Page 2 - Drumul_socialismului_1975_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6083 ® MARŢI, 7 OCTOMBRIE 1975

Activitatea politică pe şantiere actualitatea politică 1

i
In oameni se găsesc resursele. Acesta e Secretarul general al Partidu­ am In cursul CEAUŞESCU, pe secre­
care
săptămînii
(Urmare din pag. 1)
încheiat-o,
t o v a r ă ş u l
NICOLAE
partidului,
al
pre­
tecii ii muncă il irpnluţiii le partid lui Comunist Român, tovarăşul tarul general Republicii Socialiste
şedintele
NICOLAE CEAUŞESCU, a primit
România, a primit pe Gheorghios
pe tovarăşul Konstantin F. Katu-
şev, secretar al C.C. al P.C.U.S.
Forţe
Centru-Noile.
Uniunea
Oaspetele a adresat tovarăşului Mavros, de preşedintele Partidului
Intr-un articol aflat la gazeta ducere, ca oamenii să cunoască maţiilor de lucru. In primul rînd, Nicolae Ceauşescu un cald salut din Grecia ; generalul Edgardo
de perete „Constructorul", de la cu precizie, în detaliu, obiectivul Introducem pe scară mai largă şi cele mai bune urări din par­ Mercado Jarrin, fost prim-minis-
şantierul nr. 2 al T.C. Deva, ci­ (La care lucrează, precum şl faze­ mica mecanizare şi mecanizarea tea tovarăşului Leonid Ilici Brej- tru al Republicii Peru ; Renaat
tim următoarea expresie i „Fie­ le de execuţie. Un astfel de efort lucrărilor cu volum mare de nev, secretar general al Comi­ van Elslande, ministrul afacerilor
cărui om 1 se cere să fie mai este continuu, pentru că şl obi­ muncă, extindem acordul global tetului Central al Partidului Co­ externe al Belgiei ; Arnaldo For-
mult azi decît ieri, in raport cu ectivele pe care le ridicăm sînt la toate formaţiile, îmbunătăţim munist al Uniunii Sovietice, a lani, ministrul apărării al Italiei;
sarcinile tot mai mari ce le tot altele, mai complicate, mai aprovizionarea locurilor de mun­ celorlalţi tovarăşi din conduce­ Mabolia Inengo Tra Bwato, co­
avem". perfecţionate. că, veghem la întărirea în con­ rea P.C.U.S. misarul de stat pentru educaţie
Am înţeles că este vorba de o De asemenea, acţionăm pentru tinuare a disciplinei prin folosi­ între preşedintele României, to­ naţională din Zair ; pe trimişii
viziune dinamică asupra modului întărirea spiritului de echipă în rea integrală a timpului de lucru, varăşul NICOLAE CEAUŞESCU speciali ai preşedintelui Consiliu­
In care oamenii se aliniază şi formaţiile de lucru. Ce vreau să la creşterea răspunderii fiecărui si premierul Greciei, CONSTAN­ lui Superior Militar al Republi­
răspund hotărît cerinţelor ce 'li spun ? Vă dau un exemplu. Di­ om faţă de modul în care forma­ TIN KARAMANLIS, a avut loc cii Ciad. De fiecare dată a fost
se pun de la o zi la alta, de la mineaţa Ia apel, maiştri ca Ni- ţia îşi îndeplineşte sarcinile. un schimb de mesaje, în care a exprimată convingerea de a se
o etapă la alta- Abordăm această colae Delu, Nicolae Bota, Liviu Oamenii sînt cel mai bogat iz­ fost reafirmată hotărîrea de a acţiona cu fermitate pentru solu­
problemă împreună cu tovarăşul Henţiu şi alţii, comunişti, odată vor de succese. Acţiunea de face totul pentru realizarea în ţionarea justă şi durabilă a tu­
Nicolae Marou, secretarul orga­ cu apelul numelui, omul este partid, bine organizată şi condu­ Balcani a unei colaborări largi turor problemelor politice şi e-
nizaţiei de partid a şantierului. întrebat cîte ore a lucrat. El răs­ să în această zonă, va da rezul­ şi fructuoase, pentru statornici­ conomice ce frămîntă omenirea
— Da. Anul trecut colectivul punde : 7, 8, 10 ore — cit a lu­ tate bune şi în viitor. rea unor relaţii de prietenie şi contemporană, corespunzător in­
nostru a realizat unul din cele crat. Această operaţie simplă, bună vecinătate între ţările din tereselor tuturor naţiunilor, rea­
mai înalte niveluri de producti­ dar cu multe implicaţii, făcută CORNEL ARMEANU această regiune. lităţilor lumii de azi.
vitate din istoria şantierului. în. faţa întregului colectiv, deter­
Ne-au favorizat unele condiţii mină respectarea adevărului şi /V
specifice, dar şi efortul concen­ elimină raportările fictive. Cel
trat, bine dirijat şi-a spus cu- care încearcă să umfle artificial In s\ pirifijl şi exigenţele documentelor Congresu lui a!
vîntul. Cum se procedează, pe orele de lucru capătă imediat ri­
bună dreptate, acel nivel din posta tovarăşilor de muncă. Cu
1974 ne-a fost stabilit ca bază de acelaşi prilej, maistrul aduce la
plecare în anul 1975. De această cunoştinţă fiecărei echipe cît a Xl-le a ai partidului, ale Plenarei comune d lin 21-22 iulie a.c.
dată însă a scăzut considerabil lucrat şi cit a cîştigat în ziua
ponderea condiţiilor specifice an­ precedentă. Faptul este extrem
terioare, aproape totul rămînînd de mobilizator. Momentul apelu­
pe seama efortului propriu. Spun lui prilejuieşte şi alte activităţi
toate acestea nu pentru a justi­ operative. In cîteva minute, Comunişti sătuli - exemplu de acţiune
fica rămînerea în urmă a indi­ maistrul, care de regulă este un
catorului productivitate, ci pen­ bun comunist, dezvăluie în faţa
tru a arăta direcţia principală a întregului colectiv abaterile de
activităţii de partid. la disciplină, de la etica muncii. pentru rezolvarea treburilor obşte;
— Şi, cum a procedat organi­ Totul durează un sfert de oră,
zaţia de partid ? moment care concentrează însă
— Tot ce am întreprins pînă în el activitate de partid auten­ Din iniţiativa secretarului .gene­ s-au întărit numeric şi calitativ, Am găsit la Brănisca, a Ut la co­
acum vizează direct sau indirect tică. ral al partidului nostru, tovarăşul s-a pus capăt fărîmiţării forţelor, mitetul comunal de partid, cît
disciplinarea efortului, ordonarea — Ou ce rezultate aţi încheiat Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. dispersării comuniştilor în mai şi la cel de la coopera­
lui în scopul îndeplinirii sarcini­ primele 3 trimestre ale anului ? al P.C.R. şi Consiliului Suprem al multe organizaţii, întărindu-se pes­ tiva agricolă o dozare chib­
lor de plan. Din repetatele ana­ — Pînă la începutul trimestru­ Dezvoltării Economice şi Sociale a te tot organizaţia de bază din uni­ zuită a sarcinilor. Membrii bi-'
lize pe oare le-am făcut pînă lui 4 colectivul nostru a realizat României, din 21-22 iulie a.c. s-au tatea economică principală a sa­ roului comitetului comunal de par­
acum ni s-a cristalizat un fapt 87,18 la sută din planul anual şi stabilit măsuri de o deosebită în­ tului — cooperativa agricolă de tid au toţi sarcini concrete. In
extrem de important, anume că 4 din cele 7 milioane lei produc­ producţie. plus răspund şi de cîte o organi­
resursele cele mai importante ţie peste plan, cît ne-am anga­ semnătate pentru continua întărire
pentru îndeplinirea planului se jat. şi creştere a rolului de conducător — Şi la noi, organizaţia de par­ zaţie de bază, de întreaga ei acti­
vitate — pregătirea adunărilor ge­
găsesc în colectiv, în oameni. al organizaţiilor de partid de la sate. tid de la şcoala generală, consiliul nerale, desfăşurarea învăţămîntu-
Noua structură a organizaţiilor de
Toate celelalte se epuizează mai — La productivitate staţi mai popular comunal şi ferma legumi­
devreme sau mai tîrziu. slab. Ce va întreprinde organiza­ partid din sate şi comune asigură colă au trecut la C.A.P. Brănisca lui politico-ideologic, primiri în
Pornind de la această consta­ ţia de partid ? comuniştilor din unităţile agricole, — arăta tovarăşul Victor Ştef, loc­ partid etc. Periodic, ei informează
tare, comitetul de partid şi-a fi­ — Vom continua să ne păstrăm de pildă, o mai bună ancorare în ţiitorul cu probleme de propagan­ în faţa biroului asupra modului
xat ca principal front de lucru locul de muncă, aşa cum spu­ toate problemele economice ale sa­ dă al secretarului comitetului co­ cum au finalizat sarcinile încre­
echipele, oamenii. Subliniez aici neam la început, adică în forma­ telor, o participare directă, nemij­ munal de partid. In felul acesta, dinţate. Acest stil de muncă s-a
doar cîteva direcţii de acţiune ţiile de lucru, în rîndul oameni­ locită la rezolvarea tuturor trebu­ organizaţia de bază din C.A.P. şi-a statornicit şi la organizaţiile de ba­
ză. Comuniştilor li se stabilesc sar­
concretă. Am insistat, prin orga­ lor. Am stabilit cîteva direcţii rilor obşteşti, cum este în firea lu­ dublat numărul de membri de par­
nizaţiile de bază, agitatori, gaze­ importante în care să acţionăm crurilor'dealtfel. Toate organiza­ tid, care a trecut de 100. cini concrete, din sectorul unde
tele satirice, prin cadrele de con- şi care să stimuleze efortul for- ţiile de partid din unităţile agricole — Urmarea firească a acestui muncesc, despre modul de îndepli­
fapt — a intervenit tovarăşul Con­ nire a acest.ora informînd cu re­
stantin Morar, secretarul comitetu­ gularitate în cadrul adunărilor ge­
lui de partid de la C.A.P. Brănisca nerale de partid. In felul acesta a
a
răspunderea
muncă
crescut
în
Conferinţe ale organizaţiilor U.T.C. — este îmbunătăţirea activităţii e- comuniştilor, organizaţiile de par­
conomice din cooperativă, ca şi a
celei politice. In această campanie tid au mereu în centrul atenţiei
de toamnă am organizat lucrul în lor cele mai importante probleme
ale
cu
sînt
angrenate
comunei,
Acestea sînt puterile tinerilor din Orăştie? prinşi comunişti destoinici, harnici toate puterile în acţiunile de re­
echipe. în fiecare echipă sînt cu­
şi cu iniţiativă. Ei nu numai că vin zolvare a acestora. Comuniştii, oa­
Moment de bilanţ a trei ani de de la cooperativele de consum şl Spiritul de lucru combativ, critic cu propuneri pentru a îmbunătăţi menii de frunte ai satului, nu nu­
muncă, Conferinţa pentru dare de meşteşugărească, şantierul de con­ şi autocritic în care s-au desfăşurat munca, a face ca treburile să mear­ mai că dezbat problemele ce fră­
seamă şl alegeri a organizaţiei oră- strucţii, autobază, spital şi altele. lucrările conferinţei, programul de gă mai bine, mai cu spor, dar tot mîntă obştea, dar şi hotărăsc, ac­
şe ieşti tr.T.C. Orăştle a evidenţiat Aici nu s-au ţinut cu regularitate activităţi concrete care a fost adop­ ţionează zi de zi pentru a le finali­
înfăptuirile cu care tinerii s-au ali­ adunările generale, învăţămîntul po­ tat, angajamentele ce au fost /ex­ ei sînt acei care contribuie direct, za. Avînd întotdeauna în centrul
niat la frontul comun al eforturilor litic s-a desfăşurat sub semnul for­ primate în numele întregului tine­ pun umărul la finalizarea activităţii
oamenilor muncii de aici în îndepli­ malismului, nu a existat nici o e- ret din oraş ne îndreptăţesc să cre­ în cooperativă, pe cîmp. A crescut preocupărilor viaţa comunei sub
nirea sarcinilor economice. Firesc, videnţă precisă a membrilor U.T.C. dem că în activitatea organizaţiei forţa mobilizatoare a comuniştilor, toate aspectele ei, comuniştii con­
in tot ceea ce s-a înfăptuit in acest Toţi cei care au luat cuvântul in de tineret din Orăştie se va produ­ influenţa lor în rîndurile coopera­ tribuie activ şi efectiv la întărirea
răstimp se află încorporată şi mun­ cadrul lucrărilor conferinţei — ce o cotitură radicală, de fapt, ab­ torilor. Pînă la această dată am economică a satelor, a avuţiei ob­
ca tinerilor, a celor peste 3 500 ute- peste 20 de vorbitori — au criticat solut necesară. Pentru că nu aces­ terminat recoltatul cartofilor, am şteşti. Prestigiul şi puterea mobili­
cişti, lucrători in unităţile economi­ tea sînt puterile tinerilor din O- zatoare a organizaţiei comunale de
de
metodele
ale
muncă
ce ale oraşului, elevi. stilul şi organ de conducere. Dato­ răştie. Noul comitet ce a fost ales, semănat orzul, am început recolta­
fostului
Fără a diminua cîtuşi de puţin biroul său, sub îndrumarea comi­ tul la porumb şi sfeclă de zahăr. partid cresc, devin mai tari, tocmai
din meritele şi roadele muncii tine­ rită activităţii slabe a acestuia, u- tetului orăşenesc de partid, trebuie Lucrul se desfăşoară din plin şi prin oamenii ce o formează.
rilor conferinţa a evidenţiat impor­ nele organizaţii de bază nu au ac­ să-şi dovedească puterea de mo­ s-au făcut numai lucrări de calita-
tante resurse ce n-au fost valorifi­ ţionat operativ, energic atunci cînd bilizare, capacitatea de a coordona
cate de către organizaţia orăşeneas­ tinerii au săvîrşit abateri. S-a a- şi dirija aşa cum se cuvine această
în
peste
130
că de tineret. Aceasta datorită în juns fie situaţia ca administrativ, tineri însemnată forţă — organizaţia re­
sancţionaţi
fă­
să
primul rînd stilului de muncă gre­ ră însă ca ’ organizaţiile din care voluţionară de tineret.
oi, neinspirat, al comitetului orăşe­
nesc U.T.C., al biroului său. De-a fac parte să-şi spună părerea asu­ GH. I. NEGREA Vizita delegatei Comitetului
lungul celor 3 ani, comitetul nu şi-a pra lor. Luni în şir la unele orga­ •A
ţinut cu regularitate plenarele şl nizaţii de bază nu s-au ţinut adu­ In aceste zile au mai avut Ioc
nici şedinţele de birou. Unii nările generale, fără ca cineva din conferinţe ale organizaţiilor orăşe­ jude{ean Hunedoara ai P.C.R. în
membri ai comitetului — Dom­ comitetul să orăşenesc sau din cînd biroul neşti U.T.C. la : Haţeg, Simeria,
au
acestuia
intervină.
Abia
nita Vaida, nie Ciuflea, Eli- fost sesizate alte organe — comite­ Urieani, Petrila, Lupeni, Vulcan şi
sabeta Drăgan etc. — n-au des­ în municipiul Deva. Peste tot ute- regiunea Doneţk (R.S.S. Ucraineană)
făşurat nici un fel de activitate, tul orăşenesc de partid, Comitetul ciştii au dezbătut şl analizat modul
au tratat cu superficialitate sarcini­ judeţean U.T.C. — s-au ţinut adu­ în care au fost îndeplinite sarcinile
le ce li s-au pus in faţă spre re­ nările generale, cite 2—3 într-o lu­ puse de partid în faţa tineretului, şi Doneţk, laminorul de tablă de
zolvare. In asemenea condiţii, co­ nă, pentru a le recupera pe cele au adoptat măsuri corespunzătoare (Urmare din pag. 1).
mitetul şi biroul său au acţionat restante I Firesc, toate aceste de­ în vederea îmbunătăţirii întregii de partid şi ai Sovietului regio­ la Azovstal, oţelăria Martin din
sporadic, la Intîmplare. Aşa se ex­ ficienţe au dus la scăderi vizibile activităţi de viitor, în lumina Pro­ nal. Makeevka, uzina constructoare de
plică, de fapt, şi multele nereguli fn munca tinerilor, au diminuat în­ gramului adoptat la cel de al maşini Novo Kramatorsk, o ex­
existente in activitatea unor orga­ făptuirile cu care ei s-ar fi putut XX-lea Congres al P.C.R. şl au ales Au fost vizitate oraşele Jdanov, ploatare carboniferă, inclusiv un
ne şi organizaţii de tineret, ca cele mîndri, acum la ora de bilanţ. noile organe de conducere. Makeevka, ICramatorsk, Artemovsk
abataj frontal la 1 100 m adîncime,
Institutul de cercetări pentru secu­
ritatea minieră din oraşul Ma-i
Morală, formă a conştiinţei soci­ • ~ - ■ ' •'"NC'- ’ • şl cele ale turiştilor americani, dar keevka, Institutul de cercetări pen-i
aliste, care reflectă şl fixează în mai ales investiţiile masive de ca­ tru mecanizarea proceselor de pro-:
principii, norme, reguli, cerinţele ^dicţionar pol.itieo-eeoB.omic pital ale monopolurilor americane ducţie minieră în subteran şi In-:
de comportare privind raporturile in afara graniţelor S.U.A. sînt tot
dintre indivizi şl dintre individ şi atîtea cauze ale umflării pieţei c. stitutul de învăţămînt superior
colectivitate (familie, clasă, naţiu­ Operaţiunile pe piaţa e. constituie, pentru metalurgie din oraşul Do­
ne, popor, societate). Ca parte a care cuprinde multe dintre norme­ socialismului în relaţiile de fami­ de regulă, pentru societăţile multi­
conştiinţei sociale, m. reflectă e- le de viaţă simple, general-umane, lie- P.C.R. promovează stăruitor naţionale americane un mijloc de neţk. De asemenea, au fost vizi-<
tate
colhozurile „Zarea" şi
„Ilici"
xdstenţa socială şi se află în ra­ consacrate. De-a lungul secolelor, cerinţa însuşirii m. revoluţionare, autofinanţare. Ele schimbă, în din apropierea oraşului Doneţk,
porturi de interinfluenţare cu ce­ aceste norme au constituit elemen­ comuniste ale cărei înalte exigen­ acest scop, devizele, pe care le de­
lelalte forme ale conştiinţei socia­ tul de continuitate în procesul con- ţe sînt, sintetic, sistematizat şi ţin şi care sînt ameninţate de de­ precum şi alte unităţi.
le, in special cu filozofia şi con­ cret-istoric de dezvoltare a m. Pe atotcuprinzător formulate în Pro­ valorizare, contra celor al căror Pe parcursul vizitelor, delegaţia
ştiinţa politică. In societăţile îm­ temeiul m. proletare revoluţionare, gramul Partidului Comunist Român curs se scontează că va urca. Acest a avut convorbiri cu secretari ai
părţite în clase, m. are un profund de făurire a societăţii socialiste gen de speculaţii a dus, în ulti­
a luat naştere, în procesul revolu­ mii ani, Ia masive cumpărări de Comitetului regional Doneţk aî
caracter de clasă ; în fiecare orîn- ţiei şl al construcţiei socialiste din multilateral dezvoltate şi înaintare devize europene forte (mărci vest- P.C. Ucrainean, cu primi secretari
duire social-economică, m. domi­ ţara noastră, m. socialistă. Funda­ a României spre comunism, în germane şi franci elveţieni), ceea şi secretari ai comitetelor orăşe­
nantă este m. clasei dominante. mentată pe ideologia marxist-leni- Codul principiilor şi normelor
Caracteristica principală a m. cla­ nistă, m. socialistă preia şi dez­ muncii şi vieţii comuniştilor, ale ce a să permis societăţilor multinaţi­ neşti de partid, cu preşedinţi ai
importante
obţină
bene­
onale
selor exploatatoare a fost şi este, voltă elementele general-umane ale eticii şi echităţii socialiste. ficii. Operaţiunile pe piaţa e. pri­ sovietelor orăşeneşti, s-a întâlnit
cu oameni ai muncii din unităţile
în toate orînduirile întemeiate pe sistemelor morale anterioare şi pro­ EurodoTar, termen utilizat pe pie­ vesc, de regulă, sume importante 1
dominarea lor, individualismul, movează, totodată, norme şi prin­ ţele monetare, mai ales după anul unitatea obişnuită este milionul de vizitate.
opoziţia dintre Indivizi, dintre in­ cipii proprii, cu un pronunţat ca­ 1957, desemnînd dolari depuşi In dolari. Pe această piaţă se formea­ Vizita, in ansamblul ei, a con-
divid şl societate. Alături de m. racter revoluţionar : devotamentul băncile din afara S.U.A. (nu în ză rate internaţionale ale dobînzii stituit un nou prilej de întărire
dominantă, In fiecare orînduire ba­ faţă de socialism, patriotismul şl mod necesar în Europa) şl care care, în mare măsură, sînt inde­ a legăturilor dintre judeţul Hune-<
zată pe antagonisme s-a dezvoltat, internaţionalismul socialist, colecti­ servesc pentru operaţiunile de pendente de cele naţionale. Toate doara şî regiunea Doneţk, expresie
îndeosebi In epocile de declin ale vismul, umanismul socialist, atitu­ credit pe termen scurt sau mediu, tranzacţiile cu e. reprezintă credi­
claselor posedante, o m. a mase­ dinea înaintată faţă de muncă şl pe o piaţă paralelă cu cele ofici­ te negarantate ; ele se efectuează a relaţiilor de prietenie şi colabo-<
lor, care exprimă protestul celor faţă de avutul obştesc, echitatea ale. Cheltuielile cu întreţinerea tru­ lntr-un timp foarte scurt, chiar şl rare iot mal rodnică dintre po-*
dominaţi împotriva asupririi. si socialistă, principiile morale ale pelor americane în Europa, precum In cîteva minute. porul român şi popoarele sovie-i