Page 12 - Drumul_socialismului_1975_10

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NF
Pag. 4

C I N C Î N A L U L A C T U A L C I N C I N A L U L

I N A l N T E D E T E R M E N I T T T
«fii» «AU

Preparatorii Văii Jiului răspund cu La Plina cocsBchimică de la Hunedoara fi

însufleţire apelului tovărăşesc al siderurgiştilor Zilei energetici
A intrat în reparaţie

însemnate depăşiri de plan. De la nicle şi devo
ÎMBUNATATI CALITATEA Începutul anului şi pînă sistemului e- şi casele în ui
în
forţa
prezent,
Deva
oamer
IEC
furnizat
a
capitală bateria nr. 2 nergetic de plan, in plus faţă 101 care alimente.-
de
O
Deranjan
naţional,
mai
de
sarcinile
mult
kWh
Intervenţii
PRODUCŢIEI, VOM LIVRA RITMIC milioane C.T.E. Mintia are electrică, ga. concluse c
energie
care
pe
din
o
con-
tribuţie de 97 milioane kWh. In cob. După 9
p
perioadă,
pe
aceeaşi
Mai Întâi un amănunt nu lipsit Bhe ţ*yel, inginerul şef al uzinei s-a realizat o producţie întreprindere su- fără întrerupe
normal,
globală
CANTITÂTI SPORITE DE CĂRBUNE toare pentru reparaţia capitală a — După 18 ani, adică de la pu­ plimentară de peste milioane lei şi corn- O în staţia
de semnificaţie t perioada pregăti- cocsochimtce.
de
o
42
a străpuns i
tone
economie
9
600
tinei baterii de cocsificare de ca- nerea în funcţiune, în 1957. De bustibil convenţional. De remarcat afectate mine
şi
îndeplinită
preparaţia
Sporirea producţiei de cărbune producţia recepţionată de la uni­ pacitatea celor de la Hunedoara fapt, după termenul ei normat de că a fost energie electrică depăşită pro- trei şi nopţi au
prevăzu-
de
ducţia
cocsificabil în scopul acoperirii în tăţile miniere, în tot mai buna sa­ — de 250 000 tone cocs pe an — funcţionare, trebuia s-o oprim în tă a se realiza pe bază de cărbune, tricienii cond
tot mai mare măsură din resurse tisfacere a necesităţilor de cocs durează doi ani de zile, iar repa- reparaţie capitală după 13 ani şi iar productivitatea muncii a fost re- stantin Vîlcea
interne a necesităţilor sporite de ale siderurgiei. raţia propriu-zisă are termen de jumătate, adică acum 4 ani şi alizată în procent de 102,27 la sută. Cornel Ghiţă
cocs determinate de dezvoltarea Conştienţi de marca însemnătate realizare 360 de zile. Fie şi nu- ceva. N-am oprit-o pentru că nu 4,3 milioane kWh economisiţi. Co­ de cărbune
rapidă a siderurgiei româneşti con­ ne-a pus probleme. Aşa că am lectivul IRE Deva a economisit, de Un succes
stituie un obiectiv deosebit de mo­ la începutul anului, peste 4,3 mili­ tru prima da :
complexitate
bilizator în munca preparatorilor Cocs mai mult şi mai bun funcţionat cu ea în continuare, oane kWh energie electrică, prin turbina nr. 2
în
Văii Jiului. producînd o mare cantitate de cocs reducerea s-a pierderilor prlntr-o reţele. A- Gheorghe An
de
ceasta
realizat
serie
Hotărîţi să-şi aducă o contribuţie metalurgic. măsuri cum sint : trecerea unor in­ turbine CT
sporită la tot mai buna valorifica­ din cărbune de Valea Jiului — Cit anume ? stalaţii de la tensiunea de 15 kV la o ech’ ‘ e
re a preţiosului cărbune din sub­ 20 kV ; realizarea de puncte de in­ ţinut „ucc
o lucrare rte
solul bazinului nostru minier, mun­ a muncii lor, care conferă certifi­ mai din această precizare ne pu­ — Circa un milion de tone, care jecţie în reţelele de medie şl joasă Grupul aZ.
citorii, inginerii şi tehnicienii sec­ catul de calitate final întregii pro­ a însemnat mai multă fontă, deci tensiune ; echilibrarea consumatori­ nerul Dinu S
ţiilor de preparare de Ia Lupeni, ducţii de cărbune cocsificabil a tem da seama de complexitatea şi mai mult metal pentru ţară. lor mici pe fazele reţelelor ; funcţio­ energomontaj
narea în scheme optime a liniilor şl
Coroeşti şi Petrila ale Exploatării Văii Jiului, preparatorii acestui gradul înalt de dificultate tehnică — Cine efectuează reparaţia ca­ transformatoarelor ; încadrarea in extinderea
de preparare a cărbunelui Valea important bazin minier se vor al unei asemenea lucrări, care re­ prevederile bilanţurilor energetice in nc-a spus că
Jiului au obţinut rezultate bune strădui ca, alături de minerii de clamă un mare volum de opera­ pitală ? staţiile de transformare ; contoriza- tăţi şi necorc
ză
la
intens
în activitatea desfăşurată în pri­ la fronturile de cărbune din sub­ — Formaţii de la I.C.S. Hunedoa­ rea pauşaliştilor. Au început li
Cu o zi mai devreme. La CTE
mele 9 luni ale anului. teran, să livreze cantităţi sporite ţii, o concentrare masivă de for­ ra, ajutate de oameni de-ai noştri, Mintia a intrat în reparaţii curente, cazanului — )
Printre altele, au fost livrate de cărbune siderurgiştilor, asigu- ţă de muncă. Şi încă un lucru i care vor trebui să urmărească asi­ de gradul I, turboagregatul nr. 2. daţie —, a c
peste prevederi mai mult de 25 000 rînd reducerea conţinutului de ce­ pentru cei care nu ştiu ce este şi Electricienii care lucrează la el s-au joasă presiun
tone de cărbune cocsificabil către nuşă şi a umidităţii, ritmicitatea cum arată o baterie de cocsificare gurarea unei perfecte aprovizionări angajat ca, în cinstea „Zilei energe- lelor de gaze
rece, a condi
Combinatul siderurgic Hunedoara expedierii producţiei supusă pre­ cu material refractar, precum şi ticianului", să-l termine cu o zi mal condensator, .
şi au fost puse în funcţiune im­ parării, şi să contribuie astfel la şi ce înseamnă reparaţia ei capi­ calitatea ireproşabilă a lucrărilor devreme. tea electrică.
portante capacităţi de producţie înfăptuirea în bune condiţiuni a tală, trebuie să spunem că ea nu La hidrocentrala de pe Rîul Mare. 8 milioane
din rîndul cărora se detaşează cele importantelor obiective fixate ener­ este reparată doar pe ici-pe colo, pe tot parcursul înzidirii. Pe şantierul viitoarei hidrocentrale peste plan. 1
de pe Rîul Mare se lucrează de zor.
două linii tehnologice realizate în geticii româneşti în perioada vii­ în 10 octombrie, uriaşul agregat După cum ne-a comunicat directorul parametri opt
cadrul extinderii şi modernizării torului cincinal. prin părţile esenţiale, unde a dat şi-a oprit pulsul. A început, prac­ adjunct al Grupului de şantiere Rîul laţiile, energi
secţiei de preparare Lupeni. PETRU RUS semne de oboseală, ci este recon­ tic, reparaţia capitală. Ea va tre­ Mare-Retezat — tovarăşul Ioan Po- raportează, ir
energeticianul
Sporirea în viitorul cincinal secretarul struită integral, în toate detaliile. pescu — se acţionează cu forţe spo­ mentară de e
cu 50 la sută a capacităţii comitetului de partid, Tocmai de aceea, reparaţia ei ca­ bui încheiată după 360 de zile. rite la galeria de cable, galeria de 8 milioane k
totale de preparare a pro­ pitală necesită atîta timp de pre­ Angajamentul constructorilor şi al acces in centrala subterană, dinami- parte realizat
ducţiei de cărbune cocsificabil re­ ing. SABIN FLOREA cocsarilor este însă de a scurta a- tiera de 50 de tone, la colonia Brazi. Ciţiva dintre
•\ici au fost deja pozate reţelele de
zultat din extinderea actualelor preşedintele comitetului gătire i pentru aprovizionarea cu cest termen şi, pentru a-1 transpu­ neălzire, de alimentare cu apă rece Maier, Nanu
mine şi din deschiderea (timpurilor oamenilor muncii, toate materialele şi piesele nece­ si caldă şi de canalizare, urmînd ca Constantin, ă
drei, ing. Şte
miniere noi Ilobiceni, Bărbăteni şi OLIVIU FLOREA sare, programarea cu maximă a- ne in practică, lucrează de zor. Ei în scurt timp să fie terminată cen­
Lupeni est, reducerea timpului de tenţie a efectivelor de lucru şi a ştiu că ţara are nevoie de mai trala termică şl cantina.
atingere a parametrilor proiectaţi preşedintele mult cocs metalurgic. Şi mai ştiu Hărnicie şi devotament. Cind apele
în noile capacităţi de producţie comitetului sindicatului, responsabilităţilor concrete, stabi­ că minerii şi preparatorii din Va­ Mureşului s-au revărsat, furioase, în
vară, peste case şi oameni, nici elec­
realizate Ia un nivel tehnic ridicat IONEL NEGOIŢĂ lirea ordinii operaţiunilor şi a pe­ tricienii de la IRE Deva n-au avut
constituie obiectul strădaniilor co­ secretarul comitetului U.T.C. rioadelor de probe tehnologice. lea Jiului le vor trimite cărbune răgaz zile şi nopţi la rînd. Acţio-
tidiene ale preparatorilor, care se — După cit timp intră în repa­ mai mult şi mai bun, aşa cum a riînd în condiţii deosebit de grele —
vor materializa în cincinalul viitor Exploatarea de preparare a stabilit conducerea partidului şi pe întuneric şi în apă — lucrătorii (Urma
în_ creşterea considerabilă a indice­ cărbunelui Valea Jiului — raţie capitală bateria nr. 2 ? — statului nostru, aşa cum pretinde Teodor Mureşan, Victor Grădinaru, -------------
Deva),
Paşca
(la
Pompiliu
lui de recuperare a cărbunelui din Vulcan l-am întrebat pe tovarăşul Gheor- ritmul impetuos de dezvoltare şi harescu (Haţeg-Strei), Victor Burza, Ion Za- avem kilowa
Alexandru Ciul (Ilia—Dobra—Cuşevi- ca Ioan Jula
modernizare a economiei noastre rel Adam şi
ţa), Gheorghe Udilă, Cornel Opriţa
socialiste, de prosperitate a ţării. (Orăştie) au săvîrşit fapte de hâr- nitzlci Ludo
tiu, Stelian I
ta şi mulţi a
bB©cfiyy8 cerairoi a! activităţii pe ogoare Mintia) işi f
În C.A.P. din consiliul intercooperatist Geoagiu şi răspunderi
munist.
Aşa
colac Drăgoi
ncscu, Simio,
o abatere de la realizarea Voss, Ştefan
gomir, ca să-
va de la Uz
pianului la efectivele de animale! cea mai mai
tară in anul
stalată de 30
Deşi a mai rămas puţin timp din programul judeţean de dez­ Aici, la Par
pînă ' la sfîrşitul anului, coopera­ voltare a zootehniei. multe genera
tru
termocen
tivele agricole din cadrul Consi­ C.A.P.' Romos dispunea real­ slruit la Işal
liului intercooperatist Geoagiu se mente de condiţii să aibă 1a aceas­ Brăila, Minţi
(Urmare din pag. 1) mără C.A.P. Jeledinţi şi Mărti- RESTANTELE ÎN I.A.S. — prezintă cu restanţe inadmisibile tă dată un plus substanţial la bo­ Aid. la Paro.
neşti. La C.A.P. Jeledinţi, unde URGENT RECUPERATE la realizarea efectivelor de anima­ vine şi ovine. Procentul ridicat de te din inimă
redus
numărul
şi
Agronomul
de
al mortalităţi
NICI O CLIPĂ DE RĂGAZ terenul se lucrează destul de greu, le planificate. intercooperatist, şef ing. produşi obţinuţi (sub 150 de viţei lsaia Miulesc
consiliului
PINĂ LA INMAGAZINAREA dar este eliberat în totalitate, La recoltări şi însămînţări con- Ioan Făgădaru, ne spunea că doar din 226 planificaţi, şi doar 408 miei lian Ene, Gl
ÎNTREGII RECOLTE SI SEMĂNATUL tractoriştii Ion Niculescu, Iosif tinuă să se înregistreze unele res- C.A.P. Geoagiu şi Aurel Vlaicu au faţă de 570 stabiliţi — n.n.) au riu Erşek —
ULTIMULU1 HECTAR ! ^înte, A 1 e posibilităţi să asigure acoperirea influenţat negativ soarta realizării numărătoarea
, " t»nţe în I.A.S. Cu ajutoarele pri-
T
iţ?- i ' Pa ba, Petru Peţrovan, Ilie mite este însă posibil ca ritmul minusului existent prin efectua­ efectivelor. Aceste neajunsuri în kilowaţii la
nc I u
- Mobilizîndu-ne eforturile pen- c.aroi iviomaş aepun lucrărilor respective să fie rea cumpărărilor prevăzute şi din activitatea fermei îşi găsesc în bu­ Dar, in ace
tru transpunerea în viaţă a indi- Jfll ţor. intensificat, astfel îneît prăsilă proprie. Semnele de între­ nă măsură explicaţia în slaba pre­ plex al elect
caţnlor date de secretarul gene- mina grabnic semănatul. Prezent înlăturate pierderile din produc- bare ce se ridică în cazul celor­ ocupare a şefului fermei, medicul licori neregu
la faţa locului, directorul S.M.A. ţj agricolă. Acesta este un impe­ lalte unităţi se datoresc îndeo­ veterinar Ioan Lupu, pentru or­ ceia argintii
a
6
SLSgFTtf&fV S ^ log. Alexandru Roşu, a rativ care trebuie înfăptuit irepro- sebi slabei preocupări a consiliilor ganizarea şi respectarea programu­ mina peste 1
1
l. ,.P"^. ,..^x.9rŞ - decis trimiterea de ajutoare la a şabil. Conducerile I.A.S. Haţeg, Si- şi cadrelor de conducere pentru lui de lucru în sectorul .zootehnic. terea nevăzu
am
re
; , ■ meria şi Mintia sînt datoare să ac- organizarea judicioasă a reproduc­ Sînt dese situaţiile cind şeful fer­ trie, refuză s
unităţile agricole din cadrul con­ a , semănatul pe cele aproape ţioneze energic şi cu fermitate ţiei şi crearea din vreme a con­ mei lipseşte de la programul de nă că undevt
100 ha ramase pină la realizarea pentru încheierea cu succes a tu-
siliului intercooperatist Ilia nbînnhii într_im 4- 1 -rv-i n î 4- ni , , diţiilor necesare pentru procurarea seară şi de dimineaţă. fii, la posturi
planului, intr-un timp cit
spus preşedintele acestui consiliu, scurt. mai turor lucrărilor agricole din cam­ din creditele acordate de stat a — La bovine avem condiţii să chiar acolo,
ing. Valentin Cruceru — au reuşit pania de toamnă. animalelor, potrivit prevederilor ne apropiem de plan — ne-a pre­ de metri, p
ca, pînă la sfîrşitul primei de- Din dialogul purtat cu inginerul din planul de producţie. cizat medicul veterinar Aurel tori, s-a înl
cade a lunii octombrie a.c., să în- al C.A.P. Mărtineşti, Dumitru NICI UN KILOGRAM DE LEGUME Medicul veterinar Saveta Lupu, Boancă, şeful fermei zootehnice a „intră în pri
chele recoltările şi semănatul, cu Petre > cu fermiera Iuliana Balaş, SĂ NU RĂMÎNĂ Pc CÎMP şeful fermei zootehnice de la C.A.P. Romoşel. Am avut însă I.R.E., adică
excepţia C.A.P. Boz si Gurasada, S 1 cu primarul comunei. A. Filipes- C.A.P. Vaidei a „încercat" să ne pierderi mari prin mortalităţi la exploatarea
unde au mai rămas de însăminţat cu > a rezultat că întîrzierea semă- Faptul că anotimpul rece îşi face convingă că nerealizarea efective­ ovine. Analizele făcute au condus fiilor eleclro
mai puţin de 100 ha. S-au creat natului la această unitate s-ar da- tot mai mult simţită prezenta pu- lor la bovine şi ovine (unde res­ la concluzia că pentru înlăturarea meni, hotări\
astfel condiţii pentru ca pînă la t(>ra unor cauze obiective, Care f ţ legumicultorilor sarcina tanţa este de peste 40 şi, respec­ neajunsurilor din acest sector tre­ care — la ;
ne a a
jumătatea lunii acesteia să termi- este însa realitatea ? Eli . Eliberarea cută de a strînge neîntîrziat şi tiv, 400 capete — n.n.) s-ar da­ buie să ne organizăm mai bine ac­ centurile de
, . ,
a
năm semănatul în toate C.A.P. din terenului de coceni se face ane- fără pierderi întreaga recoltă. Este tora unor cauze obiective. Sub a- tivitatea, să facem o selecţie rigu­ fimi — nu <
raza S.M.A. Ilia. De la unităţile voios. Mobilizarea şi participarea vorba în primul rînd de fasolea cest paravan se ascund însă o se­ roasă a animalelor şi să asigurăm ştiu că tensi
care au terminat semănatul, utila­ cooperatorilor La recoltat lasă de din culturile duble, ardeiul şi vi- rie de neajunsuri cauzate de sla­ îmbunătăţirea condiţiilor de îngri­ liberă spre t
i ,
'
front de
Neavînd
jele au fost redistribuite la C.A.P., rlni'it Alrtomn/T f l-rw, 1 /l a I u avmi ........... .......... „„ ......................... * . ba organizare a reproducţiei. Ca jire şi hrănire a animalelor. meni ca Teo
dorit
-
lucru, netele care nu s-au strîns încă
w
unde lucrarea nu era încheiată, tractoriştii luciau printre glugile d p unele suprafeţe existente la dovadă, la bovine planul anual de Şi, adăugăm, o preocupare mult Paşca, Victo
e
iar o_ parte din ele s-au reparti- --------------------------.........................................* ™ _ . _ _ . e - - - - -- fătări nu este îndeplinit decît în mai activă a şefului fermei, care, tin Vilceanu,
zat să ajute grăbirea însămînţări- proporţie de aproape 70 La sută, de asemenea, iipseşte deseori, mai Zaliarcscu, V
lor la I.A.S. Mintia. iar faţă de 440 miei planificaţi, nu ales seara, de la programul de lu­ cob, Cornel
Recoltările şi însămînţările s-au P oate rucra terenul respectiv, de legume ce mai trebuie strînse s-au obţinut decît 305. Şeful fer­ cru din sectorul zootehnic. I.R.E. Deva,
se
1
încheiat, de asemenea, intr-un nu- Aşteptam sa cada o ploaie' — spu- ridică la peste 10 tone. mei îşi exprima îngrijorarea că Cunoscînd că nu se admite nici muncă un c
se
mar însemnat de C.A.P. din raza . inginerul şef. Afirmaţia aces- Maximă însemnătate trebuie a- chiar dacă s-ar îndeplini efectivul o derogare de la îndeplinirea pla­ demn.
ac a
de activitate a S.M.A. Brad, Călan, Rua nu reflecta însă situaţia de pe cordată, de asemenea, recoltării şi La bovine, ridică mari probleme a- nului anual de realizare a efecti­ Şi, acum, ş
e:
Geoagiu, Haţeg, Orăştie ş.a. Prin- t ’cn. Căci, la insistenţa directo- valorificării fără nici o pierdere dăposlirea lor, deoarece grajdul velor stabilite pe fiecare unitate, te despre ele
tre^ primele unităţi din aceste zone r u u Trustului judeţean pentru întregii recolte de rădăcinoase, de 100 capete nu este încă termi­ se impune cu acuitate ca toţi fac­ ca lor frumi
, ‘ '
amintim pe cele din Silvaş, Birtin, S.M.A., s-a deplasat un tractor La a respectiv a morcovilor şi pătrun- nat. Cine altcineva dacă nu con­ torii răspunzători de sporirea efec­ de răspunde
Romos, Beriu, Nădăştia de Jos şi cu pricina şi s-a constatat jelului, precum şi a vărzoaselor. ducerea C.A.P. avea obligaţia să tivelor de animale şi a producţiei
Altele. că o bună parte din teren putea Cantităţi mai mari din produsele asigure darea în folosinţă a adă­ acestora — consiliile populare co­ de hărnicie
fi arat in condiţii optime. Pentru amintite au rămas de strîns în postului ? Referitor la < 'ine, inter­ munale, conducerile C.A.P. şi fer­ asigură tării
RĂMÎNERI ÎN URMĂ restul s-a indicat să se Iacă 2 a- grădinile cooperativelor agricole locutoarea ne spunea că i „trebuie melor zootehnice — să acţioneze ta ei de pri
din Ostrov, Clopotiva, Batiz şi Ra-
NEJUSTIFICATE rături, 4—5 discuiri şi tăvălugitul. noltu Mare. O sarcină de oăpete- să cumpărăm 400 capete, dar nu a- energic, cu fermitate, pentru recu­ nu...
în
scurt
perarea
mai
cel
timpul
necesa­
vem
prevăzute
fondurile
De remarcat însă că dacă se ara nie pentru toţi legumicultorii este re". Este evidentă în această si­ posibil a minusului înregistrat la Dc aceea,
în rîndul unităţilor dirr consiliul aceea de a nu lăsa în cîmp să se tuaţie lipsa de interes a conduce­ fiecare specie şi categorie de ani­ ticieni, dc zi
intercooperatist Orăştie care mai imediat după recoltare, calitatea deprecieze nici un kilogram din rilor unităţii şi Termci pentru ma­ male.
au restanţe la însămînţări, se nu- lucrării era mult mai bună. recolta de legume. terializarea sarcinilor ce le revin N. TiRCOB