Page 6 - Drumul_socialismului_1975_09
P. 6
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 078 © MARŢI, 2 SEPTEMBRIE 1975
r „ŞCOALA KOASTRÂ - 6RÂDINÂ ÎNFLORITOARE*
"s 7
înainte de a păşi pragul noului an de invăţămînt, cei peste 1000 de pionieri de la Şcoala ge
nerală nr. 7 din Hunedoara — unitate ce păstrează diploma de „Cea mai bine gospodărită şcoală din
judeţ" — s-au întilnit într-o entuziastă adunare. In cadrul acestei manifestări, pionierii au lansat celor
peste 41 000 purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, tuturor şcolarilor din judeţ, următoarea
C H E M A R E :
„La 15 septembrie, ca în fiecare toamnă, cea DINA ÎNFLORITOARE".
mai tînără generaţie a ţării va păşi din nou pra Vă chemăm să participaţi în perioada 1—IO sep
gul şcolilor. Anul de învăţământ 1975—1976 poartă tembrie 1975 la decada muncii patriotice pentru i
însemnul unor profunde semnificaţii sociale. Este — efectuarea curăţeniei în sălile de clasă, a
anul de cumpănă a două cincinale — anul înche băncilor, geamurilor, coridoarelor, a întregului
ierii cincinalului 1970—1975, perioadă de rodnică local de şcoală ;
activitate productivă a poporului nostru şi anul — amenajarea cabinetelor, laboratoarelor şi ate
începerii cincinalului 1976—1980, cincinalul revolu lierelor şcolare, astfel îneît ele să poată intra în
ţiei tehnice şi ştiinţifice în care scumpa^ noastră funcţiune cn întreaga lor capacitate din prima ii
patrie se va înălţa pe trepte mereu mai înalte de do şcoală ;
progres şi civilizaţie. — rccondiţionarea manualelor şcolare şi a mate
în noul cincinal, al efervescenţei creatoare în rialului didactic ;
; toate domeniile de activitate, şcoala, „factorul — amenajarea şi întreţinerea curţii şcolii. Trans
; principal de educaţie şi formare a tineretului" — formarea acesteia într-o minibază sportivă cn te
j aşa cum subliniază tovarăşul NICOLAE renuri de handbal, volei, baschet, fotbal, tenis de
: CEAUŞESCU, secretarul general al partidului — cimp şi pistă aplicativă ; Parada portului popular pidurcnesc. Trec artiştii amatori din Dă-
! este chemată ca, în concordanţă cn cerinţele eco — amenajarea şi întreţinerea zonei verzi din bîca.
nomiei naţionale, să pună un accent mai mare pe curtea şcolii şi din circumscripţia şcolară ;
! legarea organică a învăţământului cu producţia, — patronarea grădiniţelor, creşelor, căminelor şl
să asigure o pregătire unitară de cultură gene leagănelor de copii din circumscripţia şcolară ;
rală şi profesională, astfel îneît la absolvire ti — colectarea a 800 kg deşeuri hîrtie, 200 kg de Festivalol artei populare pădureneşti
nerii să se poată încadra cu bune rezultate în- şeuri textile, 2 000 kg deşeuri fieroase, sticle şi
} tr-o muncă socialmente utilă. borcane în valoare de 1 000 lei.
Pornind de la aceste semnificaţii majore ale Adresăm Consiliului judeţean al Organizaţiei
noului an şcolar, purtătorii cravatelor roşii cu tri pionierilor rugămintea de a coordona desfăşura-' Aplauze pentru artiştii amatori!
rea acestei întreceri pioniereşti, de a asigura larga
color din unitatea de pionieri a Şcolii generale
nr. 7 din Hunedoara, fii ai minerilor, siderurgişti- popularizare a realizărilor dobîndite în această (Urmare din pag. 1). lor, masa rotundă „Arta populară
etapă premergătoare noului an de învăţământ; tot
lor şi constructorilor hunedoreni, animaţi de însu- odată, dorim ca întrecerea pionierească pe cane pădurenească — tradiţie şi con
fleţitorul îndemn al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, temporaneitate" a venit să precizeze
i preşedintele Republicii Socialiste România, secre- o declanşăm la acest început de an nou să se Dintre numeroasele evoluţii şl
• tarul general al partidului, adresat întregului po desfăşoare pe întregul an şcolar, cu faze trimes interpretări, de o atenţie deosebită subiectul, desigur, mult prea vast
pentru a fi epuizat prin cîteva
s-au bucurat vechile obiceiuri ale
por, mobilizaţi de Codul eticii şi echităţii pionie triale’ având ca obiective buna gospodărire a şco locurilor : „Măsuratul oilor“ (Lăpu- referate. Au luat parte la această
lilor sub deviza „Şcoala noastră — grădină înflo
reşti, adoptat de cel de-a! IV-lea Forum Naţio manifestare ştiinţifică cercetătorii
nal al pionierilor, hotărîţi să întîmpine cea de-a ritoare", precum şi realizarea angajamentelor eco giu de Sus), „Nunta" (Dăbîca) şi
III-a Conferinţă Naţională a Organizaţiei pionieri nomice. „Jocurile de dubă“ (Pojoga). Dar Elena Secoşan şi Liviu Savonea, de
la Institutul de etnografie şi dia
nice aplauze au fost acordate şi
PIONIERI ŞI ŞCOLARI !
lor cu noi şi semnificative rezultate in activitate, Avînd chezăşia realizărilor de pînă acum, ne soliştilor vocali, dansatorilor, grupu lectologie din Bucureşti, artistul
adresează tuturor pionierilor şi şcolarilor din ju plastic Ioan Şeu din Deva, prof.
deţul Hunedoara chemarea de a participa cu elan exprimăm convingerea că, răspunzînd acestei che rilor vocale, tarafurilor.
şi însufleţire pionierească, sub îndrumarea şi con mări, vom dovedi, încă o dată, că sîntem fii demni Aşa cum se obişnuieşte în aseme Rusalim Işvănoni din Topliţa şi al
ţii, cu preţioase contribuţii la te
ai comuniştilor, hotărîţi să traducă în faptă sar
ducerea organizaţiilor de partid din şcoli, la in nea ocazii, duminică nu a lipsit nici ma în dezbatere.
tensa activitate de pregătire a deschiderii noului cinile ce revin şcolii şi organizaţiei noastre din parada portului popular. Parcurgind Festivalul artei populare pădure-
an şcolar. măreţul Program al partidului de făurire a socie străzile Hunedoarei în admiraţia neşti a dezvăluit frumuseţi şi co
tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare
Comandamentul unităţii noastre, dînd glas voin a României spre comunism. TOT ÎNAINTE !“. trecătorilor, pădurenii au etalat o mori dintre cele mai de preţ, ilus-
ţei unanime a pionierilor şi şcolarilor întorşi de salbă de nestemate dăruite de ne trînd in manifestările sale bogăţia
pe cărările vacanţei, lansează chemarea pionie- UNITATEA DE PIONIERI întrecutul făurar al cîntecului şi culturii materiale şi spirituale crea
: : rească sub deviza ! „ŞCOALA NOASTRĂ — GRA ŞCOALA GENERALĂ NR. 7 HUNEDOARA dansului — poporul. tă şi adunată de-a lungul veacurilor
Sîmbătă, la Castelul Corvineşti- de locuitorii zonei pădurenilor.
Permanenţa - o cerinţă majoră
a activităţii de răspinire
a cunoştinţelor ştiinţifice
Programul partidului aşează 'la Idee la care subscriem şi noi—
temelia noii societăţi făurirea o- Ridicarea nivelului de cunoaş
unului nou, cu o înaltă conştiinţă tere al maselor, formarea şi dez
socialistă — operă revoluţionară voltarea concepţiei ştiinţifice,
prin durata, adîncimea şi conse marxist-leniniste, despre lume,
cinţele ei. trebuie să constituie o permanen
în această construcţie, un roi ţă în activitatea cultural-educati-
important îl are răspândirea cu vă. Continuitatea acesteia nu de
noştinţelor ştiinţifice. Comisiile pinde de anotimp şi trebuie să se
Bocale ale consiliilor Frontului U- manifeste prin efortul comun al
nităţii Socialiste au ca sarcină tuturor factorilor răspunzători.
să stimuleze şi să coordoneze ac Aspect de la unul dîn spectacolele „Festivalului artei populare pădureneşli"
tivitatea organizaţiilor de masă, C. DROZD
a instituţiilor şi aşezămintelor
culturale din teritoriul respectiv.
Despre unele aspecte ale activi „Tradiţie şi continuitate pe meleaguri hunedoren© 11
tăţii de răspîndire a cunoştinţelor
ştiinţifice ce se desfăşoară în co
muna Dobra ne-a vorbit secreta
rul comitetului comunal de partid,
jareşedimt ’e consiliului comunal al Daco-geţii—remarcabili cunoscători ai extragerii şi prelucrării fierului
Frontului Unităţii Socialiste, to
varăşul Adrian Costa. Astfel, e-
sristă la nivelul comunei un plan „TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE PE MELEAGURI HUNEDO ceastă ocupaţie era de multă vre Extragerea minereurilor din zo
de activitate, de realizarea că RENE" a fost tema unei prestigioase sesiuni ştiinţifice do comuni me practicată, devenind chiar o na hunedoreană este relevată
ruia se ocupă îndeaproape biroul cări, care s-a desfăşurat cu cîtva timp în urmă la Hunedoara. Eucu- profesiune pentru mulţi dintre printr-o remarcabilă descoperire
comitetului comunal de partid j nndu-şe de prezenţa unor reputaţi istorici, arheologi, cercetători din membrii societăţii autohtone. Tre arheologică care întăreşte şi com
Sn urmă cu cîtva timp a avut loc ţară şi din judeţ, reuniunea ştiinţifică de la Hunedoara — prin co buie să admitem faptul că aici, pletează ştirile şi datele mal
aici o consfătuire cu cadrele di municările „Mărturii arheologice privitoare la continuitatea poporu la nordul Dunării de jos, se prac vechi referitoare la această ches
dactice în care s-au stabilit mă lui român_ pe meleaguri hunedorene", , „Mărturii istorice privitoare tica obţinerea aramei şi a fieru tiune. Dintre dovezile cunoscute
suri în vederea educaţiei ateist- la continuitatea românească pe văile râurilor Strei şi Cerna", „Im lui din minereu extras dîn galerii, încă din primul deceniu al sece
ştiinţifice a tineretului şcolar ţ în portanţa Castelului din Hunedoara în contextul dezvoltării arhitec fie ceva mai devreme sau cel pu 'lului nostru, reamintim afirmaţia
această vară brigada ştiinţifică turii militare medievale transilvănene", „Relaţiile feudale pe dome ţin concomitent cu folosirea aces lui G. Teglaş care arăta că mai
s-a deplasat în localităţile Roş- niul _ Hunedoarei, oglindite în urbanul de la 1725“ s.a. —, a adus tui procedeu în procurarea me multe cioburi dure descoperite im
cani, Pane, Mihăieşti, dezbătînd inedite dovezi privind străvechimea populaţiei daco-g’etice din aces talelor preţioase. Aşadar, la data împrejurimile Glielarului şi Tc-
cu cetăţenii probleme de larg in te ţinuturi. Documentele prezentate în sesiune au dat noi valenţe confecţionării statuilor antropo liucului dovedesc că fierul era
teres. Personal, tovarăşul Costa a ideii continuităţii de viaţă din cele mai Vechi timpuri pe teritoriul morfe de la Baia de Criş, mineri extras aici şi înainte de romani.
susţinut expuneri pe teme de a- hunedojean, rolului populaţiei autohtone româneşti ca principală tul se înscrisese deja în rîndul Recentele investigaţii arheologice
teism în satele Bujoru şi Roşcani. producătoare de bunuri materiale. Sintezele unor comunicări pre ocupaţiilor curente, iar în cadrul de la Cinciş întregesc în mod ar
Consemnînd toate acestea nu zentate la această reuniune le vom face cunoscute cititorilor prin- său se pot distinge unele grupuri monios remarca făcută în anul
putem trece însă peste unele as tr-un ciclu de articole ce vor apare sub genericul „TRADIŢIE SI specializate, cum ar fj minerii ce 1908 de amintitul cercetător, adu-
pecte mai puţin lăudabile, întîl- CONTINUITATE PE MELEAGURI HUNEDORENE". începutul îl fa exploatau aurul din Munţii Apu cînd la iveală dovezi concrete
nite dealtfel şi în alte locuri. cem azi. seni. privind participarea directă a da
Odată cu începutul vacanţei de Ampla diversitate a produselor cilor la extracţia minereului de
vară a elevilor, activitatea de Nu există aşezare civilă dacică, fierului, atît obţinerea metalului meşteşugăreşti daco-getice, reali fier. Romanii, la sosirea lor pe
răspîndire a cunoştinţelor ştiinţi extinsă sau modestă, cetate sau din minereu cît şi prelucrarea sa zate din metalul ieşit din atelie aceste meleaguri, după încheierea
fice s-a redus considerabil. Di punct fortificat, în care să nu se în unelte şi alte obiecte trebuin-, rele menţionate, precum şi cali ostilităţilor din anii 105—106 e.n.,
rectorul căminului cultural (M. găsească o foarte largă gamă de cioase, a cunoscut în cadrul so tăţile fizice .ale fierului respectiv au găsit în sudul actualului oraş
Coşoveanu), precum şi biblioteca produse din fier, obiecte ce aveau cietăţii dacice o timpurie ' dezvol — duritate, puritate, posibilitate Hunedoara, un anumit nucleu al
ra (D. Andronic), în concediu fi cele mai felurite întrebuinţări în tare. de prelucrare — dovedesc că meş mineritului, pe care I-au preluat
ind, la cămin nu se desfăşoară viaţa şi ocupaţiile localnicilor. U- Exploatarea resurselor metalife terii autohtoni dobîndiseră remar şi dezvoltat în conformitate cu
decît obişnuitul film, cu toate că neltele agricole constând din brăz- re ale marilor bazine din zonele cabile cunoştinţe profesionale, iz noua ordine instaurată în Provin
programul de activitate afişat 'la dare şi cuţite pentru pluguri, coa muntoase-deluroase ale Daciei an- butind să obţină fierul necesar cia Dacia.
loc vizibil conţine teme intere se, seceri, sape de felurite forme teromane, după toate aparenţele în cantităţi pe care fără nici o Despre acei îndepărtaţi căutători
sante... De aproape trei luni ac şi mărimi, greble ş.a„ la care se se pare că a cunoscut o timpurie exagerare le putem numi indus şi cunoscători ai bogăţiilor naturala
tivitatea comisiei de răspîndire a adaugă uneltele pentru dulgherie, şi în acelaşi timp largă răspîn triale. Prin folosirea resurselor din Dacia preromană sîntem as
cunoştinţelor ştiinţifice din co ca securile cu lamă lată, bardele dire. Confirmarea acestor spuse de minereu de fier din Dacia, lo tăzi îndreptăţiţi a afirma că eî
muna Dobra a fost mai mult pe şi cuţitoaiele folosite la fasona îşi găseşte reazemul în cunoscu calnicii s-au dovedit capabili să sînt cei ce au pus piatra de te
hîrtie, iar atunci cînd s-a între rea lemnului brut, fierăstraiele,' tele statui antropomorfe provenite asigure, în covîrsitoare parte, melie a unor îndeletniciri — mi
prins cîte ceva aceasta a stat sub penele pentru despicarea buşteni de la Baia de Criş, actualmente metalul solicitat de nevoile unei neritul şi obţinerea prin înalte
semnul improvizaţiei. O vină o lor etc-, împreună cu nelipsitele păstrate la muzeul din Deva. A- economii a cărei existenţă şi dez temperaturi a fierului — strămoşi
poartă şi consiliul comunal al unelte pentru prelucrarea fierului ceste remarcabile şi totodată ciu voltare depindea în exclusivitate harnici şi talentaţi ai minerilor
Frontului Unităţii Socialiste care între care se relevă baroasele, date reprezentări sculpturale nu de acest metal. Fără masiva folo şi oţelarilor hunedoreni contem
avea datoria de a controla înde el_eşţile, nicovalele, dornurile şi sînt apariţii întîmplătoare în sî- sire a fierului era cu neputinţă porani.
aproape activitatea comisiei. Or, dăiţile, aduc, toate, o incontesta nul societăţii, care le-a făurit şi ca societatea daco-getică să-şi
despre acest control, tovarăşul bilă mărturile despre masiva fo utilizat. Pînă în momentul redă creeze o diversitate de meşteşu LIVIU MĂRGHITAN
Adrian Costa nu ne-a putut spu losire a fierului în cadrul prin- rii în piatră a celor trei perso guri care să-i asigure fundamen muzeograf principal la Muzeul da
ne prea multe. In schimb a apre c'palelor ramuri ale economiei din naje ce poartă uneltele specifice tul material atît de necesar în istorie al
ciat că „învăţătorii ar putea fi Dacia preromană. Aceasta ne în mineritului — tîrnăcopul şi sacul evoluţia sa social-politică ulteri Republicii Socialiste România
cnai activi în această problemă", deamnă să credem că metalurgia pentru transportat minereu — a oară anului 80 î.e.n. Bucureşti
