Page 53 - Drumul_socialismului_1975_09
P. 53
)2 ® MARJI, 30 SEPTEMBRIE 1975 Pag. 5
>R
£C!
SISTEMATIZAREA ) CU ATENŢIA TREAZĂ \
^ Mergea pe cărarea (lin imedia- )
l ta vecinătate a „dublei" Arad — (
I Bucureşti. în dreptul kilometru- )
aşe \ lui 495 +100. pe podul metalic I
© acţiune vastă, realizată pe Ce trebuie să ) Veche, elevul in clasa a IX-a l
/ peste fiul Strei de la Simeria *
/ a Liceului mecanic din Simeria, 1
cunoaştem din 1 Constantin Bălan, a observat o i
i şină ruptă. Conştient de perieo- •
baze ştiinţifice, pentru a alinia Legea sistematizării ) iul ce-1 reprez.intă pentru circu- l
/ laţia feroviară un asemenea fc-)
j nomen (datorat, după cum s-a 4
l constatat, schimbării bruşte a 7
) temperaturii), elevul utecist a a-)
Construcţiile de orice fel se am ( lergat la primul canton, a anun- !
plasează în perimetrul construibil al
aşezările rurale la ritmul localităţilor, cu respectarea prevede ) ţat echipa de intervenţie apoi s-a )
l reîntors la locul cu pricina aş- i
rilor schiţelor de sistematizare.
1 teptînd pînă ce a venit echipa )
a începutul In mediul rural, clădirile de locuit l condusă de Constantin Todcraş, 1
care
j unele ele- se vor amplasa cu precădere, înce- ' care a trecut repede la Înlocui- )
pînd din centrul civic către zonele
s-a străduit marginale, în vederea realizării unei | ) rea şinei. Elevul Constantin Bă- l
lan e fiu de ceferist. (CONSTAN- I
) scurt pro- progresului întregii societăţi structuri compacte a localităţilor, ^ TIN AOANEI — corespondent).
lor, ceea ce prin utilizarea intensivă a terenuri
ruducţic. lor din perimetrul construibil, crc- i '
rile secreta- îndu-se astfel posibilitatea pentru ( ARAGAZUL CASEI
tovarăşul Sistematizarea teritoriului şi a lă, în condiţiile utilizării optime a rii lor, punerii în valoare a zone introducerea în condiţii eficiente a
nună a C.C. localităţilor urbane şi rurale resurselor materiale şi umane exis lor istorice, creşterii eficienţei so alimentării cu apă, a energici elec / O defecţiune intervenită la in- \
'Oltării Eco- se află într-o nouă etapă. Dezvol tente, potrivit Planului unic de ciale a investiţiilor de muncă, de trice şi a canalizării. Loturile nece 1 slalaţia de gaze naturale a uni- t - . i
- -
----
- -
- - - - -
sare pentru construirea de locuinţe
a iulie a.c., tarea social-economică a întregii dezvoltare economico-socială a locuit şi de odihnă pentru întreaga şi anexe gospodăreşti vor fi în su- i taţii cafe-bar „Ada Kaleh", din .
) Deva, a necesitat solicitarea u- )
tducţia de ţări, coordonarea şi concretizarea în României. populaţie. l nul specialist. Acesta a sosit, a 7
1
oiec e, cu timp şi spaţiu a obiectivelor pre Prin prevederile sale, legea este In ceea ce priveşte mediul rural, 1 întrerupt instalaţia şi şi-a văzut )
car„ eris- văzute prin planurile de investiţii menită să asigure, pe baza criteri legea stabileşte ca în viitor con l de drum. De atunci au trecut i
tte de către se realizează pe baza unui complex ilor ştiinţifice stabilite de partid, strucţiile de locuinţe să se realizeze cadran juridic ! săptămini bune. Ca să poată j
liversificării proces de planificare. In cadrul a- făurirea unor localităţi moderne, de regulă cu două sau mai multe \ pregăti cafele, şefa de unitate t'j
, tatreprin- cestui proces de planificare com cu un înalt grad de urbanitate în niveluri, pe baza unor proiecte re- ' şi-a adus aragazul de acasă. Dar ji
le t»eton ce- plexă, în faza de pregătire, elabo care eficienţa economică să se îm folosibile, urmînd ca fiecare gospo prafaţă de 200—250 mp, avînd de i cum nu mai vine nimeni să re- li
regulă un front la stradă de maxim / pare instalaţia se parc că va tre- V
icţiune pînă rare şi definitivare a planurilor de bine amonios cu interesul social, în dărie individuală să dispună de 12 m. In vederea construirii de lo \ bui să-şi mute toată bucătăria l
le polistiren dezvoltare a economiei naţionale, scopul creşterii continue şi accele un lot de 200-250 mp de teren; su cuinţe şi anexe pentru gospodăriile ^ la „Ada Kaleh"... I
uncţiune în sistematizarea contribuie astăzi prin rate a bunăstării materiaie şi spi prafeţele care depăşesc această ţărăneşti, birourile executive ale
dru depune studii şi proiecte, la amplasarea rituale a întregului popor, în de normă se consideră ca făcînd par consiliilor populare comunale pot
uturor con- concretă a investiţiilor şi la coor plină concordanţă cu progresul e- te din lotul aflat în folosinţă per atribui în folosinţa cetăţenilor loturi ) CINE FACE LEGĂTURA ? )
tivităţii în donarea tehnică complexă a echipă conomic şi social al patriei. sonală, potrivit prevederilor statu din terenurile proprietate de stat
.980. rii teritoriului. Activitatea de sis Pornind de la analiza critică a tului C.A.P. aflate în administrarea comunelor. în satul Galbina, din comuna
Prin sistematizare se va urmări ca
•m şi unele tematizare are menirea să stabileas modului In care s-a construit pînă Restrîngerea perimetrelor con- noile construcţii de locuinţe să aibă l Balşa, ciţiva cetăţeni nu mai au t
iduirn să le că o legătură concretă a planifică în prezent, legea îşi propune să struibile ale localităţilor rurale va de regulă două niveluri. Clădirile 1 lumină electrică din 15 august, )*
îndeosebi la rii economice cu teritoriul, urmă înlăture neajunsurile constatate, să asigura realizarea, în condiţii mai ce se construiesc în centrul civic,
necesitatea rind o eficienţă economică şi so introducă ordine şi disciplină în economicoase, a dotărilor social- sau în principalele localităţi rurale
nari pentru cială sporită şi formarea unui me domeniul sistematizării şi să asigu culturale şi edilitar-gospodăreşti, a situate de-a lungul drumurilor na
este hotărît diu favorabil dezvoltării individu re localităţilor un aspect urbanis lucrărilor de alimentare cu apă, ţionale, de o parte şi de alta a
e forjele, cu lui şi societăţii, atît din punct de tic demn de epoca noastră socia încălzire centrală, canalizări, mo acestora, vor avea cel puţin două
niveluri.
-şi îndeplini vedere al confortului, al evitării po listă, de valoroasele tradiţii arhi dernizări stradale. In acest fel, un Gospodăriile situate in afara peri
i/eni în noul luărilor, al aspectului plastic cit şi tecturale ale poporului român, pe număr important de localităţi ru metrelor eonstruibile ale localităţilor semn al
:o-.ştiinţifice. al înscrierii armonioase în cadrul măsura talentului şi hărniciei oa rale, care au posibilităţi de dezvol se vor muta treptat în perimetrele
construit existent şi în natură. menilor muncii din România so tare se vor transforma, în următo eonstruibile aprobate. Cetăţenii ale )
IAN întreaga activitate de sistemati cialistă. rii 15-20 ani, în centre economice căror locuinţe au fost executate cu
legale
vor
şi social-culturale cu caracter ur
respectarea
prevederilor
de partid, zare se desfăşoară pe baza Legii Problema esenţială pe care legea ban, în măsură să asigure servicii beneficia, la mutarea gospodăriei, \ de lemn cu stilpi de beton. Ce- i
i lăţenii au înlocuit ei înşişi stil- /
TEI nr. 58/1974 privind sistematizarea o are în primul rînd în vedere es le necesare pentru 4-5 comune a- de terenuri. Terenurile de pe care ) pul că nu puteau sta fără curent. I
.C. Deva teritoriului şi localităţilor urbane şi te folosirea judicioasă a terenului, propiate. s-au mutat gospodăriile vor fi re l Dar, stupoare î Secţia de reţele/
rurale. Legea este concepută pe ba- a teritoriului construibil. Se preve date de cetăţenii care le-au deţinut 1 nu efectuează lucrarea, iar I.U.E. ^
■a Directivelor Conferinţei Naţio de astfel restrîngerea perimetrelor Schiţele de sistematizare a mu producţiei agricole în termen de ^ Deva nu intervine. Poate acum... ^
nale a Partidului Comunist Român eonstruibile ale localităţilor, astfel nicipiilor, oraşelor şi satelor, ca un an, sau, în cazuri justificate, în
din iulie 1972 şi reflectă în esenţa incit în cadrul acestora să fie cu instrument de bază în desfăşurarea cel mult 2 ani de la mutare.
în funcţionarea sa prevederile documentelor pro activităţii de sistematizare, se în Dobîndirea terenurilor cuprinse in | GOGOŞI, DAR NICI AŞA ! \
prinse suprafeţele de teren strict
lor stare (le in- gramatice ale Congresului al XI- necesare pentru construcţii de o- tocmesc şi se reactualizează, în perimetrul construibil al localităţilor
. după cum ni conformitate cu prevederile legii, urbane şi rurale se poate face nu ) Printre altele, pe peronul gării Ş
ificări a lucrâ- lea al partidului privind făurirea biective industriale şi agrozootehni de către comitetele şi birourile e- mai prin moştenire legală, fiind in ) din Simeria se vînd şi gogoşi. Şi l
Sn î'.jspecialităţile societăţii socialiste multilateral ce, pentru Construcţii de locuinţe xecutive ale consiliilor populare, terzisă înstrăinarea sau dobîndirea i e foarte bine, că mulţi călători >
buldo/.crişti şi dezvoltate şi înaintarea spre comu şi edificii social-culturale şi pentru prin acte încheiate între persoane. \ le caută. Numai că in ultimul l
nism. Legea nr. 58/1974 privind sis dotările tehnico-edilitare. corelat cu studiile de prognoză şi In caz de înstrăinare a construc i timp calitatea lor lasă de dorit. }
iflăm şi opinia tematizarea teritoriului şi localită Pentru amplasarea tuturor aces — în funcţie de prevederile din ţiilor, terenul aferent acestor con ) Cei care le fac promit mereu \
ninderc din ca- planurile cincinale de dezvoltare e- strucţii trece în proprietatea statu I că voi
itură cu măsu- ţilor urbane şi rurale a fost elabo tor categorii de construcţii, se va conomico-socială a ţării — după a- lui cu plata unei despăgubiri stabi ] sint... gogoşi î
i pentru Imbu- rată sub îndrumarea directă şi ne urmări utilizarea terenurilor de probare sint obligatorii pentru or lită potrivit prevederilor art. 56 alin.
noriico-financia- mijlocită a secretarului general al gradate sau improprii agriculturii, ganizaţiile socialiste, celelalte per 2 din Legea nr. 4/1973. Dobîndilorul
i şefi de schimb partidului, preşedintele Republicii iar în cazul în care nu există ast soane juridice, precum şi pentru construcţiei va primi din partea DACA AR EXISTA
îcediu iar alţii .Socialiste România, tovarăşul fel de terenuri şi construcţiile se cetăţeni. statului, in folosinţă, terenul nece BUNĂVOINŢĂ...
’lat că zilnic, la Nicolae Ceauşescu. Prin indicaţiile amplasează pe terenuri aflate în sar în limitele prevăzute prin deta
;ată, sint pre- sale de o deosebită valoare princi- producţia agricolă, se vor stabili Legiferarea unitară a întregului liile de sistematizare aprobate.
din conducerea totodată suprafeţele de teren echi complex de activităţi din domeniul împărţeala între moştenitori a te \ Cetăţeanul E. K. din blocul 35,
ura“ Simeria, oială şi practică, preşedintele Repu sistematizării, la realizarea cărora renurilor precum şi înstrăinarea l cartierul Dacia al Devei, are con
abrica. N-ar fi blicii a adus o contribuţie hotărâ valente ce se vor reda agriculturii. sint chemate să-şi aducă contribu construcţiilor se vor putea face nu 1 tract de închiriere încheiat ci
ezenţă s-ar fa- toare la stabilirea, în lumina unei In vederea folosirii optime a te l I.J.G.C.L. din toamna anului'
inind seama de concepţii unitare, a programului renului, legea stabileşte regimul de ţia toate organele şi organizaţiile mai prin înscris autentic pe baza ' 1974, dar tot cam de atunci se |
înlăturării nea- naţional privind sistematizarea te înălţime şi densitate al construcţi de stat, obşteşti, precum şi masele autorizării date de consiliile popu \ află în divergenţă cu adminis-
tifestă. ritoriului, una dintre cele mai im ilor promovînd o nouă concepţie de cetăţeni, constituie o necesitate lare locale, cu respectarea normelor ! tralorul de fond locativ pe tema |
octombrie a.c. portante probleme ale dezvoltării privind proiectarea, menită să asi obiectivă, corespunzătoare etapei de sistematizare. Orice înstrăinare \ cuantumului chiriei. Fiind retri-
sau împărţeală cu încălcarea celor
al fabricii va actuale de dezvoltare a societăţii ! buit pe bază do cotă procentua-1
sternului de re- de ansamblu a societăţii socialiste gure ansamblului de locuit o înal noastre socialiste, de asigurare a de mai sus este nulă de drept. î lă ca achizitor de către o publi- F
obal. Evident, româneşti în actuala etapă. tă ţinută urbanistică şi arhitectura dezvoltării sale în perspectivă. Nerespectarea prevederilor Legii / caţie de presă, dumnealui e „ta- 4
r care va con- Prevederile legii exprimă grija lă, cu fronturi stradale închegate, nr. 58/1974 cu privire la sistematiza ţ xat" de I.J.G.C.L., mai precis de J
imatului de or- deosebită a partidului şi statului cu dotări social-culturale grupate, rea teritoriului şi localităţilor urba i către contabilul şef al acesteia, i
mai buna fruc- nostru pentru dezvoltarea armoni cu spaţii de agrement bine concepu ION CONSTANTINESCU ne şi rurale, atrage, după caz, răs ) drept liber profesionist, poziţie î
de creştere a oasă a teritoriului şi localităţilor te. şeful secţiei arhitectură şi siste punderea penală, contravenţională, 1 ce atrage după Sine o chirie ma- »!
Ia .Uzarea ţării, pentru folosirea judicioasă, Legea acordă o mare atenţie civilă, materială sau disciplinară. ) jorată faţă de situaţia sa de fapt, 7
ir de producţie, cu maximă eficienţă, a fiecărui me folosirii corespunzătoare a condiţi- matizare a Consiliului popular ju Pentru contravenţiile săvîrşitCf vor 1 de angajat retribuit pe bază de 1
ubliniat în cu- lor naturale, protejării şi dezvoltă deţean Hunedoara putea fi aplicate sancţiuni cu amen 1 cotă procentuală. In privinţa si- 7
general ai parti- tru pătrat din suprafaţa construibi- dă de la 1 000 lei pînă la 10 000 lei. l tuaţiei sale de angajat, legea e Ţ
olac feauşescu, 1 foarte clară, instrucţiuni de in- 11
lin iulie a.c. I.a t terpretare a noţiunii de angajat I.
llan există rc- 'elaborate de foruri superioare J'
posibilităti pen- Tîrpl de toamnă — perioadă de vîrf Săptămîna Crucii roşii \ autorizate sint de asemenea cla- *
iltate economice re, numai că... nu au fost citite. I
îndeplini ritmic 1 Dacă ar exista puţină bunăvoin- }
le ipsos si Rips în'" desfacerea bunurilor de consum ţă din partea celor în cauză, si
ienl. Se impun Săptămîna Crucii roşii a localităţile respective. tuaţia s-ar putea lămuri, dar
, din partea în- marcat o seamă de acţiuni con- In ziua de 27 septembrie, la Si aşa...
muncă al fabri- De curînd a fost declanşată în în bilă, fondul de mărfuri oferă o va stînd din propagandă sanitară meria şi Hunedoara s-a desfăşu
eprinderii „Mar- treaga jară o acţiune comercială de rietate de modele, culori şi desene prin conferinţe şi filme documen rat concursul grupelor sanitare
•ntr-u asigurarea amploare — „Tirgul de toamnă al cu totul deosebit, cu multe noutăţi tare, donări onorifice de sînge, de Cruce roşie pentru apărarea DUPĂ CIUBUC CU MAŞINA
citate' a liniilor bunurilor de consum". Unele amă pentru acest sezon. concursuri, expoziţii, acţiuni de locală antiaeriană. DE SCOS CARTOFI
arca ritmică a nunte privind desfăşurarea acestui — Ce s-a făcut — concrbt — pen
. \
ţi. tirg în judeţul nostru ne-au fost tru organizarea mai bună a desfa igienizare a mediului şi altele. Acţiunile de donare onorifică ( Ioan Veg a plecat din secţia t
Astfel în ziua de 23 septembrie,
comunicate de tovarăşul Pavai cerii ? de sînge s-au situat şi în actuala ţ de mecanizare din Toteşli, in)
N. TÎRCOB Lucea, director adjunct ia Direcţia — întreg sortimentul de mărfuri la Vidra Orâştie şi la clubul din ediţie a „Săptămînii Crucii roşii" A ziua de 20 septembrie la ora G,00,1
Uricani au avut loc manifestări
comercială judeţeană. existent a fost scos la vînzarc atît pe temele „Femeia — tovarăşă de în rîndul acţiunilor umanitare de i cu maşina de scos cartofi, la bri- ]
substanţă. Peste 520 de donatori ţ gada din Cîrneşti. Era aproape t
lin campania — Ce se urmăreşte prin această din depozitele comerţului cu ridica muncă, şi viaţă", „Alcoolismul şi onorifici au dat în această săptă- J ora 8,00 şi el nu mai ajunsese j
Aşa am ajuns acţiune ? ta cit şi din magaziile de mină ale munca" ; în 24 septembrie, la mînă o parte din sîngele lor pen i la locul unde era aşteptat cu (
neajunsuri ce — In primul rînd desfacerea unui unităţilor comerciale cu amănuntul. clubul din Vulcan — „Alimentaţia tru ajutarea altor oameni aflaţi ’ nerăbdare de cooperatori. Nu a- J
1 nerăbdare de cooperatori. Nu
organizarea şi volum sporit de mărfuri şi crearea S-a trecut deja la mărirea spatiilor raţională şi dezvoltarea copilului", junsese pentru că I. Veg îşi pla
i, în rcspecta- unor condiţii îmbunătăţite de apro de expunere şi prezentare a mărfu iar la F.I-L. Brad — „Natalitatea în suferinţă sau pentru ca ei să nificase să facă şi el un ciubuc. .
lucru , despre vizionare a populaţiei. rilor, precum şi la lărgirea ofertei şi viitorul naţiunii" ; în 25 sep fie folosit la fabricarea unor me i A fost găsit scoţînd cartofi in L
ziar. Preşedin- — S-au luat unele măsuri in acest de mărfuri prin comerţul stradal, în tembrie, la Vîscoza Lupeni, Casa dicamente preţioase ca plasma / Ioturile personale ale unor ce- V
) tăţeui.
Turcu, şi ingi- scop ? acest scop înmulţindu-se numărul de cultură Haţeg, I.V. Călan şi sau gamaglobulina. în 23 septem I
aheorghe, care — Bineînţeles. In unităţile de des chioşcurilor şi tonetelor şi făcîndu-se Complexul I.C.S.M. Brad — con brie s-au organizat donări onori ţ
a comandamen- facere cu amănuntul din reţeaua co ieşiri la tirguri şi în pieţe. De ase ferinţele , Ocrotirea femeii în fice la Cristur şi Vulcan cu 17 şi BERE... MASCATĂ
corectat atitu- merţului de stat s-au luat din timp menea, au fost organizate şi se vor producţie" „Adolescenţa şi viaţa", respectiv 58 de donatori, în 24 I
ifestă mai mul- măsuri corespunzătoare pentru pre mai organiza în magazine expoziţii „Alcoolismul' — duşman aprig septembrie — la Lupeni şi Băiţa l Sîmbătă seara, ora 19,00 la _
ideplinirea sar- gătirea şi asigurarea unui fond de cu vînzare. al sănătăţii", „Alimentaţia şi să cu cîte 50 şi 21 de donatori, în • „Perla Cetăţii" — Deva. «Doi 1
întreaga acti- marfă mult îmbunătăţit sub aspect Da. Sortiment bogat şi variat nătatea". 25 septembrie la Petrila şi Sime \ mici şi o sticlă cu bere, vă ru
âtit. Aceasta o sortimental, cantitativ şi calitativ, de mărfuri, abundenţă de produse. ria eu 71 şi 56 donatori, iar în 26 l găm“. „N-am mici, n-am bere". .
alosind mai bi- la toate grupele de mărfuri textile- Dacă şi lucrătorii din comerţ ne vor In zilele de 24 şi 26 septembrie, la Brad cu 100 de donatori. în > „Atunci o porţie de caşcaval pa- i
ne". „Să văd dacă mai au caş- J
i şi mijloacele încălţăminte şi metalo-chimice. La primi şi trata aşa cum aşteptăm, cu la Deva au rulat în faţa blocului \ caval la bucătărie". Avem noroc i
dispunem, am produsele nealimentare, in special solicitudine şi respect, satisfacţia va turn filme documentare ale Soci rîndul celor care au făcut acest / să aibă. Dar nici nu vine caşca- /
recoltarea car- la textile şi încălţăminte, ţinîndu-se fi dejdină. etăţii de Cruce roşie, vizionate nobil gest se înscriu şi Mihai LUn- ţ valul nostru că la o masă vecină l
eaga suprafaţă seama de solicitările crescînde pen de un mare număr de spectatori. gulescu, la a 13-a donare, Ton An / apare o sacoşă burduşită cu sti- »
pregătit şi în- tru îmbrăcămintea modernă şi încăl Convorbire consemnată de Tot în aceste zile, posturile sani drei la a treia, iar Mihai Mezei ^ ele cu bere. Ospătară observă că ţ
u, 30 ha orz, 25 ţămintea uşoară, flexibilă şi dura DOINA COJOCARU tare de prim-ajutor din toate lo la a doua donare. i am... observat şi ni se apleacă /
) Ia ureche : „Vă aduc şi dv. bere ţ
început şi cu- calităţile Văii Jiului au iniţiat La Hunedoara, în 2G septembrie i în ceaşcă de cafea". Refuzăm. /
strîngînd pînă acţiuni de igienizare a locurilor a avut loc o emoţionantă întâlni j Cade pe gînduri, trece Ia bă- ţ
i ha. Pentru Consfătuire de radiologie do muncă de 26 septembrie re a donatorilor onorifici cu cei l nuieli. Trimite o colegă : „V-a 1
In
ziua
/ spus ospătară că nu avem bere? |
;renul şi a crea Din iniţiativa Uniunii societăţilor diodiagnosticul afecţiunilor coloa la Hunedoara (100 participanţi), cărora sîngele donat le-a redat l Cum se poate ? Avem destulă". (
•u mecanizatori, de ştiinţe, medicale, filiala Hune nei vertebrale". Brad, Orăştie şi Călan au avut sănătatea. Cu aceeaşi ocazie, unui ' N-am înţeles cînd vor învăţa şl V
i tăiem porum- doara — Deva, secţia radiologie, şi In cadrul consfătuirii, care. s-a loc concursuri de desene pe as număr de 45 de donatori li s-au l lucrătorii de la „Perla Cetăţii" l,
înmîn.at diplome şi medalii pen
y
1 lecţia cinstei şi corectitudinii...
■ot şi să-l scoa- Direcţia sanitară a judeţului Hune bucurat de succes, au prezentat re falt, cu teme clin activitatea sa
ferate şi comunicări radiologi din
nitară şi de Cruoe roşie, la care tru cel puţin 5 donări. A urmat
arlalelor unde doara, la Deva', a avut loc consfă Bucureşti, OUij-Napoca, Oradea, au participat un mare număr de apoi filmul documentar „Picătură | REPORTER |
irea. tuirea'de radiologie cu tema: „Ra Tg. Mureş, Hunedoara şi Deva. elevi şi pionieri de la şcolile din cu picătură".