Page 52 - Drumul_socialismului_1975_09

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR.
*«a. 4

AZI: MIRI SI PR[PARAIORI H LUPEN Tribuna experienţei colectivelor fix
>
Cocs mai mult şi mai foim Suportul bunelor rezultate - mui

din cărbune de Valea Jiului

Astăzi dăm cuvîntul minerilor sporit eforturile în producţie, ob- parare, pentru a-şi atinge în scurt abnegantă, dăruirea oamenilc
şi preparatorilor de la Lupeni, ţinînd realizări însemnate. Pe cele timp parametrii proiectaţi. Sînt
cei care extrag cărbunele pentru 9 luni ale anului avem un spor insă o serie de deficienţe de re­ In cei numai 6 ani de existenţă, întreprinderea decît prevederile pe întreg cincina
cocs, îl prepară şi îl expediază de producţie de peste 4 500 tone mediat. Aşa se şi face că, faţă de de materiale de construcţii Deva a acumulat o ex­ In ciuda unor greutăţi întâmpin
cocseriilor- de cărbune. . Şi în privinţa cali­ sarcinile de plan, atît pe întreaga perienţă bună în producţie, situîndu-se an de an anului, privind asigurarea comenzi
ŞTEFAN POPA, secretarul co­ tăţii, am obţinut, de asemenea, exploatare, cît şi pe secţia Lu­ în rîndul colectivelor cu rezultate meritorii din mente prefabricate, colectivul no:
mitetului de partid al F.M. Lu­ bune rezultate. Avem certitudinea peni avem rămîneri în urmă. Re- judeţ şi chiar din ţară. Vom întări cele spuse cu să adapteze şi să asimileze intr-un
ferindu-mă la calitatea cărbunelui
peni : Colectivul nostru de mineri că şi în continuare, prin noul un singur argument: îndeplinirea prevederilor de filul producţiei la cerinţele benefi
este conştient de cerinţele sporite frontal din stratul V, pe care-1 spălat, el întruneşte indicii de ca­ plan din actualul cincinal în data de 11 iunie a.c.. a condus la îndeplinirea planului
litate, respectiv procentul de ce­
de cărbune necesar fabricării coc­ vom da în curînd în exploatare, deci cu 6 luni şi 19 zile mai devreme. Nu vrem să Materializînd indicaţiile şi recom
sului, aşa cum prevăd documen­ vom extrage cărbune la nivelul nuşă şi umiditate. se creadă că ara avut sarcini mici sau că dispu­ rului general al partidului nc
tele de partid, aşa cum a reco­ cerinţelor de cantitate şi calita­ Ing. TUDOR GEAMANU, şeful nem noi de nişte reţete speciale de muncă. Supor­ Nicolae Ceauşescu, date la Plenar;
mandat secretarul general al par­ te. secţiei de preparare Lupeni : Pen­ tul rezultatelor bune obţinute îl constituie abne­ al P.C.R. şi Consiliului Suprem al
tidului nostru, tovarăşul Nirolae ALEXE FURDUI, secretarul co­ tru creşterea cantităţii de cărbu­ gaţia şi dăruirea întregului colectiv, dorinţa una­ nomice şi Sociale a României, dii
nimă de a ridica prestigiul întreprinderii în care
Ceauşescu. In acest scop colecti­ mitetului de partid, sectorul 'V : ne spălat pentru cocs, aşa cum nc-am preocupat de asimilate ' î
vul nostru depune eforturi, am Cel mai mare sector al minei Lu­ ne-a recomandat conducerea de lucrează. prefabricate a unor elemer ' '.aof,
un consum redus de oţel şt _<cton
Comitetul de partid pe întreprindere, comitetul
luat şi unele măsuri şi acţionăm peni nu se prezintă la această partid şi de stat, vom funcţiona oamenilor muncii au acţionat în permanenţă — tici funcţionale superioare, mult S'
pentru realizarea sarcinilor ce ne dată cu realizări la nivelul posi­ cu ambele linii de preparare ale prin organizaţiile de bază din secţii şi prin con­ beneficiari. De asemenea, pe li
revin. Cu toate acestea, trebuie bilităţilor. Avem probleme de dis­ noii instalaţii De asemenea, am ducerile acestora — pentru întărirea ordinii şi dis­
să recunoaştem că din cauza u- ciplină cu unii dintre noii anga­ adus unele îmbunătăţiri fluxuri­ ciplinei în muncă, pentru cunoaşterea, respectarea produselor de materiale de coo.st
nor greutăţi şi neajunsuri, gene­ jaţi, ne dau de furcă defecţiunile lor de producţie, iar prin analize şi îndeplinirea neabătută a programelor operative derea noastră se dezvoltă cu o’sd
lular autoclavizat, care va intra î
rate de lipsa efectivului complet, electromecanice, mai sînt şi as­ chimice interne se introduce în zilnice pe secţii, ateliere, formaţii şi schimburi, la sfîrşilul acestui an, si cu o set
de unele abateri disciplinare şi pecte de indisciplină şi de orga­ cărbunele pentru cocs, periodic, pentru folosirea intensivă a maşinilor şi instalaţi­ expandat, cu termen cfe punere
de starea necorespunzătoare a u- nizare defectuoasă a muncii (a a- in funcţie de calitatea lui şi căr­ ilor, precum şi a forţei de muncă. Toate aceste anul viitor. Dealtfel, colectivul
nor utilaje, mina noastră are un provizionării, a transportului). To­ bunele refuzat la sitele de con­ probleme au constituit subiecte de analiză aprofun­ eforturi stăruitoare privind asigur;
minus de producţie, înregistrat tuşi, ţinînd cont că lucrăm deja trol al materialului care merge dată în cadrul unor adunări de partid, sindicat, diţiilor pentru buna desfăşurare ;
de la începutul anului, de peste la nivelul sarcinilor anului viitor, la flolaţie. In direcţia calităţii U.T.C. şi în cadrul adunărilor generale ale oame­ anul viitor, în întreg cincinalul 1
7 000 tone de cărbune. Completîn- linînd cont de posibilităţile insu­ cărbunelui spălat, subliniez că nilor muncii, adoptîndu-se măsuri corespunzătoare, Desigur, în munca noastră ma
du-ne efectivul, diminuînd la ma­ ficient valorificate, sîntem con­ noua instalaţie este dotată cu a- materializate în îndeplinirea ritmică a sarcinilor greutăţi şi neajunsuri, pe care n
ximum absenţele nemotivate şi ridi- vinşi că ne vom realiza şi depăşi paralură de reglare automată a de plan şi a angajamentelor, în obţinerea unor im­ înlăturăm cît mai repede. Ne reft
cînd la plan toate brigăzile — şi sarcinile pe acest an,, că îl vom densităţii la clasa granulometrieă portante sporuri de producţie. reducerea cheltuielilor materiale
avem posibilităţi pentru rezolva­ începe cu bine ne cel următor. IC—80 mm, iar pentru clasa 0—10 Raportîndu-ne numai la activitatea din acest an, îmbunătăţirii calitative a panour
rea acestor probleme ! — îi asi­ NICOLAE CUIROŞCA, miner mm instalaţia este comandată e- trebuie să menţionăm că avem o depăşire de peste apartamente. Colectivul I.M.C. D
gurăm pe preparatori că le vom şef de schimb, sectorul I : Noi lectronic, asigurînd calitate opti­ 2,5 milioane lei la producţia globală şi de circa 8,4 să se mobilizeze in continuare, cu
livra cantităţi sporite de cărbune, no străduim să trimitem la „ziuă" mă cărbunelui spălat pentru cocs. milioane lei la producţia marfă, reprezentînd, între toată capacitatea sa creatoare, pen
aşa cum prevăd sarcinile de plan rht numai vagonete multe de căr­ La ae.eastâ nouă instalaţie, indi­ altele, un plus faţă de sarcinile de plan la zi de a- exemplar sarcinile de plan ce-i vi
şi angajamentele asumate în în­ bune, dar să fie şi de bună cali­ catorul de recuperare este mult proape 1 900 mc prefabricate, 3,5 km tuburi premo, cincinal — cincinalul revoluţiei i
trecerea socialistă. tate. De aceea, alegem cu grijă mai mare decît la cea veche, re- 375 000 bucăţi cărămizi dialit, 145 tone vată mine­
SIMION RUSU, miner şef do şistul vizibil. Pînă acum ne-am zultînd un plus de cărbune spălat rală, 23 000 unităţi cahle teracotă şl de 45 000 lei
NICOLAE
schimb, sectorul II : Brigada în făcut mereu planul şi ne anga­ de 6 000 tone pe lună. la piese de schimb. De remarcat că acest surplus secretarul comiţi
care lucrez, a lui Ion Popescu, e jăm să-l facem şi de acum înainte. FLOREA TIGOIANU, maistru de produse a fost realizat în cea mai mare parte
cea mai bună din sector. Avem Aşadar. minerii din Lupeni, principal la întreţinere : De mo­ pe seama creşterii productivităţii muncii, care, la OLIMPII
un frontal mecanizat, cu combi­ principalii furnizori de cărbune dul cum ne facem noi datoria — finele anului, va fi cu peste 92 000 lei mai mare inginerul şef <
nă 2K — 52. şi facem treabă bu­ cocsificabil din judeţ, au încă u mă refer la întreţinerea, revizia
nă, deşi abatajul e pe înclinare serie de carenţe îii activitatea lor şi' reparaţia instalaţiilor şi agre­
şi condiţiile de lucru nu sint prea de extracţie, pentru eliminarea gatelor — depinde siguranţa în
uşoare. Ştim că tara are nevoie cărora este necesar să se acţio­ exploatare, funcţionarea fără de­ Desele înlreru
de mai mult cărbune şi căutăm neze cu mai multă insistenţă, atît ranjamente, calitatea cărbunelui utilajelor şi pro
să ne facem planul lună de lună. din partea conducerii minei cit spălat. Şi n-aş zice că nu ne fa­ METRONOMUL PRODUCŢIEI treţinere se da
Numai pe septembrie, de exemplu, si din partea Centralei cărbunelui cem datoria — deşi avem încă s-a spus, slabe
sectorul II are un plus de 1 000 Petroşani. neajunsuri la capitolul ordine şi tocilor, L.tleo
electri
lăcătuşi,
tone de cărbune. Să notăm acum şi opiniile pre­ disciplină a unor muncitori — excavatorişti.
PETRE MERCIONIU, tehnician, paratorilor : dar defecţiunile sînt cam multe. Un „liant" foarte necesar Am fi dorit
NICOLAE VILCEA, inginer şef
Instalaţia nouă prezintă unele ne­
altor factori de
sectorul I : De cînd s-a pus în eu producţia la Exploatarea de ajunsuri de proiectare, de mon­ drul fabricii în
faţa noastră necesitatea de a ex­ preparare a cărbunelui Vulcan : tare a utilajelor şi instalaţiilor, rile ce se într
trage cărbune mai mult şi mai Aici, la secţia de preparare Lu­ pe care noi trebuie să le reme­ la Fabrica de ipsos Că lan: nătăţirea situaţi-
re a unităţii, da
bun pentru cocs, colectivul secto­ peni, toate eforturile — ale pro­ diem cu mari eforturi materiale erau plecaţi ii
iectantului, constructorului, bene­
şi de forţă de muncă, de care
rului — sector bine sudat, cu oa­ ficiarului — sînt concentrate asu­ cam ducem linsă. în recuperări. /
meni stabili, experimentaţi — şi-a pra celor două linii noi de pre­ CAZIMIR llECIUC, maistru e- întărirea spiritului de operativa de i
zente aici şi c
lectromecanic : Chiar acum s-a întreprinderii „
rupt o bandă transportoare. Noi de care aparţi
o reparăm, dar nu ţine mult pen­ ordine si disciplină rău dacă aceas
Mai sînt 14 săpfămînf pînă tru că nu cunoaştem tehnologia 9 necesitatea acuf
ce efectiv simţ
de lipire a acestor benzi. De ase­ De la începutul anului, lună de eientul de utilizare a lor fiind de junsurilor ce s<
la sfîrşltul ultimului an al cincinalului menea, trebuie să facem unele lună, realizările colectivului de mun­ numai 0,4—0,5. începînd din
completări, unele înlocuiri de ele­ că de la Fabrica de ipsos Călan s-au Intr-adevăr, ni s-au confirmat la colectivul de n
mente la unele utilaje, care nu situat sub plan. In ciuda condiţiilor faţa locului, pe „viu“, o bună par­ trece la aplicar
• Am intrat într-o nouă şi de­ O ASTAZI, CONSILIUL POPU­ tribuire în aco
cisivă etapă de înfăptuire a cin­ LAR JUDEŢEAN TŞI ÎNDEPLINEŞ­ fac faţă condiţiilor de lucru în aşa-zis obiective, determinate de te din neajunsurile care vizează, fă­ acesta este un
cinalului actual înainte de termen, TE SARCINILE CINCINALULUI LA noile tehnologii. neacoperirea în totalitate cu comenzi ră îndoială, modul defectuos de or­ tribui Ia întării
cînd fiecare clipă noartă ampren­ CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE, Problemele create la secţia de pentru întreaga producţie marfă po­ ganizare a muncii, lipsa unui spirit dine şi dişciplin
ta tenacităţii, voinţei şi hotărîrii nrin predarea celui de al 15 568- preparare Lupeni, care au gene­ sibil de realizat în cazul atingerii ferm de ordine şi disciplină pe tificare t rozei
colectivelor noastre de muncă de lea apartament construit din fon­ rat neritmicitatea livrării de căr­ parametrilor proiectaţi, în activitatea fluxul tehnologic. In carieră se lu­
a grăbi timnul pentru îndeplinirea durile statului. Pînă la finele anu­ economică a unităţii tronează o se­ crează cu „încetinitorul", găsind în eficient con o
căpa<
marelui deziderat naţional. Sînt lui se vor mai construi, suplimen­ bune spălat pentru cocs, trebuie rie de neajunsuri intolerabile. funcţiune doar un excavator de 1,5 deplină esenţ
clipe în care în toate ramurile in­ tar. încă 1317 apartamente. în zi­ analizate prompt de cătj-e cen­ — Ne luptăm cu multe greutăţi mc. Celălalt, de aceeaşi capacitate, deziderat
vintarea secretai
dustriale ale iudeţului se petrec lele următoare şi judeţul îsi va trala cărbunelui şi găsite soluţii — ne-a mărturisit şeful carierei, era defect de mai multe zile. Un
fapte semnificative, pe măsura pri­ onora cincinalul la construcţia de pentru înlăturarea neregulilor din Ioan Vana. In situaţia actuală, chiar alt excavator, de’ 3 mo, n-a încăr­ dului, tovarăşul
ceperii şi hărniciei statornicite pe locuinţe. Adică în curînd se va procesul preparării cărbunelui. dacă am avea solicitări, respectiv cat nici o cupă de materie primă la plenara com
Fabrica de ins
aceste meleaguri. putea raporta predarea celui de al Aceasta presupune mobilizarea beneficiari, la nivelul capacităţii pla­ deoarece tensiunea din reţeaua e- almente condiţi
O INDUSTRIA JUDEŢULUI A 20 003-lea anartament, construite in nificate, nu am reuşi să le satisfa­ leclrică nu permite funcţionarea Iui.
REALIZAT PLANUL PE TREI cincinalul 1971—1.975. energică a tuturor forţelor care cem. Din cele trei linii tehnologice In schimb se plătesc anual amor­ tru a se obţine
TRIMESTRE ALE ANULUI' CU 7 O Conform prevederilor cincina­ activează în aceste domenii, pen­ o bună perioadă de timp nu a tismente pentru acest utilaj, care superioare, de
planul Ia produ
ZILE MAI DEVREME, creîndu-se lului actual, la secţia de nrelu- tru ca fluxul cărbunelui cocsifi­ funcţionat decît una din lipsă de nu-şi găseşte utilizare aici, afcetind vandabil pentn
premise ca pînă astăzi să se rea­ rrăn la rece din cadrul ÎNTRE­ cabil spre uzinele hunedorene să materie primă. Avem multe necazuri astfel situaţia economico-financiară
lizeze suplimentar o producţie in­ PRINDERII DE UTTLA.T MINIER continue neîntrerupt şi la cote a unităţii. Ni s-a spus că în proiect însă măsuri en<
dustrială în valoare de peste 35(1 PETRO S ANI A TNTRAT I>T FAZA superioare de cantitate şi calita­ în carieră. Pe lingă faptul că nu este prevăzută dotarea cu 4 exca­ tregului colectiv
milioane lei. De notat că acest FINALA constructta MODER­ te. Factorii răspunzători au cu­ s-au confirmat cu exactitate studii­ vatoare de 1,5 mc. S-au făcut ceva în­ cii şi conduceri
mura“ Si meri a,
le geologice privind poziţia zăcămîn-
spor de producţie se realizează în NULUI COMPLEX DE ARATAT tului, ceea ce a determinat cheltu­ cercări de cedare a excavatorului cc funcţionării-.' Ia
totalitate numai pe seama măsu­ DE TIP CMA-3 care se realizează vîntul. stă nefolosit în schimbul altor două
rilor luate pentru creşterea pro­ în colaborare cu secţia de stîlpi ieli suplimentare la decopertări, în­ de capacitate mai mică, dar pînă tehnologice şi
ductivităţii muncii. hidraulici Vulcan. Masă rotundă consemnată de registrăm dese întreruperi în func­ acum au rămas fără concretizare. parametrilor pr
ţionarea utilajelor, în special a ex­
Tot la carieră era defect şi un bul­
DUMITRU GHEONEA cavatoarelor şi buldozerelor, coefi- dozer.
(Urmare din paq. 1). lizarea sarcini
agricolă dc to;
ÎN DEVANS FAŢĂ DE GRAFIC să înlăturăm
s-au manifeste
Materializarea exemplară a sar­ desfăşurarea r
cinilor desprinse din cuvîntârea moi. Ion Rentea, Mihai Mureşan Morar, Vasile Dumitraş, Gheorghe ORE „GOALE" o strică, dar nimeni n-o amena­ rea programul
secretarului general al partidului, şi Ion Cristea îşi îndeplinesc cu Doru, Trandafir Şuba, Aurel Că­ jează. Aici s-au depozitat peste care s-a scris
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la întreaga răspundere sarcinile ce li tălina, Gheorghe Bob, Ion Costina. 900 tone sfeclă, care aşteaptă să tele C.A.P., P.
In plină zi de lucru, am întîl-
Consfătuirea de lucru de la C.C. se încredinţează. Concomitent cu nit încolonate patru tractoare, ca­ ia drumul spre fabrică. nerul şef Da
al P.C.R. din 1 septembrie a.c., recoltatul s-a început şi transpor­ re se deplasau din ţarina Uroiului au fost criticaţ
constituie cuvîntul de ordine nen- tul porumbului la baza de recep­ CU SPRIJINUL ELEVILOR la Biscaria, cale de 4—5 km, pen­ UNDE ESTE PREŞEDINTELE ? tul comunal. :
tru cooperatorii din Homos. Fap­ ţie, în scopul onorării obligaţiilor •dinea şi acum
tru ca tractoriştii să servească ma­
tele sînt edificatoare în acest sens. la fondul de stat. La ferma de stat nr. 2 a I.A.S. sa (!). Timp pierdut şi combusti­ In plină zi de lucru, Nicolae t.ă răspundere
Faţă de prevederile graficului, u- Mintia, condusă de ing. Nicolae bili folosiţi în plus. Âcesta este Benţa, preşedintele C.A.P. Banpo- cinilor ce le
nitatea are un avans de peste G0 MECANIZATORII LA DATORIE Vurm, se lucrează cu forţe sporite rezultatul „preocupării" conducerii toc, s-a urcat în camionul coope­ vitate s-a îmi
de ba la însămînţări. Inginerul şef la recoltări şi însămînţări. Pe şe­ C. A. P. Simeria (preşedinte Păun rativei agricole şi a plecat spre dovedesc fapte
al C.A.P., Mircea Pătrînian. ne înţelegînd răspunderea deosebi­ ful fermei l-am înt.îlnit în cîmp în Răvaş), pentru buna organizare şi Vinţul de Jos să aducă nişte oale ne forţa de
spunea că în prima decadă a lunii tă ce o poartă pentru soarta re­ miez de noapte, alături de tracto­ desfăşurare a lucrărilor agricole pentru o fîntînă. Nimic de zis, o mecanice de
octombrie a.c. unitatea va încheia coltei, tractoriştii sînt prezenţi zi riştii Ion Fodoca, Nicolae Răcilă, de sezon ? fi importantă şi această acţiune, reuşit să înch
semănatul pe întreaga suprafaţă şi noapte pe ogoare. In săptămîna ion Creţu şi Bernaţchi Artur. In­ dar mult mai necesară . este pre­ tofilor de pe
planificată — 350 ha. întreaga ac­ trecută, 9 tractorişti din secţia de terlocutorul a avut numai cuvinte zenţa preşedintelui în unitate, de 94 ha, am
tivitate este organizată în flux. mecanizare care deserveşte C.A.P. de mulţumire la adresa celor 300 STRANGULĂRI NEPERMISE unde sînt atîtea treburi de rezol­ sămînţut 120 h
Mecanizatorii lucrează în schim­ Deva, condusă de Vasile Călmăţiu, elevi de la Liceul „Decebal" din vat la recoltări şi însămînţări. ha masă verd(
buri prelungite, pînă noaptea târ­ au lucrat pe întrep-ute pînă la mie­ Deva şi a cadrelor didactice, care La punctul de preluare a sfe­ leşul porumb',
ziu. Ziua, cooperatorii culeg ştiule- zul nopţii la arături şi pregătirea clei de zahăr din Orăştie, am a- NEAJUNSURILE acum rec o’ta
terenului. Rezultatul ? Unitatea participă zilnic la recoltatul po­
ţii, iar noaptea taie cocenii si eli­ sistat la o metodă incredibilă de a elibera oper;
berează terenul. Pe mai mult de are peste 100 ha însămînţate cu rumbului şi la eliberatul terenu­ a „trage" de timp. Sfecla de zahăr AU FOST ÎNLĂTURATE
20 ha s-a însămînţat deja grîu grîu. Asemăntăor au procedat şi lui. Totodată, a ţinut să eviden­ (din cauza spaţiului redus de de­ front de lucru
după porumb. Calitatea lucrărilor mecanizatorii din secţiile de la Hă- ţieze contribuţia elevilor de la pozitare) se descărca din remorci, In comuna noastră — ne relata am luat iniţial
este ireproşabilă. Terenul se dis- rău, Şoimuş, Cristur şi Veţel. Ia- una cîte una, cu mina. Şeful punc­ tovarăşul Ioan Zeiconi, primarul bul cu ştiuleţi
cuie de 2—3 ori. Mecanizatorii tă-i pe cîţiva dintre mecanizatorii Şcoala generală din Certej, a lu­ tului, Nicolae Oţelea. caracteriza din Toteşti — se acţionează pe tem la margi:
care merită laude : Petru Florea, crătorilor de la Direcţia judeţeană
lampa ca un copil cu mai multe baza programului elaborat de co­
Ion Jurj, Mii rai Binder, Petru Cos- Ion B.orodi, Ilie Coacă, Vladimir de statistică şi U.J.C.C. moaşe. Toată, lumea o foloseşte, mandamentul comunal pentru rea­ să se Iacă dej: