Page 54 - Drumul_socialismului_1975_09

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6082 © MARŢI, 30 SEPTEMBRIE 1975

Ediţia a ii-a a Festivalului — concurs coral isiîerjudeţean carnet cultural

DIALOG CU COMPOZITORII
Craiul munfslor 1 La invitaţia Comitetului judeţean jorilor formaţiilor corale din judeţ
se vor bucura în viitor de partici­
parea unor compozitori, care îşi vor
pentru cultură şi educaţie socialistă, aduce o contribuţie practică la pre­
compozitori de prestigixi ai muzicii gătirea formaţiilor corale, la finisa­
Setea de frumos a oamenilor, ex- sfert de veac, continuînd munca norat cu prezenţa, ca şi a celor corale româneşti — Laurenţiu Pro- rea repertoriilor acestora, la dirijo-
I primată emoţionant şi prin valo- bunicului şi a tatălui meu, trans- din Dobra, Hunedoara şi Brad, feta, George Bazavan, Radu Paladi, rat. S-a acceptat ideea, venită din
\rile educaiiv-estetice şi patriotice miţîndu-o cu aceeaşi dragoste pen­ compozitorul Mircea Neagu arăta Emil Lerescu, Vasile Donose, Clau- partea Comitetului judeţean pentru
ale muzicii corale, a ciştigat noi di­ tru cîntec, fiilor mei" (Nicolae Ne­ că „din punct de vedere al cali­ diu Negulescu, Vasile Tomescu, cultură şi educaţie socialistă, de a
mensiuni prin manifestarea de ţi­ meş — Dobra). tăţii interpretative se constată o George Draga — au fost, cîteva zi­ se crea la Petroşani — unde activea­
nută, găzduită sîmbătă şi dumini­ Virtuţile muzicii corale — care frumoasă evoluţie a tuturor coru­ le, oaspeţi ai judeţului nostru. In ză o treime din numărul profesori­
că de Casa de cultură din Hune­ dintre toate formele culturii popu­ rilor prezente la această elevată Valea Jiului, prezenţa compozitori­ lor de muzică din judeţ şi unde
doara — a 11-a ediţie a Fesliva- lare antrenează cel mai mult ma­ manifestare. Avînd în vedere ni­ lor a prilejuit un fructuos dialog cu funcţionează şi şcoli populare de
lului-concurs interjudeţean „Craiul sele la opera de educaţie artistică velul general artistic al formaţii­ profesori de muzică şi dirijori ai artă şi de muzică — un studio al
munţilor“. şi patriotică — şi-a dovedit încă o lor muzicale, recomand o mai sus­ formaţiilor corale. Dezbaterile au dirijorului de cor.
Dialogul s-a dovedit o acţiune iz­
Zestrea de merite inestimabile, dată valorile prin festivalul „Cra­ ţinută activitate, permanentizarea relevat idei valoroase care, materia­ butită, care va duce la o colaborare
lizate, vor da noi valenţe activită­
pe care judeţul nostru a acumu­ iul munţilor". „Actuala ediţie a repetiţiilor, susţinerea unor concer­ ţii desfăşurate pe tărîmul educaţiei fructuoasă intre factorii culturali de
te corale, schimburi de experienţă,
lat-o, de-a lungul anilor, cu forma­ marcat un real progres artistic, o fiindcă toate acestea vor contribui muzicale. Una dintre aceste idei se răspundere din judeţ şi Uniunea
ţiile corale s-a îmbogăţit cu aceas­ frumoasă întrecere corală în care la creşterea nivelului tehnico-inter- referă la înfiinţarea unui atelier de Compozitorilor care, cunoscând rea­
tă prestigioasă manifestare muzi­ s-a reliefat înţelegerea deplină a pretativ. Doresc să folosesc acest creaţie in judeţul Hunedoara — lităţile Hunedoarei, va stimula acti­
cală, organizată de Comitetul de repertoriului revoluţionar-naţional. prilej pentru a felicita toate for­ primul de acest gen în ţară — in vitatea de educaţie muzicală în ge­
cultură şi educaţie socialistă al ju­ Remarc — aprecia compozitorul maţiile corale participante la pres­ cadrul căruia să activeze cel puţin neral şi cea corală în special.
deţului Hunedoara şi Consiliul ju­ George Bazavan — frumoasa ţinută tigiosul concert hunedorean, şi pe cinci compozitori. Desfăşurînd în
deţean al sindicatelor, sub auspi­ a corurilor pe care le-a prezentat dirijorii acestora. Urez festivalului judeţ muncă de documentare, luînd FESTIVALUL
ciile Consiliului Culturii şi Educa­ judeţul Hunedoara, în cadrul că­ concurs „Craiul munţilor" să urce contact cu realităţile cotidiene —
ţiei Socialiste. rora formaţiile din Dobra, Brad noi trepte în admirabila sa acţiu­ compozitorii vor lăsa, la plecare, FILMULUI DOCUMENTAR
u
„Craiul munţilor" a fost salutat şi Ghelar au dovedit deosebite ca­ ne de educaţie estetică şi patrio­ cite o compoziţie muzicală desprin­ „VALEA JIULUI '75
prin cânt, într-o aleasă interpre­ lităţi interpretative. Festivalul a tică a maselor !“. să din munca şi viaţa oamenilor Cea de-a IV-a ediţie a Festivalu­
tare, de 17 formaţii corale din ţară. fost îmbogăţit de participarea unor hunedoreni. lui filmului documentar „Valea Ji­
Alături de grupurile corale din formaţii corale consacrate, de înal­ LUCIA LICIU Cercul „Prietenii muzicii" este tot ului ’75“ s-a inaugurat, duminică, în
Deva, Hunedoara, Brad, Orăş- tă ţinută artistică — Corala „Paul ★ o idee desprinsă din dialogul cu patru oraşe din acest bazin carboni­
tie, Dobra, Ghelar, Geoagiu — Constantinescu" Ploieşti, „Viva la Au fost distinse cu trofeul „Cra­ compozitorii. Organizat pe lingă fer al ţării. Organizat de întreprin­
s-au aflat ansambluri prestigioase musica" Cluj-Napoca, a cadrelor di­ iul munţilor", corala „Paul Constan­ noua Casă de cultură din Deva, cer­ derea cinematografică judeţeană in
din Ploieşti (Corala „Paul Constan- dactice din Deva, a căminului cul­ tinescu" Ploieşti, „Viva la musica“ cul va fi patronat de Uniunea Com­ colaborare cu Studioul „Alexandru
tinescu"), Cluj-Napoca („Viva la tural din Ceuaş". Relevînd parti­ Cluj-Napoca, formaţiile corale din pozitorilor, fapt ce va face ca mu­ Sahia" Bucureşti, festivalul din a-
musica"), din Făgăraş, Vaşcău, Vi- Vişeul de Sus, Dobra şi Ceuaş, iar zicologi şi dirijori de prestigiu să se ceastă toamnă se desfăşoară pe
şeul de Sus, Şiria şi Buteni — A- ciparea numeroasă a formaţiilor co­ cu plachete (menţiuni) formaţiile ocupe de activitatea acestuia. parcursul unei săptămîni. O perioa­
rale la actuala ediţie, repertoriul şi
rad, Buciumi — Sălaj, Ceuaş — valoarea interpretativă a ansam­ „Cantilena" Brad, E.M. Ghelar, Bu­ Devenite tradiţionale, consfătuiri­ dă bogată în manifestări cu carac­
Mureş, Bezdead — Dîmboviţa. blurilor din judeţele care ne-au o­ ciumi, Bezdead, Şiria. le profesorilor de muzică şi ale diri­ ter politic şi cultural, în cadrul că­
Deschis de formaţia corală a Ca­ reia vor fi prezentate cele mai noi
sei de cultură din Orăştie, deţi­ şi valoroase premiere cinematogra­
nătoarea trofeului primei ediţii a fice. La Petroşani, festivalul a fost
festivalului „Craiul munţilor“, con­ inaugurat cu expunerea : „Coordo­
certul coral interjudeţean a adus, nate ale politicii interne şi externe
pe cea de a doua treaptă a mani­ a partidului şi statului nostru", du­
festării sale, un ales repertoriu de pă care a fost proiectat documenta­
cântece patriotice, revoluţionare şi rul „In prag de primăvară" — film
de prelucrări folclorice. Am trăit ce relevă in imagini convingătoare,
clipe înălţătoare, de profundă vi­ activitatea prodigioasă, neobosită a
braţie emoţională în momentele în preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae
care formaţiile corale ne-au oferit, Ceauşescu. „Miracolul economic ro­
într-o aleasă interpretare „Marşul mânesc", „Să trăim şi să muncim
lui Iancu“ (Casa de cultură Orăş­ în chip comunist", „Ecranul în
tie), „Cîntec de miner“ (E.M. Ghe­ slujba cuceririlor ştiinţei şi tehnicii"
ţar), „Suită hunedoreană", „Nesfir- sînt titlurile temelor care au mar­
şită sărbătoare", (Căminul cultural cat deschiderea festivalului la Vul­
Dobra), „Răsunetul Ardealului“ (Că­ can şi Lupeni, teme susţinute de
minul cultural Geoagiu), „Cîntec proiecţii cinematografice de ţinută.
de leagăn", „Oţelarii" (C.S. Hune­
doara), „Colo-n Munţii Ţebei" (ca­ DOUĂ ROMANE NOI
drele didactice Deva), „Dorul, dor", Ieri, la Librăria „Mihai Emines-
„Românie, patrie mîndră" („Canti­ cu“ din Deva, în prezenţa unui nu­
lena" Brad), am încercat sentimen­ meros public, a avut loc lansarea
te de adevărată admiraţie cu fieca­ romanului „Neliniştitele valuri", al
re piesă adusă de ansamblurile co­ scriitorului Lucian Cursaru, din
rale din Ploieşti, Cluj-Napoca, Bu­ Bucureşti. Astăzi, la Petroşani, va
teni, Vişeul de Sus, Ceuaş, Buciumi, fi prezentat publicului romanul
Bezdead, Şiria, Vaşcău, Făgăraş. „Prin defileu", aparţinând scriitoru­
'•'^Emoţia pe care ne-a creat-o acest lui Corneliu Rădulescu, din Lupeni.
concert coral o încercăm mereu
noi, cei care ne-am legat de cîn­
tec — mărturisea silvicultorul Pro- i
ifir Creţu, care de peste două dc- Frumoasa evoluţie inter­
I cenii face parte din formaţia cora­
lă a căminului cultural din Dobra. pretativă a formaţiei corale din Independenţa - aspiraţie
i Pentru mine, cîntecul s-a născut o Dobra a adus membrilor el
dată cu pădurea, trăieşte şi moare bucuria cuceririi trofeului
o daiă cu ea. Sînt legat pe viaţă „Craiul munţilor".
de cîntec şi de pădure". „Avem
datoria sfântă să ducem mai depar­ milenară a poporului român
te, să înflorim cu noi izbânzi tra­
diţia .corală a satului nostru. Si eu
respect acest legământ de peste un
Situate la răsăritul continentului din afară, oricare ar fi ei, şi tot­ neamestec ai niciunei puteri din a-
european, intr-o zonă geografică in odată să nu se amestece sub nici fară în cele din nuntru alo sale",
lungul
care s-au dezvoltat, de-a tendinţe o formă in treburile interne". Insă ceea ce constituie hotărît un pas
şî-a
nu
vremii,
otomană
Poarta
respectat
cu
imperii
mari
S A R M I S ’ 7 5 expansioniste, Ţările române au a- angajamentele avute continuu tribu­ pentru independenţa naţională. Nicolae
aceste
prin
Marele
istoric
patriot
şi
capitulaţii,
mărind
Bălcescu atrăgea atenţia că românii,
de-a
vut
luptat
rlndul
secole
de
împotriva asupririi străine. Aşa cum tul şi împovărînd Ţările române cu spre a putea intra în plenitudinea
arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tot felul dc obligaţii care au cul­ drepturilor lor naturale, mai aveau
Virtuţile educative ale manifestărilor prilejuite de Festivalul dominaţia străină a „frînat pentru minat sub regimul turco-fanariot. de făcut două revoluţii : „una pen­
„Sarmis" au fost demonstrate an de an, atît pe plan cultural cît şi multă vreme forţele de producţie, In condiţiile destrămării feudalis­ tru unitatea naţională" şi alta pen­
artistic. Noua ediţie a festivalului — a şasea — care va fi inaugurată dezvoltarea socială şi naţională, a mului se dezvoltă la popoarele sub­ tru „independenţa naţională".
Alexandru Ioan Cuza a văzut po­
duminică, 5 octombrie, se anunţă deosebit de bogată prin complexitate făcut ca Komânia să rămină in ur­ jugate de turci conştiinţa naţională, sibilitatea obţinerii independenţei pe
ideea unităţii şi libertăţii naţionale.
ma altor ţări cu peste o sută de
tematică, acţiuni diversificate şi participare artistică. Pentru a afla ani“. Ca urmare, Imperiul feudal otoman calea armelor. In acest sens, el a
ce aduce nou, ce are caracteristic apropiata ediţie „Sarmis", ne-am Prin lupte crîncene, cu multe sa­ este tot mai des zguduit de mişcări­ dus tratative cu Muntenegru şi mai
adresat tovarăşului Petru Stoican, preşedintele Comitetului judeţean crificii, dar adeseori încununate de le de eliberare naţională ale popoa­ ales cu Serbia, fapt ce a alarmat
progresiste
asuprite,
relor
mişcări
Poarta otomană, care şi-a dat sea­
pentru cultură şi educaţie socialistă. victorii, poporul român a reuşit care, treptat, iau caracter de masă, ma că aceste relaţii tind să facili­
să-şi păstreze vreme îndelungată o
— Noul constă în primul rînd în durata festivalului. De la o săp- anumită independenţă. Trebuie să atrăgind în sfera lor toate păturile teze independenţa României şi a
tămînă (în cele cinci ediţii precedente), festivalul „Sarmis" devine subliniem de la început faptul că populaţiei. In aceste împrejurări, Serbiei.
lupta Ţărilor române pentru conso­
între anii 1867—1869 s-au purtat
„Luna culturii şi educaţiei socialiste hunedorene". Programul festi­ numai în urma unor înverşunate lidarea autonomiei lor interne şi a- tratative în privinţa închegării unei
valului va fi structurat pe patru săptămîni cu problematică distinctă. lupte de rezistenţă Ţările române poi pentru cucerirea libertăţii depli­ eventuale alianţe militare a popoa­
au putut fi obligate să recunoască
Prima săptămînă e dedicată manifestărilor politico-educative, a do­ o supremaţie străină. Se ştie, de pil­ ne s-a intensificat. relor balcanice pentru cucerirea in­
ua — literaturii, artelor plastice şi filmului, a treia — ştiinţei şi teh­ dă, că luptele pentru supunerea împotriva jugului otoman şi a ex­ dependenţei naţionale faţă de Tur­
cooperarea
cia.
Iniţiativa
pentru
nicii, iar ultima va fi rezervată teatrului şi muzicii. Desfăşurîndu-se Transilvaniei au durat mal mult de ploatării feudale a izbucnit răscoala militară antiotomană a venit atlt
din 1821, condusă de Tudor Vladi-
două secole şi că, datorită împotri­
pe o asemenea durată, publicul hunedorean va beneficia de manifes­ virii populaţiei băştinaşe de aici, mircscu, care s-a încadrat în lupta din partea României, cit şi din par­
tări bogate în conţinut educativ, la a căror reuşită îşi vor da concursul voievodatul Transilvaniei şi-a păs­ popoarelor din Balcani pentru eli­ tea Serbiei şi a Greciei.
personalităţi de seamă ale vieţii politice, ştiinţifice, culturale şi artis­ trat o organizare proprie chiar şi berare naţională şi constituirea sta­ Deşi România, la conducerea că­
reuşind
telor
să
ea
independente,
tice din ţara noastră. Simpozioane, expuneri, colocvii, seri de întrebări după cucerire. Sub conducerea unor pună capăt regimului turco-fanariot. reia după 1870 s-au succedat guver­
ne de nuanţă conservatoare, a n-
şi răspunsuri vor domina săptămînă manifestărilor politico-ideologice, voievozi cutezători, ca Mircea cel De acum Poarta otomană a fost doptat oficial o atitudine oarecum
Bătrin, lancu de Hunedoara, Vlad
bucurîndu-se de participarea unor profesori şi conferenţiari universi­ Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Miliai Vi­ nevoită să numească la noi domni mai rezervată faţă de agitaţiile an-
păminteni.
tiotomane in Balcani, pe teritoriul
tari de prestigiu de la Academia „Ştefan Gheorghiu", de la universi­ teazul, care au înţeles pericolul îna­ înlăturarea relaţiilor feudale şi re­ ţării noastre s-a permis stringerea
tăţile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara. intării puterilor străine, românii au alizarea unităţii naţionale a româ­ de fonduri, înarmarea şi organiza­
izbutit prin bătălii grele, deşi co­
— Ce formaţii artistice de prestigiu ale scenei romăneşti vor onora, pleşiţi de forţa numerică a invada­ nilor — ca clement esenţial în asi­ rea luptei revoluţionarilor bulgari şl
de exemplu, săptămînă teatrului şi muzicii ? torilor, să stăvilească pentru un gurarea victoriei în lupta pentru sîrbi. Aceasta a provocat protestul
scuturarea jugului străin — repre­
— Vom găzdui pe scenele noastre spectacole ale Teatrului Naţional timp pericolul. zentau cerinţe obiective ale dezvol­ guvernului otoman.
Cu toate acestea, problema inde­
Bucureşti, Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra", ale Operei române, ală­ Datorită rezistenţei eroice a po­ tării principatelor, devenind totoda­ pendenţei naţionale a continuat să
să-şi
apere
turi de formaţiile profesioniste şi de amatori din judeţ. porului nostru, dornic strămoşească, tă preocupări de căpetenie ale lup­ fie dezbătută in anii 1871—1873 atît
orice
glia
preţ
cu
— Dorim să încunoştiinţăm cititorii despre manifestările inaugu­ puterea otomană n-a putut transfor­ tătorilor înaintaţi în secolul al XIX- in cadrul guvernului, cît şi in unele
lea. Aceste idei sînt tot mai mult
discuţii purtate de România cu u-
rale de duminică. ma niciodată principatele în paşa- prezente în acţiunile politice, putînd nele puteri europene, chiar dacă
— La Sarmizegetusa — tradiţionalul loc al deschiderii festivalului licuri, fiind nevoită să le lase o or­ fi constatate în numeroase docu­ unele dintre acestea ca Anglia şl
— va avea loc un mare spectacol sub genericul „Columne de istorie ganizare proprie. Reglementarea ra­ mente ale vremii. Astfel, în 1829, Austro-Ungaria nu s-au angajat să
porturilor politice dintre Ţările ro­
sprijine această luptă. Cucerirea in­
românească", urmat de trecerea în revistă a numeroase formaţii artis­ mâne şi Poarta otomană s-a efectu­ intr-un memoriu din Ţara Homâ-v dependenţei naţionale devenise o
„Valahia
şi
nească,
ca
cerea
se
tice care vor asigura programul pe parcursul zilei. In toate oraşele at pe baza unor tratate cu obliga­ Moldova să se împreune şi să se condiţie esenţială a dezvoltării eco­
şi la centrele de comună deschiderea „Lunii culturii şi educaţiei so­ ţii bilaterale, cunoscute sub numele facă amîndouă un principat", care nomice, sociale şi politice româ­
cialiste hunedorene" va fi marcată prin expuneri cu tema: „Partidul de capitulaţi! şi a unor ordine ale să fie „neatîrnat de Turcia". în neşti. întregul popor român, toate
sultanilor denumite firmane sau ha­
clasele sociale doreau şi erau inte­
Comunist Român — conducătorul poporului in edificarea României tişerifuri. Acestea prevedeau pentru „Declaraţia de principii a partidului resate în obţinerea independenţei
naţional" din 1838, I. Cimpineanu şi
socialiste. Perspectivele poporului român pe drumul luminos trasat Principatele române libertatea de adepţii săi se angajau prin jură- statului, deosebirile dintre ele con-
de Congresul al Xl-lea al partidului", urmate de spectacole susţinute a-şi face legi, de a-şi alege voievo­ mînt să lupte din toate puterile stînd numai în privinţa modului do
acestui
de formaţii artistice de amatori. Dealtfel, întregul festival „Sarmis dul, de a purta război şi de a în­ „pentru a le reda tuturor membri­ realizare a realizat cu ideal naţional,
care
multe
s-a
jertfe
cheia pace cu vecinii. In temeiul a-
lor răzleţiţi ai naţiunii noastre o
’75“ se va desfăşura sub semnul marilor cerinţe pe care Programul cestor capitulaţi!, după cum preci­ patrie liberă şi independentă". In la 9 mal 1877.
partidului le pune in faţa factorilor care concură la formarea profi­ za Karl Marx, „Principatele Dună­ timpul revoluţiei de la 1848, prin
poporul
lului spiritual al maselor. rene sint două stato suverane, sub proclamaţia de Ia Islaz, adminis­ Prof. ION FRĂŢILĂ
decreta
sa
„independenţa
L L. suzeranitatea Porţii, căreia îi plă­ trativă şi legislativă pe temeiul directorul Filialei judeţene
tesc
tribut,
condiţia
ca
cu
Insă
Poarta să le apere de toţi duşmanii tractatelor lui Mircea şi Vlad şi a Arhivelor Statului — Deva