Page 13 - Drumul_socialismului_1975_10

184 • MARTI, 14 OCTOMBRIE 1975 rag. 5

ti „DECADA CĂRŢII ROMÂNEŞTI"
4 ta „BUCUROŞI DE OASPEŢI ,
i. 1 Sub acest generic, noi, hunedo- 4 Devenită tradiţională în viaţa
4 renii, sîntem invitaţi sîmbătă, 18 / culturală a ţării, „Decada căr­
< octombrie, orele 18,00, în faţa mi- ) ţii româneşti" (10—19 octombrie
4 cilor ecrane pentru a urmări e- I a.c.) îşi propune să scoată în
/ misiunea „Cu toată ţara înllo- )
V reşte Hunedoara", spectacolul mu- i evidenţă amploarea dezvoltării
/ zical-llterar-coregrafic realizat în 1 producţiei de carte în anii noş­
4 Valea Jiului. i tri, marea ei varietate tema­
/ B asfaltări de drumuri.) tică. Cu acest prilej, în jude­
Lucrătorii
) i drumuri şi Direcţiei judeţene de l ) ţul nostru vor fi organizate
poduri
terminal
wlui“ ) cu trei luni mai devreme faţă I numeroase şi diverse manifes­
au
tări : expoziţii de cărţi, sim­
i de plan,
asfaltarea drumului de |
) legătură între oraşul Nou Călan 4 pozioane, întîlniri cu editori,;
i şl comuna Boşorod. Anul acesta I Marginalii la o expoziţie autori şi cititori, expoziţii cu (
it, redînd lumina ) s-au mai terminat de asfaltai 4 O săptămînâ vînzare ş.a.
2 economice şi în i drumurile Păuliş — Băiţa, DN 7 1
)- Romos şi se află în curs de 4 de pictură şi grafică VERNISAJ
pe linia de 20 kV 1 terminare drumurile Baia de Criş /
antierul Chişcăda- t — Buizeşti, Peştiş — Nandru, 4 a Ieri, în sălile de expoziţie ale
mptă a unei echi- lHăşdat — Sîlvaş, Geoagiu — Sa- / Casei corpului didactic din Deva,
sistrul Mircea Ia­ / natoriu. De asemenea, s-au dat 4 La a patra sa expoziţie perso­ mită concepţie artistică. De pildă, a avut loc vernisajul expoziţiei de
de muncă asiduă, lin folosinţă poduri din beton ar- / nală, Mircea Bîtcă se înfăţişează „Sărbătoare" aduce cu „început artă plastică a artiştilor din ca-:
piui a reintrat în mat la Sălaşu de Jos, Vata de 4 mai complex, mai inspirat în vi­ de lume" al lui Sabin Bălaşa, ma­
( nieră şi stil care nu se potriveşte drul Cenaclului Deva. Sînt expu­
Jos, Lăpugiu de Jos şi sînt în / ziunile sale de grafician şi pictor.
J MVA din Vulcan . construcţie podurile de la Bucu- 1 plastic® In grafică, artistul are o mo­ temperamentului artistului devean. se lucrări ale pictorilor Iosif Mâ-
1
ansformator. Erau 4 reşci, Chilid şi Sîntămăria-Orlea. / dalitate specifică, are un stil dis­ tyâs, Lucia Niţă, Tiron Budiu,
1
lean şi Paroşeni / ta LINIE DE AUTOSERVIRE ) In cazul de faţă, dar referin- loan Pîrvan, Ion Tengheru, Mir-
eşti. Trei zile şi ) LA RESTAURANTUL PERLA I şi filmului tinct, concretizindu-şi, prin cele du-ne şi la alţi artişti plastici hu- cea Haţegan, Gheorghe Pogan, ale
t fără răgaz . elec- / CRIŞULUI. In cadrul acţiunii de ) şase lucrări, într-o ’ măsură mult nedoreni, fără îndoială, ne intere­ sculptorilor Nicolae Adam. Ernest
1
e maistrul Con- ) reprofilare a unor unităţi, fosta i mai clară o anumită trăsătură tem­ sează „frumuseţea" operei de artă,
şeful de echipă i berărie a restaurantului Perla ) peramentală — exprimarea spon­ calităţile ei exterioare, dar şi sub­ Kovâes, loan Şeu, Gheorghe Mu­
ru ca producţia ) Crişului din Brad a fost de citeva 4 Luna culturii şi educaţiei so­ tană. Prin grafică, Mircea Bîtcă stanţa reşan şi ale graficienilor Eva Su-
iu sufere, / zile transformată în autoservire. 1 cialiste „Sarmis ’75“, manifestare ajunge mai repede la esenţa lu­ ei ideologică. Nu realizată to şi Mircea Bîtcă.
il. Efectuînd pen- ) Consumatorul găseşte zilnic aici l amplă şi de prestigiu, aflată la doar printr-un titlu care se vrea
lucrare de mare 1 4-5 feluri de ciorbe şi supe, 12-15 I a Vl-a ediţie, continuă să se des­ crurilor. cit mai mobilizator, ci prin con­ BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE
cultate tehnică, la 1 feluri de mîncărurl, ceea ce re- 4 făşoare pe întreg cuprinsul jude­ Nu acelaşi lucru se poate afir­ ţinut. Dintr-un obiect al contem­ Trei brigăzi ştiinţifice din Deva ,
.aistrul principal 1 prezintă o gamă diversificată dc l ţului, prin acţiuni culturale, ar­ ma despre picturile din actuala plării, opera de artă trebuie trans­
de la reparaţii expoziţie. Fără a nega calităţile formată intr-un element de con­ s-au deplasat, duminică după-a-
ntH 'mpreună cu I preparate culinare, servite cu o- 4 I tistice şi educative variate. evidente — colorit armonios, lipsit vingere şi acţiune. (Privind din miază, în localităţile Gînţaga, Vîl- ,
4 perativitate.
mei' şi, au ob- 1 Bl 60 APARTAMENTE NOI. 4 Astfel, recent am consemnat în­ de stridenţe, "Stăpînirea raportului acest punct de vedere, un tablou celele Bune şi Hondol. La aceste j
oset. - realizînd l Constructorii noului cartier ae \ tâlnirile unor cunoscuţi autori de dintre formă şi culoare, dintre lu­ întîlniri cu cetăţenii, membrii)
i lx\ină calitate, 1 locuinţe din Haţeg au terminat V reportaje — Victor Vîntu, Radu ca „Şcoala ardeleană" apare ca o brigăzilor au abordat teme din ]
dinjensiune. Ingi- 4 un nou bloc cu 60 apartamente. , mină şi atmosferă ş.a., -— se vă­ reprezentare statică, un simplu biologie, medicină, ştiinţe juridi­
şeful şantierului ' Acum se fac ultimele finisări, iar \ Selejan, Victor Tulbure, Valeriu deşte o oarecare lipsă a tensiunii portret colectiv). ce, ateism-ştiinţifice ş.a.
, care lucrează la 4 peste citeva zile 60 de familii se , Gorunescu, Rusalin Mureşan — cu umane interioare, ceea ce face să
centralei Mintia, I vor muta în apartamente noi şi V publicul din Deva şi Brad, sub nu se realizeze comunicarea. Ex­ De la un artist talentat şi în SUCCESUL UNUI SPECTACOL
ciuda unor greu- V confortabile. (N. SBUCHEA — I genericul „Scriitorii, mesageri ai cepţie face poate tabloul „Horea". plină afirmare, cum este Mircea
e plan, se lucrea- /corespondent). 1 realizărilor poporului nostru". O Apoi, şi acest lucru trebuie subli­ Bîtcă, se pretinde totdeauna mai MUZICAL
le al V-lea grup. V Bl DONARE ONORIFICA DF 1 intîlnire asemănătoare .a avut loc niat, artistul nu are un program mult. „Scrisori pe portativ" s-a inti­
le de montare a / SÎNGE. Comisiile de Cruce roşiei ieri şi la Institutul de mine din tulat spectacolul muzical prezen­
itformă şi pe fun- \de la întreprinderea judeţeană l clar în sensul aderării la o anu­ C. DROZD tat sîmbătă seara pe scena sălii
telor de medie şi / de industrie locală, de ia coope- 4 Petroşani. Dintre manifestări­
centrală, a cana- ) rativele meşteşugăreşti Mureşul şi 1 ,Arta“ din Deva de către ansam-
şi de aer cald şi i Progresul din Deva, cu sprijinul l blul Teatrului evreiesc de stat
de răcire de la ) substanţial al medicului Sergiu / din Bucureşti. Alcătuit din creaţii
r instalaţii la par- / Bolboceanu şi al asistentei Maria > literare şi muzicale ale folclorului
) Mihaly, au organizat în ziua de i evreiesc împletite cu texte de Wil-
energie electrică 1 9 octombrie o donare onorifică 1 liam Shakespeare, Mihai Eminos-
tind raţional, la 1 de sînge. La această acţiune de 4 cu, Salom Alehem ş.a. şi muzică
grcgatele şi insta- 4 un profund umanitarism au par- *
ii de la Paroşeni Iticipat 76 de donatori. Printre ei , de George Enescu, Mauriciu Ves-
impinarea „Zilei 4 s-au aflat Maria Fiirtds şi lulia ) can, Adalbert Winkller, Eugen KoJE-
i producţie supli- I Mihoc, la a treizecea donare, Eu- , fler, spectacolul regizat de Israil
electrică de peste Igenia Dobrei la a'douăsprezecea, < Bercovici s-a bucurat de succes.
In cea mai mare 1 Valeria Ivancov la a patra. 4 Printre interpreţi s-au remarcat
bază de cărbune, 4 ra COLOCVIU CETĂŢENESC./ Seidy Gltick, Sonia Gurman, Tricy
i succesului : loan / „Profilul social-economic şi urba- 4
Con Dărăban, Voin 4 nistic al comunei în viitorul cin- / Abramovici, Samuel Fischler, Sami
răgoi, Strosz An- / cinai" a fost tema unor antre- 4 Godrich, Ion Podoleanu şi alţii.
îâdulescu. V nante şi educative colocvii cetă- /
, ţeneşti, organizate in localităţile 4 EXPUNERI
)Geoagiu, Ilia, Pui şi Baia de/ „Conceptul de dreptate şi ome­
i Criş, la a căror reuşită şi-au a- 4 le plastice le consemnăm pe nie — temei al luptei seculare
ţdus o reală contribuţie inginerii cele de la Deva — apar-
1 Şi arhitecţi din judeţ. Discuţiile) ţinînd artiştilor din cadrul Cena­ pentru libertate şi progres social
iau vizat problemele de dezvolta-1 clului U.A.P. —, iar plasticienii al poporului român" s-a intitulat
' re ale comunelor respective. amatori din Valea Jiului' au ex­ expunerea susţinută vineri, 10 oc­
pus la Petroşani în cadrul unui tombrie a.c., la căminele cultu­
n pag. 1) rale din Toteşti (dr. Hadrian Dai-
11
„salon de toamnă .
itru că oameni Incepînd cu această duminică, coviciu din Cluj-Napoca), Bretea
Mirea
Română
Valea),
Den-
(dr.
ircea Fîrtat, tăc­ festivalul a trecut în „Săptămînâ suş (prof. Maria Vîrtopeanu) şi
ea Dehel, Sept- literaturii, artelor plastice şi fil­ Sarmizegetusa (prof. M. Dan La­
11
Alexandru Ra- mului . Astăzi, la Deva va avea zăr).
. Octavian Ome- loc vernisajul expoziţiei „Judeţul Manifestările, urmate de specta~<
ei (de la C.l'.E. I RECLAMAŢIILE NU TREC DE... | Hunedoara în creaţia artiştilor cole tematice cu participarea for­
toria cu pasiune plastici amatori". Vom mai asista maţiilor aşezămintelor culturale
devotament co­ ^ SUBSOL la lansarea volumului „Peisaj respective, au fost organizate de
şi-o fac şi : Ni- 4 ' subteran de Laurenţiu Cerneţ şi consiliile comunale ale Frontului
11
lexandru Stoe- 1 Din februarie a.c., în subsolul i Dem Ionaşcu la Petroşani, iar la Unităţii Socialiste cu sprijinul Co­
4 blocului 15, din Micro 15 Deva, '
ghici şt Almas I a început să se strîngă apa re- j Romos, sub genericul „Trăim şi mitetului judeţean pentru cultură
şi Lucaci Dra- 4 ziduală provenită din conducta ' muncim împreună", va avea loc şi educaţie socialistă.
lim doar pe c i f i - 1 principală de colectare. Miros ( o intîlnire a publicului din loca­
ectrică Paroşeni, 4 greu, apa se infiltrează în par-' litate cu scriitori de limbă ger­
mocentrală din / chet, pereţi, se produc inundaţii. ( mană. Mai consemnăm şi un fes­
4 Repetatele apeluri ale locatarilor, '
cu o putere m- 1 ale asociaţiei de locatari nu au I tival al filmului patriotic româ­
’ (atunci şi azi), 4 găsit rezolvarea de la cei în ; nesc organizat la Hunedoara. Pî-
s-au pregătit / drept. Constructorul dă vina pe I nă la sfîrşitul acestei săptămîni, loan Codrea — Ghelar. Trimise
electricieni pen- ) I.J.G.C.L., acesta acuză pe primul, programul mai cuprinde expoziţii pentru rubrica „Plaiuri hunedore-
3 ce s-au con- i Locatarii sînt neutri. Dar aşteap- ţ de artă populară la Hunedoara, ne“ (??), poeziile conţin multe stîn-t
lernut, Rogojelu, ) tă o rezolvare promptă. găcii şi nu excelează prin grija
rceni şi altele, Brad, Haţeg, Petroşani ; deschi­ faţă de cuvînt. Iată o strofă»
i-av lăsat a par- ^ TREI, CA TREI PICĂTURI | derea expoziţiei de pictură şi „De-ar fi ea un huhurez/ Mi-air
icienii loan Jula, sculptură Eugenia Dumitraşcu şi cînta din codru verde/ După stri-s
'eriu Aniilă, Ste- j Să nu credeţi cumva că loan ( Maxim Octavian din Timişoara la Mircea Bîtcă — „Horea" găt s-o urmez/ La izvoare ce se
4 Bulumael, Lazăr Banciu şi Ni-'
e Nicolae, Tibe- " colae Corpade din Brad seamă- ( pierde/ S-o dezmierd, s-o amuzez/".
nou am limitat 4 nă ca nişte fraţi ! Ei seamănă, ] Deva ; la Hunedoara o -intîlnire L. L. — Deva. Versuri de început.,
'.are strunesc azi / dar numai după nărav : toţi trei i a publicului cu redactori ai re­ Reproducem din „15 septembrie",
a de pe Mureş", Iau fost amendaţi de organele de vistei „Cinema" ; organizarea la CENACLUL REVISTEI „FLACĂRA" ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA două versuri din ultima strofă, nu
/miliţie pentru că au fost găsiţi
'.uit lung şi corn­ )în stare de ebrietate. (A. JIANU). Deva a unui festival-concurs in- In cadrul manifestărilor prile­ rian Pitiş, Romeo Ghiur, Mihai pentru calităţile lor lirice, ci pen­
ii, se produc u- juite de festivalul culturii şi edu­ Stoian ş.a. tru adevărul lori „Tare-i greu de-a
eodată, stîlpii a- *) POTECA PARAZITISMULUI E terjudeţean de poezie cu partici­ caţiei socialiste „Sarmis ’75“, în Cenaclul „Flacăra va evolua scrie pentru cei mai mulţi/ Da»
11
etal, care-şi dau parea poeţilor ţărani ; seara de judeţul nostru şi-a anunţat pre­ după următorul program 5 luni, merg înainte, nu se dau bătuţi".
şi văi, prin pu- ) SCURTĂ ! | epigrame de la Uricani. şi Petro­ zenţa şi cunoscutul cenaclu al re­ 20 octombrie, orele 17, la Clubul Avram C. — Hunedoara. Lucrări
curc.ntului elec- / Mircea Beldea, aflat prin Vaţa i „Siderurgistul din Hunedoara ţ promiţătoare şi care dovedesc fru­
11
tmunice. Inseam- ) de Jos, a intrat în bufetul sta- ) şani ; organizarea la Haţeg, Orăş- vistei „Flacăra" din Bucureşti. La marţi, 21 octombrie, orele 15, la moase lecturi din clasici. Ar fJ
izine sau in sta- i ţiunii şi profitînd de neatenţia i tie, Simeria şi Călan a unor „seri întîlnirile cu publicul hunedorean cinematograful „Steaua roşie" din bine să frecventaţi cenaclul litera»
transformare sau ) barmanului a sustras 10 sticle | de literatură contemporană" şi vor fi prezenţi Tudor Gheorghe, Brad, şi orele 19, sala „Arta" din „Flacăra" din oraşul dumneavoas­
ălţimi de 25—30 i de bere cu care a încercat să 1 alte numeroase manifestări. Deva. tră.
■chinii de izola- ) dispară. Nu a reuşit. Cine e ] Mircea Vintilă, Dan Chebac, Flo-
1 ceva. Atunci 1 dumnealui 7 Un element parazi- 1 '
1
ori
de
citeva
tar,
sancţionat
lectricienii de la 4 contravenţional, obişnuit al loca- (
care lucrează la I lurilor. Apucînd pe acest drum : îşi caută personalitatea proprie _ şi în orice caz complicată, necesi-
tînd din partea autorului o anume
•etinerea instala- ^ nici nu putea ajunge departe. ( care are dreptul sacru de a_ şi-o
itice. Aceşti oa- manifesta în ciuda adversităţilor virtuozitate. Corneliu Rădulescu
'.urafoşi, sint cei ţ ABSENTOMANI I care le-au încrîncenat înaintaşii. posedă această virtuozitate, după
u îmbrătişafi cu Arhitectonic, romanul are o com­ cum posedă şi darurile conciziu-
şi
stilis­
simplităţii
ntă la mari inăl- i Anul acesta 132 muncitori ai ' Corneliu Rădulescu : „PRIN DEFILEU" poziţie savantă, în straturi, creîn- nii, fluenţei această carte, el a
Scriind
odihna pină nu / unităţilor economice din Simeiia i du-ne accesul din prezent înspre tice.
are din nou cale 1 au făcut absenţe nemotivate de ' moni în trecut pentru a-1 înţelege un trecut apropiat ca şi înspre trecut cu succes examenul greu
t la muncă. Pagubele produse prin |
latori. Adică oa- ) aceste absenţe sînt însemnate. In Apărută la trei ani după vo­ a-1 depăşi. Ne aflăm astfel trecutul îndepărtat care reprezintă care-1 aşează printre romancieri.
ureşan, Pompiliu i viitor se preconizează ca absen- j lumul său de debut, Vara, noua şi stratul profund, de bază, al căr­
dinaru, Conslan- J tomanii să fie prompt populari- carte a lui Corneliu Rădulescu, in­ dintr-o dată’ în altă lume, aceea ţii. E o compoziţie dacă nu nouă, RADU CIOBANU
u Munteanu, Ion i zaţi la gazeta cetăţenească din | titulată Prin defileu, este un ro­ a satelor de acum douăzeci de ani,
3urza, Mircea Ia­ } centrul oraşului, să-i cunoască man. Autorul are aici curajul de brăzdată de mari transformări so­ Mihai Caranfil : „FOCUL"
şi alţii, de la 4 toată suflarea Simeriei. Poate | a ataca frontal o temă veche şi ciale, de lupte, de pasiuni şi de
şi-au făcut din 1 învaţă ceva... punctualitate. foarte frecventată, a cărei glorie dramatism. E vîrsta copilăriei sau,
n mod de viată se datoreşte nu de puţine ori u- cel mult, a adolescenţei eroilor Primul roman al reporterului Mi­ ostentaţie. Oţelarul Vasile Foc.şa,
| AU OCOLIT CINTARUL nor condeie ilustre: doi tineri care care privesc cu ochi uimiţi şi as- hai Caranfil, „Focul , aduce în nu este, ceea ce se spune de obi­
11
se iubesc, dar a căror dragoste pirînd să înţeleagă evenimentele paginile sale viaţa şi munca din­ cei, un „personaj-tip", nici su-<
i, oare, mai mult- i Acum, cînd se strîng roadele i este sumbru umbrită de vechea nu de puţine ori c-rîncene pe care tr-un centru siderurgic, un me­ praom, nu este bîntuit de pro*
ni? Despre mun- ) toamnei, unii cooperatori „uită" ' duşmănie dintre familiile lor. Eroii le văd în jurul lor. .Abia la ni­ diu bine cunoscut de autor (cum eese psihice chinuitoare, ci, fără et
nteresantă, plină i să mai treacă şi pe la cirdar i lui Corneliu Rădulescu sînt tineri velul prezentului, adică azi, la ma­ a demonstrat dealtfel şi în sce­ fi nici liniar, un om ca majorita*
) pentru a 11 se face retribuţia in
espre faptele lor
i raport de rezultatele obţinute şi | ai zilelor noastre care trăiesc şi turitate, ei reuşesc să pătrundă e- nariul filmului „Un zîmbet pentru tea oamenilor, care îşi vede de
egafie, prin care ) de eforturile ce le-au depus. Aşa muncesc într-o puternică zonă in­ senţa realităţilor de odinioară ca- mai tîrziu ).
11
I au procedat cu furajele Kokos | despărţeau, dar, totodată, a- ale lui. Raritatea descoperirii u*
a ele.ctrică şi for- dustrială. Ei au plecat din satul re-i
1 Arpad, Gyorfi Alexandru şi Zu- lor de cîţiva ani şi se regăsesc ceastă înţelegere devine cheia tri­ Scris cu talent, construit simplu, nui asemenea erou în galeria e*
Poate da, poate 1 dor Matei din satul Jeledinţi. 1 umfului iubirii lor : ei au înţeles romanul redă — şi de aici se ve­
1 Ceilalţi cooperatori din sat le-au aici cu o tresărire de bucurie, de de avantajul experienţei autorului roilor noştri de roman înseamnă"
i adresat întrebarea : De ce ocoliţi speranţă, dar şi cu crisparea ine­ că dragostea lor le aparţine nu­ — acea atmosferă specifică oame­ totdeauna o surpriză...
tgiem pe energe- ' cîntarul ? mai lor şi au avut puterea de a nilor şi locurilor ; amănunte, care
Pentru firescul şi naturaleţea ro*
) REPORTER rentă generată de adversitatea fa­ decide singuri şi responsabili şi — chiar dacă la prima vedere par manului, „Focul" lui Mihai Caran*
lor.
Este
ei
un astfel — de a se regăsi. Ei repre­
pentru
miliilor
RU GHEONEA prilej de rememorare, de a scor­ zintă "lumea noilor generaţii care nesemnificative, devin cu atît mai
convingătoare prin lipsa lor de