Page 14 - Drumul_socialismului_1975_10

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6084 9 MARŢI, 14 OCTOMBRIE 1975

Olndlm în folosul sau In paguba
N O T E
timpului cumpărătorului ? VINOVAT — SINGUR

LOCATARUL
Mai multe săptămâni la rind am mult lapte ca în alte zile, că de La sfirşitul anului 1974, loca­
observat cum duminică dimineaţa, atunci, sistematic, duminica se co­ tarul Kleibel Ervin, din Deva,
cam pe la ora 8, zadarnic mai mandă mai puţin şi că, tot siste­ avea la I.J.G.C.L. un debit de
cauţi lapte la vreun magazin de matic, nu ajunge. Nu ajunge pen­ 1051 lei, provenit din neachita-
profil din Deva că nu găseşti. Am tru că gestionara întreabă : „cine rea la timp a chiriei. La 30
întrebat pe tovarăşul Cornel Stîr- răspunde ?“. Cine răspunde pentru septembrie 1975, soldul său de­
cescu, directorul întreprinderii de ce ? Pentru că dumneaei nu-şi poa­ bitor crescuse la 1 468 lei. In
industrializarea laptelui, dacă fur­ te forma o orientare reală asupra plus, conform legii, majorările
nizorul e cel care face asemenea cererii de consum ? Iată cum gîn- rezultate din penalizări pentru
„bucurii" consumatorilor. Răspun­ direa îngustă a unora, teama de a neplata la timp a acestor sume
sul dumnealui a fost acesta : „Co­ nu răspunde pentru consecinţele se ridică la 681 lei, aşa că da­
mandamentul aprovizionării a ho- negative ale propriei activităţi e torează întreprinderii adminis­
tărit ca noi să livrăm lapte de capabilă să anihileze o parte din tratoare de fond locativ 2 149
consum la nivelul cererii comer­ efectele unei măsuri luate pentru lei. Cum s-a „născut" acest de­
ţului. în caz că nu avem materie buna servire a populaţiei. bit ?
primă suficientă, reducem produc­ Cu rîndurile de faţă nu avem Potrivit Legii nr. 5/1973, chi­
#
ţia la alte sortimente dar, repet, ria se calculează pe baza retri­
lapte de consum livrăm la nivelul pretenţia de a face o interven­ buţiei tarifare de încadrare sau
cererii". ţie operativă pentru a rezolva pro­
blema bunei organizări a comer­ a pensiei, care se dovedesc cu
Sîmbătă am văzut comenzile de ţului cu cutare sau cutare pro­ adeverinţe de retribuţie elibe­
lapte pentru duminică ale maga­ dus. Dorim doar să oferim un pri­ rate ca urmare a existenţei u-
zinului propriu al furnizorului şi lej de reflecţie pentru mulţi lu­ nui contract de muncă între
pe cele ale magazinului nr. 29 din La complexul meşteşugăresc din Gurabarza, atelierul de reparaţii angajat şi o unitate socialistă,
cartierul Gojdu. La magazinul fur­ crători din sectorul de desfacere radio şi XV.. s-a mutat într-o încăpere alăturată. Nimeni nu s-a gîndit sau cu cuponul de pensie. K.E.
nizorului comanda era mai mare a mărfurilor cu scopul de a schim­ însă să schimbe firma. Unii au surpriza să intre cu televizorul in ate­ nu a prezentat în timp util un
ca în alte zile. I-am explicat ges­ ba în bine modul cum îşi gîndese lierul de... croitorie. Măcar de s-ar putea coase ceva la aparat. asemenea act şi nici ulterior nu
tionarei Gheorghiţa Bardac situaţia propria activitate. a prezentat. în consecinţă, chi­
ce se creează şi în magazinul res­ ria i-a fost calculată în baza
pectiv duminica dimineaţa. „S-a ION CIOCLEI Foto : V. ONOIU articolului 29, din Legea amin­
iîntîmplat cît am fost eu în con­ tită. Dînsul nu poate prezenta
cediu. Acum, pentru duminică co­ o adeverinţă în sensul cerut de
mandăm mai mult ca în alte zile lege deoarece, pînă în prezent,
— ne-a răspuns dînsa. Tovarăşul nu are contract de muncă în­
director Bogdan (directorul Direc­ cheiat cu vreo unitate socialis­
de
ţiei comerciale — na.) ne-a im­ Mihal Ganea — Brad. Aveţi drep­ pectarea în prevederilor Nu legislaţiei cuantu- tă. Nu a înţeles însă acest lu­
vigoare.
sînt
pensii
pus acest lucru". Nu e rău că şe­ tul la spor de vechime. In conse­ Vă răspundem murj de pensii diferite pentru pensia cru şi în loc să-şi clarifice ra­
a
U.J.C.M.
ful instituţiei judeţene de comerţ cinţă, „Moţul" Brad dispus ia Coopera­ de asigurări sociale în mediul ur­ porturile de muncă în confor­
tivei
să
urgent
se ocupă de asemenea probleme măsuri de calculare şi acordare a ban sau rural. mitate cu legea, a procedat la
concrete şi de amănunt. Dar de sporului de vechime cuvenit pe la întrebare Dumitra Cîrlan . — Haţeg. încetarea tot felul de subterfugii pentru
ce nu gîndese la această necesi­ toată perioada retroactiv. obligaţiei de a plăti pensia de între­ a nu achita diferenţa de chi­
tate cei ce se află zi de zi în con­ Dumitru Chirilă — Petroşani. Pen­ ţinere se face prin acţiune la jude­ rie şi majorările atrase de ne­
tact direct cu cumpărătorul ? Răs­ sia de întreţinere stabilită prin ho- mai puţin copiii care sînt în întreţi­ cătorie, dar trebuie să faceţi dovada plata ei la timp. Somat să-şi li­
punsul îl vom avea mai jos. tărîre judecătorească ce o datoraţi nerea statului sau a unei organizaţii că fiul este major şi că lucrează în
copilului minor face parte din retri­ obşteşti — în vîrstă de pînă la 10 producţie. La cererea de sistare a chideze debitul şi anunţat că în
Pentru aceeaşi zi, magazinul nr. buţia tarifară şi se ia 'în calcul la ani împliniţi, alocaţia plătindu-se în­ pensiei de întreţinere trebuie să a- caz contrar i se va cere eva­
29 comandase cu 50 litri mai puţin stabilirea chiriei. să numai copiilor în vîrstă de pînă nexaţi şi copia hotărîrii judecăto­ cuarea din spaţiu, K.E. se plîn-
lapte decît pentru sîmbătă. Du­ Alexandru Mezei — Teliuc. Mama la 16 ani împliniţi. Fiul dv. primeşte reşti prin care aţi fost obligată la ge în stingă şi in dreapta de
minică dimineaţa, imediat după dv. nu poate beneficia de pensie de bursă pe perioada şcolarizării, deci plata ei. „nedreptatea" ce i se face. Dar
ora opt, nu mai era lapte. „Eu urmaş de asigurări sociale după so­ unitatea a procedat legal. Glieorghe Ştirbu — Hunedoara. A- e cineva, în afară de dînsul,
comand — spunea gestionara Ana ţul său decedat deoarece acesta nu Petru Dănceu — Tuştea. Membrii locaţia v-a fost legal calculată. vinovat de situaţia creată ? E-
Popescu — dar cine răspunde dacă avea cel puţin 10 ani lucraţi in ca­ de familie pentru care se acordă a- Ioan Josan — Lăpuşnic : Este vor­ vident, nu.
jutor în caz de deces sînt : soţia sau
se strică laptele ? Cine cumpără litate de angajat şi dovediţi cu acte soţul, copiii în vîrstă de pînă Ia 18 ba de o simplă coincidenţă de nume.
de
Nici
nu
ajutor
social
oficiale.
Precizare.
întrebarea
lapte duminica, se scoală mai de­ poate beneficia întrucît are pensie ani, precum şi copiii incapabili de dacă perioada Răspunsul la militar se
stagiului
vreme. Nici nu ştiţi ce am păţit de la C.A.P. muncă indiferent de vîrstă, părinţii calculează ca vechime în muncă NOAPTEA, DUPĂ CARTOFI
altădată cu 200 litri lapte rămas Constantin Rostaş — Orăştie. Pen­ şi bunicii soţului sau soţiei care ău pentru stabilirea duratei concediului Ţrecînd ziua cu tractorul pe
nevîndut". Nu ştim. Ştim însă că tru stabilirea dreptului de alocaţie un venit lunar de cel mult 500 lei. de odihnă este da, nu cum din gre­ lingă tarlaua cu cartofi de la
atunci se comandase fără nici o de stat pentru copii, se iau în con­ Demeny Iosîf — Hunedoara. Pen­ şeală a apărut în nr. 6081 al ziarului brigada din Reia a C.A.P. To-
judecată eu peste 20 la sută mai siderare toţi copiii beneficiarului — sia dv. este legal stabilită, cu res­ nostru. teşti, situată lingă drumul naţio­
nal Haţeg — Oţelu Roşu, Ţinu
Viorel, angajat la Circul de stat
Bucureşti, şl-a pus in gînd să
vină să fure şi el un sac cu
Mercurul termometrelor ne a- altă problemă: la cele mai multe cartofi. Şl în noaptea de 25 spre
26 septembrie, pe la ora 2,00, a
nunţă că pînă la primăvară va brigada de reporteri în anchetă blocuri din oraş canalele termice venit cu tractorul şi şl-a umplut
trebui să ne petrecem o mai mare au fost curăţate şi dezinfectate, un sac cu cartofi. A fost prins
parte din timpul zilei în intimi­ Micro 15 e însă vitregit din acest de paznici şi dus la postul de
tatea căminului nostru. Şi căminul punct de vedere. împuternicita a- miliţie din comună. I s-au în­
acesta trebuie să fie cît se poate sociaţiei de locatari nr, 15 ne tocmit acte de trimitere în ju­
avutul
din
furt
decată
pentru
de primitor şi, mai cu seamă iar­ Cinci in apartamente trebuia să fie spunea că în ultima lună a făcut obştesc. O fi el de la circ, dar
na, călduros. Cît de călduroase se trei adrese către I.J.G.C.L. dar că „scamatoria" qu cartofii nu i-a
anunţă a fi la iarnă apartamen­ la aceste adrese nici nu i s-a răs­ reuşit.
puns.
caid, unii „mai prindeau... vara din urmă
tele celor care beneficiază de în­
călzire centrală urmează să vă In­ ☆ ARITMETICĂ OSPĂTAREASCĂ
formeze raidul brigăzii de repor­ în finalul anchetei noastre am
de
Haţeg.
grătarul
Oraşul
teri şi, bineînţeles, cei care răs­ loace asupra acestor lucrări. Am tară nu s-a făcut tot ce se putea adresat tovarăşului David Goe, lingă restaurant o La ospătăriţă vin­
pund de această problemă. fost asiguraţi că la ora apariţiei a- face. Doar un exemplu: toată pri­ directorul I.J.G.C.L., întrebarea dea mici. Cumpărăm şl noi 2
cestor rînduri punerea în func­ măvara şi vara nu s-au putut a- mici şi o felie de pîine şl dăm
HUNEDOARA. Parte dintre lo­ chiziţiona elementele de cazan care dacă apreciază că s-au făcut pre­ o bancnotă de D lei.
catarii Hunedoarei au primit căl­ ţiune a căldurii la Hunedoara va trebuiau să înlocuiască pe cele u- gătiri temeinice pentru ca locata­
dură încă de joi, 9 octombrie. fi un fapt împlinit pentru cei ca­ zate şi acum, în ceasul al 12-lea, rii din blocurile încălzite central — Nu ne daţi restul 7 o In-,
re sînt racordaţi la instalaţiile mai
— Dar problema încălzirii cen­ să nu aibă de suferit. trebăm pe ospătăriţă.
—
trale la Hunedoara, spunea tova­ vechi. se recondiţionează elemente vechi. — Probleme mari cu instalaţiile dinsa. Ce rest ? Atita facq — zice
răşul Ladişlau Pascu, inginerul şef ORAŞTIE. Locuitorii Orăştiei, DEVA. S-ar părea că aici toate administrate de noi nu vor fi — — Micii se vînd qu 1,80 iei bu­
al E.G.C.L.,, nu poate fi conside­ care locuiesc în blocurile încălzite sînt bune. încă din 8—9 octom­ ne-a asigurat dînsul. Cele mai cata 7
rată încheiată. Dacă instalaţiile de central, au avut anul trecut mo­ brie, în cea mai mare parte a ora­ mari ni le creează nepunerea in — Da, confirmă dînsa.
la punctele termice şi reţelele ter­ tive să se plîngă de calitatea ser­ şului a început furnizarea căldurii. funcţiune la timp a centralelor şi — Atunci mai socotiţi.
mice- aflate deja în administrarea viciului pe care li-1 făcea unitatea Pregătirile însă nu s-au terminat. punctelor termice noi. Asemenea
noastră au fost revizuite, repara­ de gospodărie locativă. Au existat La unele centrale se verifică insta­ probleme avem la Brad, Călan, Ha­ lei — şl Păi 1,80 şi cu 1,80 fac 4,60
de
40
cu
felia
de
bani
te, iar tronsoanele de conductă probleme şi cu apa şi cu combus­ laţiile şi funcţionarea caloriferelor ţeg, Deva-Micro 15, Petroşani şi Lu- pîine este exact 5 lei.
peni.
au
locale
Comandamentele
corodate au fost înlocuite pe tim­ tibilul. Se pare că o bună parte în blocuri, la altele se stă pe loc. dat termene ştrinse constructorilor — Mai socotiţi, vedeţi că aţi
Centrala termică nr. 15 din Micro
pul verii, există totuşi probleme dintre ele nu se vor mai ridica 15 e pregătită dar nu poate da pentru a termina şi pune în func­ greşit.
însă
acesta.
există
Probleme
anul
ospătăriţa
calcul.
cu instalaţiile noi, aferente blocu­ şi acum, cînd centralele termice căldură celor 23 de blocuri pe care ţiune aceste lucrări, iar o parte Aşa dă face acelaşi ospătărească
aritmetica
rilor date în folosinţă, fără a le trebuiau deja şă fie în măsură a le deserveşte, şi nu va putea da dintre ele, cum e la Călan, rămâne şi cu toate insistenţele n-a viut
fl fost asigurată căldura. Construc­ da căldură ; la unele dintre ele nici în următoarele zile, din cau­ să le rezolvăm noi pe seama pro­ să ne dea 1 leu restul. La au-
torul — I.C.S.H. — nu a terminat încă se mai lucrează la înlocui­ ză că şantierul 1 al T.C.H. amîpă vizoratelor. togară alt grătar şl altă ospătă­
instalaţiile de termoficare. Este ca­ rea elementelor de cazan. într-o mereu racordarea unui bloc nou. Răspunsuri liniştitoare, dar şi riţă. Calculul este acelaşi, dar
zul punctelor termice 1—3 şi 10 asemenea situaţie se află centrala Fără acest racord, centrala nu poa­ semne de întrebare. Acestea măi ...aici se dădea şl muştar.
ca şi al celui de la blocurile din termică nr. 1. L-am rugat pe şeful te da căldură nici celorlalte. A- cu seamă trebuie să stea mereu în Amîndouă ospătăriţele nu aveau
nu
centrul civic. echipei de instalatori Iosîf fierţa ceastă căldură o aşteaptă şi sute­ atenţia consiliilor populare locale. ecusoane, aşa şl că vindeau le-am putut
numele
micii
cu
afla
în ziua cînd purtam această dis­ gă aprecieze cînd va fi gata cen­ le de copii ai unei şcoli şi cei ai Cu cît vor căpăta acum rezol­ suprapret. îşi făceau sigure rost
cuţie, comandamentul municipal trala să furnizeze căldură. Ne-a a- unei grădiniţe. O situaţie asemă­ vări mai trainice, cU atît vom fi de bacşiş. Faptele relatate
dăduse ca ultim termen pentru sigurat că în patru-cinci zile va nătoare şi la C.T. 14, doar că scutiţi mai mult la iarnă de ne­ s-au petrecut în ziua de 3 oc­
constructor spre a termina aceste fi pusă în stare de funcţionare. aici o parte din centrală poate plăceri. tombrie a.c. Inspecţia comercială
lucrări data de 18 octombrie. Un lucru este cert i la Orăştie, în funcţiona în vreme ce alta trebuie Brigada de reporteri : de stat ce păzeşte ?
Posibil de realizat numai in con­ privinţa revizuirii şi reparării in­ să aştepte... racordarea unui alt SABIN CERBU, ION CIOCLEI,
diţiile concentrării de forţe şi mij­ stalaţiilor de încălzire centrală, în bloc. Cîteva cuvinte şi despre o DOINA COJOCARII
An de an, Fabrica de industrie La Fabrica de industrie locală Brad cunoscut aprecierile comerţului:
locală Brad îşi dezvoltă producţia două tipuri de umbrele pentru co­
de mobilă, materiale de construc­ pii, o umbrelă pliantă pentru băr­
ţii, confecţii metalice, produse de baţi şi o umbrelă pliantă pentru
uz casnic etc. Specialiştii, munci­ calitate femei, din care 51 000 bucăţi au fost
torii cu o bogată experienţă în pro­ Produse noi, de bună contractate cu comerţul, iar 10 000
ducţie, se a f l ă într-o permanentă bucăţi umbrele de plajă au fost
şi asiduă căutare pentru dezvoltare, contractate şi la export. Noile pro­
perfecţionare a producţiei. tiva apropiată, posibilitatea nu nu­ O precizare : umbrelele realizate le-au „gîndit" şi realizat sînt comu­ duse se disting printr-o linie, mo­
De curind, la 1 martie a.c., a in­ mai a sporirii producţiei, dar şi a aici sînt uşor manevrabile, aspec­ niştii Ioan Florea, Ion Ilia şi Ni­ dernă, în culori pastelate, sint u-
trat in producţia de serie un nou diversificării sortimentelor acestui tuoase, în 38 de culori. colae Botaş. Ei sînt dintre ateia şoare şi foarte uşor de manevrat.
produs: umbrele pliante pentru fe­ produs. Atelierul se dezvoltă vertiginos. care gîndese mult şi nu se dau bă­ l-am văzut la lucru pe lucrăto­
mei. Atelierul de umbrele este Facem cunoştinţă mai îndeaproa­ Fină cînd devin umbrelă, lemnul, tuţi pînă ce nu realizează un nou rii atelierului de umbrele. Mîini
creaţia proprie a colectivului F.I.L. pe cu activitatea colectivului de metalul, plasticul, pînza trec prin- dispozitiv care sporeşte productivi­ harnice, îndemînatice concurau la
Brad. muncă de la atelierul de umbrele. tr-un • complicat proces de produc­ tatea muncii şi uşurează efortul realizarea unor complicate faze, o-
— Atelierul de umbrele a fost Ş e f u l atelierului, Nicolae Botas. ne ţie. Unele au sosit de la F.I.L, O- fizic. peraţii. Ileana Tamaş, Cornel Uiba-
ru, Zorită Borza, Ispas Golcea, Doi­
realizat aproape în întregime prin vorbeşte cu mîndrie despre înfăp­ răşlie, dar cea mai mare parte au Necontenita perfecţionare a pro­ na Martin, Emil Indrieş, Magdale-
auiodotare. Dar, un sprijin preţios tuiri, dar mai ales despre gîndurile fost realizate cu forţe proprii. Din­ cesului de producţie se răsfrînge
l-am primit din partea organelor de viitor. tre acestea, amintim: o masă cu pozitiv asupra creşterii numărului na Iga, Voichiţa Militaru sint cîţiva
judeţene — ne spunea tovarăşul — In prezent, avem în atelierul dispozitive automate de nituit, un de umbrele şi îmbunătăţirii calită­ dintre aceia care se situează în pri­
Nicolae Zăhuţ, director al F.I.L. nostru 92 de oameni, din care 85 dispozitiv semiautomat de şlefuit ţii lor. Odată cu acestea se creează mele rînduri ale întrecerii. O între­
Brad. Deşi ceea ce se realizează la sînt femei care lucrează în trei telescoapele de la umbrele, un redre­
acest atelier (o producţie de 4 500 formaţii: metalică, croitorie şi mon­ sor şi o instalaţie de zincare şi cro- şi posibilitatea lărgirii gamei de cere pentru produse mai multe şi
de umbrele pe lună) constituie o taj final. La început, se produceau mare, un dispozitiv pentru îndrep­ produse. Aşa se face că acum sînt de calitate superioară.
frumoasă realizare, acesta este 1 500 bucăţi umbrele pe lună. Acum tat sîrmă, o masă semiautomată de deja contractate cu I.C.R.T.I. noi
doar începutul. Avem, în perspec­ producţia lunară este de 4 500 buc. debitat pinză etc. Printre cei care umbrele, ale căror prototipuri au SABIN CERBU