Page 51 - Drumul_socialismului_1975_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6082 @ MARŢI, 30 SEPTEMBRIE 1975 Pag. 3

în preajma deschiderii anului de învăţămînt politlco-ldeologic

Largi posibilităţi de însuşire si aplicare
f *
în viată a politicii partidului

Acum, cind se desfăşoară ample supra fenomenelor, să pună in evi­ asigurat deja materialul bibliogra­
pregătiri pentru deschiderea anului denţă gîndirea dinamică, profund fic şi sintem pregătiţi să începem
de studiu în învăţămîntul de partid, creatoare a partidului, în strînsă le­ anul de studiu, să ne însuşim şi să
am adresat citorva propagandişti în­ gătură cu condiţiile concrete ale ţă­ aplicăm în viaţă politica partidului
trebarea: „Cum apreciaţi perspecti­ rii, cu particularităţile naţionale ale nostru.
vele desfăşurării învăţământului în României în etapa făuririi societăţii IOAN PRODAN
noul an ? socialiste multilateral dezvoltate, maistru oţelar la O.S.M. 2, propa­
Redăm pe scurt răspunsurile pri­ precum şi să desprindem concluzii gandist la organizaţia de bază
mite. practice pentru activitatea noastră. schimbul B
PROBLEMATICĂ PETRU ILIEŞ
STIMULATOARE Şantierul Energomontaj Mintia O PROFUNDĂ ÎNŢELEGERE
Organizaţia de bază de la şantie­ FORME DE INVĂŢĂMINT A STRUCTURII ŞI SCOPULUI
rul Energomontaj al Termocentralei CURSULUI
Mintia a programat pentru acest an VIABILE IN STRINSĂ i
un curs pentru studierea probleme­ LEGĂTURĂ CU REALITATEA După ce s-a constituit cursul In
lor principale ale socialismului şti­ i organizaţia noastră de bază, am
inţific. Opţiunea noastră a avut la Sînt propagandist de 3 ani. Anul participat la pregătire. Apoi am pri­
bază citeva considerente. In primul acesta m-am pregătit şi îmi voi des­ vit mai atent la tematica pe 4 ani Gazeta de perete „Energeticianul" a C.T.E. Mintia — una din gazetele
rînd, am pornit de la nivelul de pre­ făşura activitatea la cursul de stu­ a cursului. Subliniez că este vorba cu o bună activitato în cadrul concursului.
gătire al cursanţilor. Toţi sînt mun­ diere a statutului Partidului Comu­ de un curs de informare privind
citori calificaţi şi înalt ca­ nist Român, a principiilor şi meto­ problemele actuale ale politicii in­ Gazetele de perete în concurs
lificaţi, cu un bun nivel de delor muncii de partid. Am fost in­
cunoaştere, majoritatea oameni cu struiţi în amănunt asupra temelor terne şi externe a partidului şi sta­
experienţă. In al doilea rînd, am ţi­ pe care le vom preda şi dezbate, tului. La prima vedere problema­
nut seama de cerinţa trecerii cursan­ conform programei orientative pen­ tica, ca şi modul de desfăşurare a In etapa a treia se cere o
ţilor de la forme inferioare la for­ tru acest an de studiu. Afirm cu activităţii, par simple. Dar nu este
me superioare, într-o perspectivă de toată certitudinea că m-am pregă­ aşa. Noi toţi, cursanţi şi propagan­
4 ani. dist, trebuie să privim cu multă se­ activitate şi mai intensă
Eu consider că biroul organizaţiei tit mai bine ca în alţi ani pentru riozitate cerinţele pe care le pune
de bază, consultîndu-se cu comuniş­ a conduce cursul. Aş vrea să mai studiul. Am în vedere un lucru ex­ S-a încheiat etapa a doua a lectivelor do redacţie ale acestor ga­
tii, s-a orientat bine şi a ales un subliniez că noile forme de învăţă­ trem de important — actualitatea. concursului gazetelor de perete. zete. Ar fi avut multe de Învăţat
curs care stimulează puternic stu­ mânt politico-ideologic de partid Ce înseamnă asta ? Să privim pro­ Cu acest prilej, la nivelul oraşe­ şi poate ar fi purces in continuare
dierea atentă a unei bibliografii bo­ sînt mult mai viabile, în strînsă le­ blemele care le punem în discuţie lor şi municipiilor au avut loc la activizarea organelor lor de pre­
gate. O bună parte din temele gătură cu realitatea. De ce spun în mod dinamic, într-o permanentă consfătuiri cu membrii colective­ să — gazetele de perete.
cursului este cunoscută din anul aceasta ? Anul trecut, de pildă, a- devenire, în strînsă legătură cu o- lor de redacţie, în cadrul cărora
trecut dc studiu. De pildă, probleme veam aproape o sută de cursanţi, cu rientările date de Congresul al XI- s-a analizat activitatea desfăşura­ GAZETELE DE LA E.M. PETRILA —
ca revoluţia socialistă, rolul facto­ nivele diferite de pregătire şi de lea al partidului, dar şi cu măsurile, LOCUL 1
rului politic, rolul statului şi al na­ înţelegere a problemelor dezbătute. ideile noi aduse de plenarele C.C. tă, s-au stabilit măsuri pentru îm­ Expoziţia care a finalizat etapa a
ţiunii în socialism etc. nu sînt noi Vă daţi seama că treburile mergeau al P.C.R., de Comitetul Politic Exe­ bunătăţirea muncii pe viitor. De H-a a concursului gazetelor de pe­
pentru majoritatea cursanţilor. A- anevoios. Anul acesta sint 40 de cutiv al C.C. al P.C.R., de cuvintă-' asemenea, la Hunedoara, Petro­ rete din Valea Jiului, organizată cu
cum aceste teme vor putea fi a- cursanţi, selecţionaţi pe baza crite­ file şi expunerile tovarăşului şani, Brad, Simeria, CSlan, Orăş- puţin timp in urmă in holul Casei
profundate, mai temeinic însuşite. riilor specifice locului de muncă, Nicolae Ceauşescu cu diverse prile­ tie s-au organizat expoziţii ale de cultură din Petroşani, a consti­
Important mi se pare ca dezbateri­ precum şi ca nivel de pregătire ge­ juri, de legislaţia în vigoare. gazetelor de perete şi satirice pre­ tuit totodată şi momentul anunţării
le să aibă ca punct de pornire şi nerală. Deci, cursul este omogen ca miate la încheierea fazei a doua rezultatelor. Iată ierarhia primelor
■de abordare in ansamblu a acestei structură, iar tematica o vom putea HELGA LASZLO a concursului. 3 locuri în întrecerea desfăşurată pe
specific — gazete de perete ale or­
problematici concepţia materialist- aprofunda şi lega mai bine de ne­ întreprinderea pentru colectarea ganizaţiilor de partid şi sindicat :
dialectică şi istorică a partidului a- cesităţile practice de la noi. Ne-am şi valorificarea ambalajelor Deva ACEIAŞI FRUNTAŞI, 1. E.M. Petrila ; 2. E.M. Lupenl ; 3.
ACEIAŞI CODAŞI... E.M. Urîcani ; gazete de perete „Ti­
neretul şi producţia" ale organiza­
De ani de zile, concursul gazete­ ţiilor U.T.C. : 1. E.M. Petrila, 2.
lor de perete din municipiul Hune­ E.M. Lupeni, 3. E.M. Uricanl ; gazete
doara este cîştigat, prin rotaţie, de satirice : 1. E.M. Petrila, 2. E.M.
Conferinţa Organizaţiei judeţene a pionierilor anumite gazete din C.S.H., X.C.S.H. Dilja, 3. E.M. Lupeni. In cadrul ex­
sau I. M. H. Acum, la incheie-
poziţiei a fost organizată şl o în-
a
etapei
locul
pe
rea
Il-a,
I
s-au situat gazetele — de perete şi tîlnire-schimb de experienţă a res­
colectivelor
redacţie
ponsabililor
de
satirică — de la O.S.M. 2, iar pe din municipiu.
Cum însă lucrările conferinţei zaţiilor de partid, vă asigurăm, locurile următoare gazete din alte
s-au caracterizat prin exigenţă mult iubite şi stimate tovarăşe secţii, de la X.C.S.H. sau I.M.H. Dar
partid, Iuliu Furo, vicepreşedinte faţă de lipsuri, combativitate şi Nicolae Ceauşescu, că nu vom pre­ în Hunedoara există şi alte multe NU DOAR PENTRU CONCURS
al Consiliului National al Organi­ responsabilitate comunistă, partici­ cupeţi nici un efort pentru conti­ instituţii şi întreprinderi, unităţi a- Etapa a Il-a a concursului gaze­
zaţiei pionierilor, Cornel Stoica, panţii la dezbateri au pus accent nua perfecţionare a procesului in­ gricole unde mai sînt destule pro­ telor de perete din Orâştie a situat
bleme de soluţionat — industrie lo­
inspectorul general al Inspectora­ pe întărirea muncii de educaţie structiv-educativ, a muncii pionie­ cală, comerţ, unităţi spitaliceşti, şcoli, pe primele trei locuri gazetele de
tului şcolar judeţean, Ionel Lazăr, politico-ideologică şi conlucrarea reşti, pentru a statornici, în toate cooperative agricole de producţie, perete de Ia întreprinderea chimică,
prim-secretar al Comitetului jude­ cu ceilalţi factori educaţionali grupele, detaşamentele şi unităţi­ unităţi prestatoare de servicii etc. de la F.I.L. şl de la cooperativa de
consum. Ce se intîmplă Insă acum,
ţean al U.T.C. (prof. Rafila Lacob), colaborarea le de pionieri, în consilii şi coman­ In multe din aceste unităţi — F.I.L., în etapa finală a concursului gaze­
meş­
spital,
comerţ,
cooperaţia
Organizaţia judeţeană a pionie­ şcolii cu organizaţia de pionieri damente pioniereşti un climat re­ teşugărească — gazetele de perete telor ? L-am întrebat pe tovarăşul
rilor s-a prezentat la cea de-a (Maria Mitrofan), cimentarea re­ voluţionar, de exigenţă, răspunde­ sînt doar o prezenţă fizică, nu una Nicolae Andrei, secretarul Comite­
IlI-a Conferinţă a sa cu un bi­ laţiei organizaţiei de pionieri cu re şi, deopotrivă, de abnegaţie şi eficientă, mobilizatoare. în unităţile tului de partid de la F.I.L., cum n-
lanţ reprezentativ pentru munca producţia (maistrul Nicolae Mărcu- devotament pentru cauza partidu­ agricole se recunoaşte că „se stă preciază participarea gazetelor de
purtătorilor cravatelor roşii cu lescu, Erou al Muncii Socialiste), lui, pentru făurirea, pe pămîntul slab", „se stă rău" cu gazetele, dar perete la îndeplinirea sarcinilor or­
ganizaţiilor de partid. Răspunsul a
tricolor, a comandanţilor instruc­ munca cu activul pionieresc (prof. românesc, a visului de aur al o- problema nu se urneşte din loc spre venit prompt : „Bună, in special in
Ia
intîmplă
se
o
rezolvare.
menirii : comunismul".
Aşa
tori, a activiştilor consiliilor pio­ Nicolae Cristea), antrenarea pio­ C.A.P. Hăşdat, Boş, Cinciş, Zlaşti, privinţa întăririi disciplinei".
niereşti, a tuturor cadrelor care nierilor din mediul rural la acti­ Conferinţa a ales noul Consiliu Peştişu Mare, Peştlşu Mic, Teliuc, începutul etapei a ni-a a con­
veghează la creşterea şi împlinirea vitatea productivă (prof. Maria Ne­ al Organizaţiei judeţene a pionie­ Ghelar. cursului n-a însemnat insă şi pentru
omului de mîine. Dezbaterile au rilor, delegaţii la Conferinţa Na­ alte gazete do perete continuarea u-
relevat iniţiativele întreprinse de gru), valoarea educativă a expedi­ ţională a Organizaţiei pionierilor UN UTIL Şl INTERESANT SCHIMB nei activităţi rodnice. Gazeta „Co­
unităţile de pionieri hunedorene — ţiilor pioniereşti (prof. Viorel Ma- şi a făcut propuneri de candidaţi DE EXPERIENŢĂ merţul socialist" a cooperativei de
formarea
nolescu),
consum (care, judecind după con­
deprinderilor
iniţiative cu răsunet naţional —, de muncă prin cercurile tehnico- pentru Consiliul Naţional al Orga­ ţinutul articolelor din dosar, se pa­
nizaţiei pionierilor. Ca preşedintă
acţiunile organizate pentru cu­ aplicative (Balo Ladislau), îmbu­ a Consiliului judeţean al Organiza­ La Deva, etapa a Il-a a con­ re că a fost premiată mai mult pen­
noaşterea şi însuşirea de către nătăţirea stilului de muncă al con­ ţiei pionierilor a fost realeasa to­ cursului gazetelor de perete s-a în­ tru aspectul grafic) a fost „uitată"
cheiat cu o reuşită expoziţie a ce­
purtătorii cravatelor roşii cu trico­ siliilor şi comandamentelor (Victor varăşa Viorica Rişcuţia. lor mai bune gazete de perete şi o săptămlnă Ia casa de cultură (o-
lor a politicii interne şi externe Iaţenco), activitatea sportiv-turisti- satirice, precum şi cu o utilă şi in­ riginalul, nu macheta). Gazeta „Gos­
am
întllnlt-o
podarul"
a
E.G.C.L.
a partidului şi statului nostru, că (prof. Dan Cocor), întărirea re­ teresantă consfătuire-schimb de ex­ goală-goluţă la multe zile după În­
pentru înţelegerea sensului major laţiei organizaţie de pionieri — or­ perienţă Intre colectivele redacţiona­ ceperea etapei a m-n a concursului.
şi a semnificaţiilor evenimentelor ganizaţie U.T.C. (Ionel Lazăr), ne­ Secţiunea pentru pionieri care a le. In cuvîntul lor, tovarăşii Ciprian
istorice, a documentelor de partid. cesitatea îmbunătăţirii calitative a precedat Conferinţa judeţeană a Or­ Sîrbu — Termocentrala Mintia, Eu­ TREBUIA, DAR...
ganizaţiei pionierilor a întrunit în
gen Xonescu — I.R.E. Deva, Ioan
Cultivarea atitudinii înaintate faţă procesului instructiv-educativ (Cor­ dezbaterile ei 150 de purtători ai Covaci — S.U.T. Deva, Sclimaranzer Secretarul Comitetului comunal de
de învăţătură a însemnat pentru nel Stoica). cravatelor roşii cu tricolor. Des­ Francisc — şantierul Chişcădaga, partid Lăpuglu de Jos, tovarăşul
consiliile şi comandamentele pio­ Dezbaterile au cerut mai multă făşurată, sîmbătă, ia I.E.C. Mintia, Mihai Obrejan — B.J.A.T.M. Deva, Xoachim Roşea, ne-a spus : „Trebuia
niereşti unul din obiectivele fun­ fermitate în aplicarea hotărîrilor după o educativă vizită în marea au subliniat eficienţa acestei forme să încheiem şi noi faza a H-a, dar
muncii
de
politice
masă.
a
damentale, care s-a concretizat în partidului privind instruirea şi for­ întreprindere energetică, conferinţa Tot cu această ocazie a fost scos pînă acum n-am făcut nimic. Toate
celor mici a făcut dovada maturi­
gazetele din satele comunei, de la
rezultate meritorii : din cei 41 089 tăţii lor politice, cel 23 de partici­ în evidenţă faptul că mai există ga­ C.A.P., sînt cam la fel. Ar fi greu să
pionieri liunedoreni, 40 881 au ob­ marea tinerei generaţii, lărgirea panţi activi la dezbateri venind cu zete de perete cu o slabă sau ine­ spun, în această situaţie, care gazetă
democraţiei pioniereşti, o mai mare
ţinut, în anul şcolar încheiat, note conlucrare a acesteia cu organiza­ interesante şi valoroase propuneri xistentă activitate, cum sînt cele de de perete este mai bună pe comună".
de promovare, 347 de unităţi de de îmbunătăţire a activităţii Ia panificaţie, cooperativele meşte­ Comentariile nu-şi mai au locul in
pionieri din şcolile cu clasele I—IV ţia U.T.C. „Trebuie să fie inten­ organizaţiei lor. Secţiunea pentru şugăreşti „Mureşul" şi „Progresul", această situaţie.
sificate strădaniile pentru educa­
(din totalul de 362) nu au avut rea civică, comunistă a pionieri­ pionieri s-a încheiat prin spectaco­ fabrica de conserve, cele din loca­
lul : „Lumini de ţară nouă", pro­
lităţile rurale de pe raza municipiu­
nici un corigent sau repetent. Ac­ lor şi şcolarilor — sublinia în cu- gram de ţinută, ingenios brodat pe lui. Ar fi fost, credem, deosebit de Grupaj realizat de :
tivitatea productivă în atelierele vîntul său tovarăşul Ştefan Almă- creaţiile poetice ale pionierilor hu- interesant ca Ia această consfătuire I. CIOCLEI, N. TlRCOB,
şi pe loturile şcolare a cîştigat noi nedoreni. să fi participat şi reprezentanţii co­ N. STANCIU, GH. I. NEGREA
valenţe, creînd posibilitate pionie­ şan. Codul eticii pioniereşti, adop­
tat recent la Forumul ' naţional,
rilor să participe la procesul edu­ trebuie să constituie pentru fiecare
cativ al muncii, să cunoască va­ pionier un îndreptar în muncă şi
loarea efortului lor sub aspect so- viaţă, o călăuză spre împlinire po­
cial-economic. Educarea prin şi
pentru muncă a constituit nu nu­ litică, morală şi socială. Toate do­
mai obiectul a numeroase şi atrac­ cumentele partidului şi statului
tive acţiuni, ci şi participare efec­ nostru, întreaga sa politică — pusă
în slujba afirmării omului — să
tivă la munca în microîntreprin- fie prezentate copiilor, transmiţîn-
deri, ateliere, microcooperative,
miniferme. Iar participarea pionie- du-le sensul lor profund, bogăţia
riei hunedorene la educativa ac­ de idei. E necesar să crească ro­
ţiune de muncă patriotică s-a ma­ lul şi eficienţa consiliilor pionie­
terializat, de la începutul anului reşti, ale comandanţilor instructori,
1975 pînă în prezent, în planta­ ale tuturor cadrelor didactice a
rea a 10 000 pomi fructiferi şi căror înaltă îndatorire este să-şi
25 000 arbori şi arbuşti ornamen­ dedice întreaga pricepere, pasiune
tali, împădurirea a 15 ha, întreţi­ şi putere de muncă creşterii şi
nerea şi amenajarea a 50 ha zone formării unei generaţii cu un larg
şi spaţii verzi, 140 ha păşuni şi li­ şi temeinic orizont de cunoştinţe;
vezi, recoltarea a peste 20 000 kg bine pregătită pentru muncă şi
plante medicinale, colectarea şi viaţă".
valorificarea a 213 tone fier vechi, într-o atmosferă de profundă a-
67 tone hîrtie, 14 tone deşeuri tex­ deziune faţă de politica partidului
tile, sticle şi borcane în valoare şi statului nostru, conferinţa a
de aproape 65 000 lei. Dincolo de aprobat textul unei telegrame a-
aceste cifre generoase în semnifi­ dresate secretarului general al
caţii, dezbaterile conferinţei au partidului, tovarăşului NICOLAE
relevat valoarea educativă a acţiu­ CEAUŞESCU, în care se spune,
nilor întreprinse, frecvenţa şi am­ printre altele ! „Urmînd străluci­
ploarea manifestărilor cultural-ar- tul dumneavoastră exemplu de ab­
tistice, de creaţie literară şi artă negaţie şi devotament revoluţio­
plastică, succesele de răsunet na­ nar, puse în slujba bunăstării şi
ţional ale formaţiilor artistice pio­ fericirii poporului, a instaurării în
niereşti hunedorene, rezultatele lume a unei noi ordini politice şi
prestigioase înscrise în acţiunile economice, sub permanenta şi a-
turistice, sportive şi de pregătire tenta îndrumare şi cu sprijinul
pentru apărarea patriei. nemijlocit al organelor şi organi- Aspect din timpul Conferinţei Organizaţiei Judeţene a pionierilor, .