadrarea în costurile de pro pecte pe care le îmbracă ordinea socialiste multilateral dezvoltate şi
Comitetul Politic Executiv a luat împlinirii a 50 de ani de activita ducţie. şi disciplina, răspunderea fiecă înaintarea spre comunism.
în discuţie participarea României te, întreprinderii „Tractorul" i-a
la rezolvarea unor probleme ac fost conferit Ordinul „Steaua Re
tuale ale vieţii internaţionale: par publicii Socialiste România", cla Conferinţe ale organizaţiilor U.T.C.
ticiparea delegaţiei române la lu sa I. In cursul zilei de ieri, tova
crările Conferinţei ministeriale de răşul Nicolae Ceauşescu a între
Ia Lima a ţărilor nealiniate, vizi prins o nouă vizită de lucru, de
mi- . vor fi publicate în numărul urmă Propuneri pentru un mole! de comportament comunist
tele şi convorbirile purtate cu pri data aceasta în judeţul Mureş. Re
mul ministru al Republicii Turcia, latări privind desfăşurarea vizitei
Suleyman Demirel, şi primul mi
nistru al Regatului Unit al Marii
larii / tor al ziarului nostru.
Britanii şi Irlandei de Nord Ha-/ Cu prilejul aniversării a 600 de
înt.ă:’
rold Wilson. In aceeaşi şedinţăi' ani de la prima menţiune docu După încheierea IucrăriV>r confe peste 4 000 de tineri, înconjurată cu mîntări, ca oţelul în cuptor, şi se
Comitetul Politic Executiv a solu mentară a oraşului Vaslui, tova rinţei pentru dare de seamă şi ale multă atenţie şi cu îndemnurile pă nasc idei care propulsează oamenii.
geri a organizaţiei U.T.C. de la Com
Mersul acesta este definitoriu pentru
ţionat şi alte probleme ale activi- răşul NICOLAE CEAUŞESCU a a- binatul siderurgic Hunedoara, dele rinteşti ale organizaţiei de partid a ascensiuni cantitative şi calitative,
că
simte
a adus o
combinatului,
J.ăUi_de. partid şi de stat. dresat un mesaj de felicitare locui gaţii au plecat spre case sau spre contribuţie însemnată Ia împlinirea dar şi pentru oameni. Secretarul
n săptămînâ care s-a încheiat, torilor acestui străvechi oraş mol schimbul de noapte. Cu ce Încărcă acestor cifre. Şi, aşa este ! organizaţiei U.T.C. de Ia reparaţii
t varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, dovean. Totodată, oraşului Vaslui tură au plecat ? Vaier Păcurar, şeful secţiei meca siderurgice spunea în conferinţă
secretar general al Partidului Co i s-a conferit ordinul „Steaua Re Ne-am transpus în ipostaza unuia nice spune : că meseriaşii, de la secţia lor,
munist Român, preşedintele Repu publicii Socialiste România" cla din delegaţi, reflectînd : Ce am des — 47 la sută din colectivul ate au primit o scrisoare deschisă de
la conducerea oţelăriei nr. 2 pen
blicii Socialiste România, a efec sa I. prins din conferinţă ? Ce ni se se lierelor noastre o formează tinere tru modul ireproşabil în care au
tuat noi vizite de lucru în judeţe Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU dimentează, răminînd peren ? Poate tul, iar mai bine de juiîătate din executat nişte reparaţii. în timpul
acest total de tineri ocnpă locuri
că avalanşa nestăvilită de fapte şi
ale ţării. In cadrul unei vizite de a adresat, de asemenea, un mesaj cifre dislocate din darea de seamă 7 cheie în secţie. executării lucrării unii tineri, mai
lucru în judeţul Argeş, tovarăşul Conferinţei internaţionale pentru Lipsuri, critici, neajunsuri, regrete Dar, poate că această remarcă es nou veniţi aici, negustînd greul şi
Nicolae Ceauşescu a analizat, cu sprijinirea popoarelor din fostele că lucrurile n-au mers mai bine 7 te doar o enumerare cantitativă. frumosul, plecaseră. E greu la noi,
participarea cadrelor de conducere colonii portugheze şi din Africa Sau poate că toate deodată ! Conferinţa a subliniat însă cu pu e drept — spunea el — dar îţi tre
şi a specialiştilor de resort, pro Australă. încercăm, acum, o descifrare. Mi- tere că tinerii sînt angrenaţi ener buie puterea să aştepţi, să lupţi...
bleme de bază ale dezvoltării po- Şi în această săptămînă, tovară litind cu consecvenţă, pentru înfăp gic în acţiunile de maximă strin Aşa se călesc oamenii şi oţelul.
miculturii In judeţul vizitat şi în şul NICOLAE CEAUŞESCU a avut tuirea sarcinilor pe care partidul, genţă şi eficienţă pentru interesele Treptat, conferinţa tinerilor de la
secretarul general, .tovarăşul Nicolae
naţionale.
„Stop
economiei
risipei
C.S. Hunedoara a adunat fapt cu
întreaga ţară. In cadrul vizitei au un bogat program de primiri şi Ceauşescu, le-au pus în faţa tineretu de materiale, combustibil şi ener fapt şi închegat o adevărată bogăţie
fost făcute recomandări şi s-au convorbiri cu delegaţii şi persona lui, precum şi pentru a îniîmpina gie", „Prietenul noului venit", „Două exprimată în cifre, oameni, organi
tras concluzii de mare însemnăta lităţi ale vieţii politice internaţio cel de-al X-lea Congres al U.T.C., tone de oţel pe schimb Ia fiecare zaţii, acţiuni. Nu este aici locul atît
te pentru introducerea şi genera nale ! delegaţia Partidului Comu tinerii siderurgişti au depus eforturi cuptor, peste plan" (Iniţiativă por pentru a reproduce uriaşul tabel de
lizarea tehnologiilor înaintate, ex nist din Grecia (interior) ; partici stăruitoare, entuziaste. Dominante nită Ia cuptorul tineretului) şi alte fapte ci mai mult pentru esenţe.
tinderea mecanizării şi creşterea panţii la lucrările Consfătuirii mi sînt faptele demne. Conferinţa a în comandamente au captat capacita Toţi, dar toţi tinerii delegaţi au eta
eficienţei economice în acest do niştrilor culturii din ţări socialis trunit spiritul unei echipe de peste tea, energia, priceperea şi entuzias lat ce le este mai la inimă : înfăp
meniu, pentru buna îngrijire a li te ; preşedintele părţii americane 4 000 de tineri utecişti, trup din mul tinerilor siderurgişti de la Hu tuirea sarcinilor trasate de partid, a
nedoara. Ei sînt printre creatorii de
trupul unui colectiv care a căpătat
vezilor, în vederea obţinerii unor în Consiliul economic româno-ame- aprecierea naţională de Erou al iniţiative, dar şi beneficiarii lor. S-au producţiei, planului, angajamentelor,
reducerea consumurilor de metal şi
producţii de fructe tot mai bogate rican, Milton Rossenthal ; Cheddi Muncii Socialiste, pentru contribuţia transformat şi se transformă prin energie, eliminarea nemotivatclor, a
şi de înaltă calitate. In cadrul vi Jagan, secretarul general al Parti deosebită adusă dezvoltării econo- efectul propriei creaţii. Secretarul rebuturilor, realizarea parametrilor
zitei de lucru efectuate la Braşov, dului Progresist Popular din Repu tnico-sociale a patriei. comitetului de partid al combinatu utilajelor. Au vorbit, de asemenea,
au fost analizate la faţa locului blica Cooperatistă Guyana ; John Lucrurile capătă un contur anume. lui, Ionel Cîndea, spunea că tinerii despre şcoală, perfecţionarea pregă
probleme de importanţă deosebită Selwyn Lloyd, preşedintele Came In darea de seamă a comitetului trebuie să mai adauge iniţiativei şi tirii profesionale, revoluţia in ştiin
privind diversificarea şi înnoirea rei Comunelor din Marea Brita- U.T.C. se spune că în 8 luni din tenacitate, longevitate, finalitate în ţă şi tehnică, despre ştacheta Înaltă
folosul eficienţei maxime.
acest an indicatorii fizici de plan
a sarcinilor viitorului cincinal, de
producţiei, folosirea gospodărească nie ; purtătorul oficial de cuvînt au fost depăşiţi cu Z0135 tone de Unul din delegaţii care au luat spre sarcinile culturale, folosirea e-
a spaţiilor, realizarea exemplară al Organizaţiei pentru Eliberarea cocs, G0 952 tone aglomerat, 21170 cuvintul dădea să se înţeleagă un ducativă a timpului de repaus... Un
a sarcinilor actualului cincinal şi Palestinei ; ministrul finanţelor şi tone fontă, 39 510 tone oţel şi 59 G35 lucru esenţial : că oamenii cresc univers pe cit de bogat pe atît de
pregătirea cincinalului viitor. La economiei naţionale din Sudan. tone laminate. Echipa formată din aici din mers. In mers au loc fră- fascinant şi generos.
Aici, în conferinţă, s-a conturat
şi un alt adevăr, anume că nu toţi
tinerii sînt aliniaţi în acest marş
Mod de viaţă, termen ce desem mărimea decalajului existent în socialist, transformator. Din rînduri
nează conţinutul şi formele speci dezvoltarea anumitor judeţe etc. se abat unii prin absenţe nemoti
fice de satisfacere a nevoilor ma dîcţionar poiiiieo-eeonomie De la un anumit nivel de dezvol vate, înlirzieri sau rebuturi, prin
teriale şi spirituale ale grupurilor, tare economico-socială, care se ca lenea de a învăţa, sau prin abateri
colectivităţilor, claselor sociale, racterizează printr-o atenuare im de la normele socialiste ale compor
dlntr-o anumită societate, deter portantă a disproporţiilor structu tării în societate. Ad-hoc, conferin
minate de nivelul de trai (resurse ile de muncă şi de viaţă, modul conomicl şi social-politici. Echili rale moştenite de lă orînduirea ţa s-a instituit înlr-o şcoală, instan
economice), precum şi de mentali de petrecere a timpului liber. Răs- brul în profil teritorial se reali socială precedentă, este necesar ca ţă şi prieten. S-a spus, nu de că
tăţile, obiceiurile, tradiţiile, cores pîndirea ştiinţei, artei, culturii, e- zează concomitent cu echilibrul în procesul de echilibrare în profilul tre un singur delegat, că nu tre
punzătoare, determinate Istoric. M. duearea oamenilor muncii in spi profil de ramură, unul fiind for de ramură şi în profilul teritorial buie să se recurgă la exmatriculare
de v. indică atît nivelul dezvoltării ritul principiilor eticii şi echităţii ma de înfăptuire a celuilalt, con să aibă aceeaşi intensitate ; în din colectiv, ci la o gîndire lucidă,
forţelor de producţie şi tipul re socialiste conferă conţinut socialist stituind o unitate în procesul ge această situaţie efectele economico- la ajutor permanent. Ce înseamnă
asta 7 Tinerii sînt ai noştri şi tre
laţiilor de producţie cit şi stadiul modulul de viaţă al cetăţenilor neral al dezvoltării economico-so- sociale vor fi mai mari şi se vor buie să ne ocupăm do el. Să-i fa
de evoluţie al culturii şi civiliza patriei noastre. ciale. Dar în cadrul coordonării concretiza în dezvoltarea unitară cem să înţeleagă adevărul simplu
ţiei respectivei populaţii. M. de v. echilibrului In profil de ramură cu şi armonioasă a economiei naţio că munca adevărată, încărcată de
eunoaşte, In epoca noastră, schim Echilibru in profil teritorial, for cel în profil teritorial "trebuie să nale, modificarea structurii popu sudoare şi frămîntare, dă omului
bări radicale ca urmare a trans mă a echilibrului economic gene se ţină seama de faptul că o eco laţiei ocupate, eficienţa înaltă a maxima trăire. Oamenii reflectau :
formării relaţiilor sociale, precum ral, care presupune o astfel de nomie, indiferent de gradul ei de utilizării resurselor existente, creş cit este de greu lucrul acesta ! dar
şi sub influenţa revoluţiei ştiinţi- repartizare teritorială a forţelor dezvoltare (eu atît mai mult pen terea gradului de urbanizare şi a trebuie să-l facem. Educăm şi no
flce-tehnice, industrializării, urba de producţie, care să facă posibilă tru o economie în curs de dezvol nivelului de civilizaţie al tuturor lo educăm.
nizării etc. In R.S. România, odată utilizarea deplină şi eficientă a re tare) nu-şi poate permite să pro cuitorilor ţării. îmbinarea priori Astfel, conferinţa a avut lucidita
cu generalizarea şi consolidarea surselor naturale şi umane în ducă din toate cîte. ceva, fără a tăţilor în dezvoltarea forţelor de tea adevărurilor reale şi cea a so
relaţiilor de producţie socialiste, scopul realizării unei dezvoltări avea tn vedere eficienţa folosirii producţie cu o justă repartizare a luţiei responsabile. Tinerii dinlr-un
eu marile rezultate obţinute In armonioase a judeţelor ţării, asi- resurselor existente. Echilibrul în lor în profil teritorial este condi astfel de colectiv învaţă să judece,
dezvoltarea economică, în reparti gurîndu-se tuturor oamenilor mun profil de ramură şi echilibrul In ţie esenţială a progresului rapid să găsească modalităţi de a rezolva
zarea judicioasă a forţelor de pro cii, indiferent de locul unde acti profil teritorial trebuie concepute şi echilibrat al întregii economii sarcinile, de a aplica politica parti
ducţie pe Întregul teritoriu, în ri vează, un nivel de trai ridicat, in ca procese cu desfăşurare conco naţionale, constituind o preocupa dului, îndemnurile şi sfaturile pă
dicarea sistematică a nivelului de spiritul eticii şi echităţii socialiste. mitentă, dar caracterizate prin di re centrală şi constantă a politicii rinteşti ale tovarăşului NICOLAE
trai material şi cultural al popu La determinarea fizionomiei eco ferite intensităţi ale gradului de P.C.R. în etapa făuririi societăţii CEAUŞESCU, secretarul general al
laţiei de la oraşe şl sate, milioane nomice a judeţelor se ia în con sincronizare, in funcţie de priori socialiste multilateral dezvoltate şl partidului nostru.
da familii şi-au schimbat condiţi- siderare un complex de factori e- tatea acordată anumitor ramuri, înaintării României spre comunism.
CORNEL ARMEANU