Page 27 - Drumul_socialismului_1975_10
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6085 © MARŢI, 21 OCTOMBRIE 1975 Pag. 3
1 k ani de la Conferinţa Naţională Program de acţiune concret pentru
i î
mai buna aprovizionare a populaţiei
a P. C. R. din octombrie IU® şi perfecţionarea activităţii comerciale
(Urmare din pag. 1) sar, respectarea riguroasă a grafi le, pieţele, cu toate punctele de
In urmă cu trei decenii, între rii, sporirea contribuţiei ţării noas brigadă la E.M. Dîlja, Constantin celor de livrare, diversificarea pro desfacerea mărfurilor şi să între
16 şl 21 octombrie 1945, s-au des tre la circuitul internaţional de Dodu, maistru forestier la Valea duselor şi desfacerea lor în bune prindă măsuri operative acolo
făşurat lucrările Conferinţei Na valori materiale şi spirituale. în Lunoani (Haţeg), Gavril Vasian, condiţii după un program judicios unde se constată deficienţe.
ţionale a Partidului Comunist Ro acelaşi timp, conferinţa a stabilit zidar la şantierul de construcţii întocmit, corespunzător cerinţelor Desigur, în îmbunătăţirea apro
mân, eveniment de majoră impor şi orientările de bază ale politicii nr. IV Brad, Livia Nedelou, cas populaţiei. vizionării o mare răspundere re
tanţă în viaţa ţării, în lupta pen externe româneşti, pronunţîndu-se nică din Deva. Aşa cum prevăd hotărîrile adop
tru consolidarea puterii celor ce pentru situarea în centrul preocu tate, pe plan central s-au luat mă vine şi cetăţenilor. Trebuie com
muncesc, pentru propăşirea socia părilor a prieteniei şi înţelegerii Analiza efectuată de Comitetul suri care vor asigura o mai bună bătute, de către marea masă a
listă' a patriei. Prefigurînd cu o- între state, pentru lichidarea ur Politio Executiv al C.C. al P.C.R. aprovizionare a populaţiei. In a- cumpărătorilor, tendinţele indivi
biectivitate şi claritate dezvoltarea mărilor distrugerilor fascismului, a reliefat o seamă de aspecte po celaşi timp, este absolut necesar dualiste ale unor cetăţeni care fao
economico-socială a patriei, pe împotriva cercurilor reacţionare de zitive în aprovizionarea populaţiei, ca şi organele locale să acorde stocuri de alimente acasă. mult
baza aplicării creatoare a învăţă pe plan mondial, pentru respecta în satisfacerea mai bună a cerin mai multă grijă valorificării resur
turii marxist-leniniste la condiţiile rea independenţei şi suveranităţii ţelor acesteia în condiţiile unei selor proprii, punerii în valoare a peste necesarul gospodăriei. Fon
concrete ale ţării, Conferinţa Na naţionale şi neamestec în treburile stabilităţi a preţurilor. în ceea ce tuturor posibilităţilor de care dis dul de marfă existent în judeţul
ţională a P.C.R. din 1945 a răs interne ale popoarelor şi statelor. priveşte aprovizionarea populaţiei pun zonele de aprovizionare a lo nostru este suficient pentru asigu
puns cerinţelor etapei de profunde Cele trei decenii care au trecut mai sînt însă unele goluri în li calităţilor. rarea unei aprovizionări corespun
înnoiri revoluţionare deschisă de de la Conferinţa Naţională a P.C.R. vrarea şi desfacerea produselor, în în judeţul nostru, valorificarea zătoare, atît în trimestrul IV a.c.,
victoria insurecţiei naţionale ar din octombrie 1945 a fost perioa asigurarea bunei serviri a cetăţe judicioasă a resurselor şi posibi cit şi în anul viitor.
mate antifasciste şi antiimperialis- da cea mai amplă în izbînzi din nilor, modernizarea formelor de lităţilor locale, repartizarea ritmi Importante creşteri vor cunoaş
te de la 23 August 1944. ^..Confe întreaga noastră istorie. A fost comerţ, insuficienta varietate a că, temeinic organizată a fondului
rinţa Naţională — arăta tovarăşul cucerită întreaga putere politică sortimentelor. Aceste carenţe se te desfacerile prin comerţul socia
list la produsele alimentare în tri
NICOLAE CEAUŞESCU — a sta în stat, a fost lichidată exploata datoresc unor lipsuri în organiza de marfă a condus la o bună a- mestrul XV a.c., comparativ eu a-
bilit măsurile ce trebuiau luate rea omului de către om, s-a ge rea activităţii de aprovizionare a provizionare a populaţiei. Pe vii
pentru creşterea rolului partidu neralizat proprietatea socialistă în unităţilor, în transportul ritmic al tor este însă necesară o îmbu ceeaşi perioadă a anului trecut.
lui, pentru întărirea sa organizato întreaga economie. Prin politica mărfurilor şi produselor de la de nătăţire simţitoare a activităţii în Printre altele, desfacerile vor creş
rică şi politică, pentru consolida de industrializare s-a dezvoltat în pozite la unităţile comerciale, în această direcţie. Un accent deo te la pîine, făină albă, mălai, orez,
rea unităţii clasei muncitoare în treaga bază tehnico-materială a so funcţionarea unor reţele comer sebit trebuie pus pe menţinerea
vederea conducerii cu succes a cietăţii, venitul naţional a cres ciale. unui contact viu cu terenul al tu zahăr, ulei, margarină, carne de
procesului de democratizare a ţă cut continuu şi în ritm înalt, s-au turor factorilor de răspundere, e- pasăre, preparate din carne, slă-
rii, a pus la ordinea zilei recon îmbunătăţit considerabil condiţiile Apreciindu-se că rezultatele bu Kercitarea unui control riguros, nină-ointură, peşte, brînzeturi, con
strucţia naţională, realizarea re de viaţă ale întregului popor, iar ne obţinute în toate domeniile pro permanent asupra întregului me serve din legume, conserve din
formelor revoluţionare ce se im învăţămîntul şi cultura au cunos ducţiei materiale — în agricultură, canism de aprovizionare de la de fructe etc. Vor fi satisfăcute, de
puneau, a indicat ca linie de per cut o dezvoltare fără precedent. Ca în ramurile industriei alimentare pozite pînă la unităţile de desfa asemenea, cerinţele la cartofi, le
spectivă dezvoltarea industriei na rezultat al adîncirii democraţiei şi uşoare — oferă condiţii mereu cere. Necesarul de marfă, situaţia
ţionale — ca bază a progresului socialiste, al schimbărilor profunde mai bune pentru îmbunătăţirea a- gume şi fructe.
economic general al societăţii ro provizionării populaţiei, s-a elabo aprovizionării trebuie cunoscute nu Un motiv în plus ca toţi ce
mâneşti, a întăririi independenţei petrecute în structura socială, s-a rat un program de acţiune cu mă după diferite rapoarte sau situaţii tăţenii să manifeste o atitudine
realizat unitatea politică a poporu
ţării". lui. După Congresul al IX-lea al suri concrete şi obiective clare întocmite la sediu, ci printr-un
în documentele adoptate de con partidului, ritmul general al în pentru toţi factorii cu răspunderi contact viu, nemijlocit cu tere chibzuită, responsabilă In aprovi
ferinţă s-a subliniat cu fermitate tregii dezvoltări socialiste a Româ în domeniul aprovizionării popu nul, cu cetăţenii. Primarii, facto zionare, conştienţi fiind că se fac
că „scopul final al Partidului Co niei s-a accelerat considerabil, fă- laţiei. Toţi cei in drept trebuie să rii de răspundere din comerţ tre eforturi pentru ca cerinţele lor să
munist Român este înfăptuirea so cînd posibilă trecerea la o etapă acţioneze cu fermitate pentru asi buie să ţină o legătură directă şi fie satisfăcute mereu la un nivel
cialismului şi comunismului" şi de gurarea fondului de marfă nece- permanentă cu unităţile comercia- mai înalt.
aici necesitatea creşterii continue superioară a evoluţiei societăţii ro
mâneşti — etapa făuririi societăţii
a rolului conducător al partidului socialiste multilateral dezvoltate.
comunist, antrenarea maselor popu Aniversarea Conferinţei Naţio Traiisiiunînd în viaţă programul de aprovizionare stabilit
lare la realizarea profundelor nale din 1945 are loc în condiţiile
transformări revoluţionare. cînd Programul partidului de fău
Printre hotărîrile de importanţă rire a societăţii socialiste multi de Comitetul Politic Executiv al CX. al P.C.R.
istorică adoptate de conferinţă
consemnăm : concentrarea în jurul lateral dezvoltate şi de înaintare
clasei muncitoare a celor mai largi a României spre comunism deschi e comerc a un
forţe sociale şi politice, desăvâr de întregului popor imaginea
şirea unităţii politice a clasei mun României viitoare. Unit în jurul
citoare, întărirea continuă a con încercatului său conducător —
lucrării comuniştilor cu socialiştii; Partidul Comunist Român — între ser produse
consolidarea cuceririlor revoluţio gul nostru popor înfăptuieşte cu
nare prin concentrarea în jurul hotărîre Programul partidului, sar
clasei muncitoare a ţărănimii, in cinile stabilite de Congresul al XI- Recentele hotărîri ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., 16,30 şi 19,00, aşa cum s-a întîm-
telectualităţii, a tuturor păturilor lea cu convingerea că numai în cit si preţioasele indicaţii date de secretarul general al partidului, tova plat în zilele de 16, 17 şi 18 oc
muncitoare, a întregului popor 1 felul acesta va realiza bunăsta răşul Nicolae Ceauşescu, în Cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru tombrie. Consiliul popular munici
stabilirea ca obiectiv imediat re rea şi progresul întregii naţiuni, din 17 octombrie ale., privind îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu pal, organele comerciale, între
dresarea economică a ţării, iar ca aducindu-şi totodată contribuţia sa produse agroalimentarc şi bunuri industriale de consum, au fost primite prinderile de industrializare a
eu o vie satisfacţie de către întregul nostru popor. Ele reprezintă__ o ex
obiective de perspectivă industria majoră la întărirea forţelor mon presie grăitoare a grijii pe care partidul o poartă ridicării per cărnii şi laptelui, de panificaţie
lizarea socialistă, electrificarea ţă- diale ale socialismului şi păcii. manente a nivelului de trai al oamenilor muncii. în vederea transpu trebuie să ia măsuri energice pen
nerii în viaţă a măsurilor liotărîte, In unităţile comerciale din judeţul tru respectarea graficelor de apro
răspundere
susţinute
pentru
nostru se depun eforturi privind livrarea, se circulaţia şi cu desfacerea mărfu vizionare. Nu cetăţeanul trebuie
acţionează
şi
a
înlătura
neajunsurile
Pentru imbinâtăţirea pregătirii rilor destinate satisfacerii citeva aspecte consum ale de populaţiei. în ziarului, să aştepte după marfă, ci marfa
cerinţelor
de
legă
să-l aştepte pe el — opinie pe
iată
consemnate
reporterii
tură
aceasta,
cu
prezenţi în unele unităţi comerciale. deplin justificată care a fost ex
primată de mai mulţi cetăţeni cu
peiitico-B u ative a femeilor magazinul universal „Ulpia" — din indicaţiile tovarăşului Nicolae care am stat de vorbă.
DEVA. Facem primul popas la
general
al
secretarul
Ceauşescu,
una din cele mai mari şi moderne partidului nostru, privind îmbu HUNEDOARA. Trecem pragul
— în acest an, formele de pre mună pe lună. O grijă deosebită unităţi a!e comerţului de stat din nătăţirea aprovizionării populaţiei. magazinului alimentar nr. 1, poa
gătire politico-educativă a femeilor trebuie avută pentru a preveni judeţ. Această unitate reprezenta Am trecut şi prin alte unităţi te cel mai bine aprovizionat ma
vor fi : cursurile organizate pe monotonia desfăşurării cursurilor. tivă a comerţului hunedorean ofe comerciale din cadrul municipiu gazin din oraş. Aceasta datorită
lingă universităţile populare şi a- Pentru aceasta, să fie folosite o ră cumpărătorilor un bogat şi va lui, prin piaţă. în magazinele ali şi multiplelor preocupări de a-
şezămintele de cultură — 74 la nu mare diversitate de forme şi mij riat sortiment de mărfuri specifi mentare şi de legume-fructe se ceastă natură ale gestionarului
măr, din care mai mult de jumă loace, baza documentară existentă ce sezonului de toamnă-iarnă — găseşte un bogat sortiment de Mircea Şerban. Magazinul impre
tate în mediul rural, lectoratele la punctele de informare şi docu confecţii, tricotaje, lenjerie, ţesă mărfuri care satisface în bune sionează de la intrare prin bogă
de cultură generală, cercurile de mentare, la cabinetele sociale. turi, încălţăminte, articole de blă condiţii cerinţele de aproviziona ţia de preparate de carne. „Mîine
educaţie socialistă — ne spunea — Care va fi tematica studiului? nărie, marochinărie şi sport, apa re curentă a populaţiei cu produ — spunea responsabilul — plec la
tovarăşa Valeria Stoian, directoa — La baza studiului stau docu rate electrocasnice şi altele. Di sele de bază i carne şi preparate cîţiva furnizori. Sper să aduc de
rea bibliotecii judeţene, vicepre mentele Congresului al Xl-lca al rectoarea magazinului, tovarăşa din carne, conserve din carne, acolo încă circa 6 tone de prepa
şedintă cu probleme cultural-edu- partidului, ale Plenarei comune a Eugenia Burducea, ne spunea că peşte şi legume, compoturi, peşte rate din cele despre care ştiu că
caiive a Comitetului judeţean al C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su în atenţia conducerii, a întregului şi carne de pasăre, ouă, ulei, za au trecere mare la cumpărători".
femeilor. prem al Dezvoltării Economice şi colectiv stă la loc de frunte buna hăr, făină, orez, paste făinoase, cea Magazinul avea un stoc de rulaj
— Cum se face împărţirea cursan Sociale a României din iulie a.c., aprovizionare şi servire a cetăţe pă, cartofi, ardei gras şi capia, go- de 8 tone făină albă, însemnate
telor pe aceste forme ? informări asupra evenimentelor nilor, pentru ca fiecare cumpără goşari, roşii şi castraveţi de seră, cantităţi de ulei, zahăr şi alte
— La cursurile de pe lingă uni politice la zi. Se va pune accen tor care trece pragul magazinului mere, pere şi altele. Sînt însă lip produse — semn al unei aprovizi
versităţile populare şi asezămin- tul pe educaţia ateist-ştiinţifică, ro să găsească tot ce-şi doreşte şi să suri in modul de organizare a a- onări abundente.
tele culturale vor fi încadrate fe lul femeii şi al familiei în socie plece mulţumit. Mulţumirea noas provizionării unor unităţi. Astfel, La magazinul 110, responsabilul
meile angajate în întreprinderi şi tatea noastră, cunoaşterea legisla tră — spunea dînsa — stă în mul în timp ce în unele magazine de Iuliu Semeş se plînge de lipsa u-
instituţii, care nu urmează forme ţiei în vigoare, respectarea ordinii ţumirea cumpărătorului. Această legume-fructe găseşti morcovi, pă nor mărfuri. Replica o dă Maria Pop,
ale învăţămîntului politico-ideolo- şi disciplinei, educaţia sanitară, preocupare este evidenţiată şi de trunjel, roşii, castraveţi şi cartofi, responsabila magazinului nr. 65 i
gic de partid sau U.T.C. ; lectora pedagogia şi psihologia copilului, faptul că numai în două zile — 16 în altele acestea lipsesc. Aprovi „Dacă unii se plîng că n-au măr
tele de cultură generală, organizate lupta împotriva alcoolului şi tu şi 17 octombrie — în ac£st maga zionarea cu lapte şi produse lac furi e pentru că aşteaptă să vină
în colaborare cu Inspectoratul şco tunului, cit şi pe alte probleme zin s-au adus mărfuri — confecţii, tate nu se face noaptea sau în pri singure la ei în magazin. Noi
lar judeţean, vor cuprinde femei specifice muncii şi vieţii femeii, tricotaje, lenjerie, ţesături, încăl mele ore ale dimineţii, la fel se avem pentru vînzare 7—8 sorti
din cartierele oraşelor, gospodine răspunderilor mari ce-i revin a- ţăminte şi alte proause — în va întimplă cu carnea şi pîinea. De mente de conserve de peşte, 4 500
şi casnice, putîndu-se organiza cesteia pentru societatea de astăzi loare de aproape 4 milioane lei, exemplu, dacă laptele se aduce la 1 de ulei, 6 000 kg zahăr, cu 1500
şi în unităţi economice, instituţii, şi cea viitoare. traducindu-se în viaţă sarcinile ora 6, celelalte produse lactate a- kg peste repartiţie, 17 sortimente
unde ponderea lucrătorilor sînt fe reieşite din măsurile stabilite de jung la unele magazine după ora de mezeluri şi prospături, 16 000
mei ; cercurile de educaţie socia Convorbire realizată de recenta şedinţă a Comitetului Po 8,00, iar carnea se aduce la maga de ouă iar în ultimul timp am
zinele
specialitate
de
orele
între
listă se organizează de regulă în GH. I. NEGREA litic Executiv al C.C. al P.C.R. şi primit şi marmeladă care era
localităţile rurale, cel puţin un foarte căutată de cumpărători. De
cerc înlr-o localitate. Aş vrea să altfel noi vindem acum mărfuri
subliniez că majoritatea acestor precum şl sub formă de produse cu peste 600 de mii lei mai multe
■■■ decit vindeam în urmă cu un an
forme de pregătire politico-educa în curs de fabricaţie. în structura*
tivă a femeilor vor funcţiona pe dicţionar politico-economie f.c. Intră : materii prime, materiale şi ceva". Ce poţi să mai spui în
lingă şcoli şi aşezăminte cultu de bază şt auxiliare, semifabri faţa unor asemenea argumente ?
cate, combustibili etc. în mod con
rale. De aici derivă marea îndato venţional, mai intră şi unele ele La unitatea 73, Ecaterina Lazăr
rire şi răspundere a cadrelor di mente ale fondurilor fixe eum ar ne arată mărfurile primite în ul
şl
unui
formarea
dactice, a tuturor intelectualilor al AUTODETERMINARE, care principiu stat multinaţional independent, precum fi, de exemplu, ’ piesele de schimb timele 24 de ore coincizînd cu
internaţionale
relaţiilor
con
naţional
stat
satului, activiştilor culturali pen semnează dreptul unul popor de şi la unirea, de bunăvoie, liber pentru reparaţii, Instrumentele şi prima zi după ce Comitetul Poli
tru buna desfăşurare şi eficacita a-şi hotărî singur destinele, fără consimţită, cu alt stat. După cel inventarul mărunt de mică valoa tic Executiv a - hotărît măsuri
tea practică a acestora în viaţa şi intervenţie sau amestec din afară, de-al doilea război mondial, mişcă re şi scurtă durată. In România, pentru îmbunătăţirea aprovizionă
munca femeilor. de a-şl exercita suveranitatea asu rile popoarelor asuprite de colonia în anii construcţiei socialiste, a rii. Iată ce primise magazinul res
— Cum se face recrutarea lec pra bogăţiilor şi resurselor sale lism pentru a. naţională au luat o avut loc o creştere considerabilă a pectiv în acest timp : 3 000 kg făi
torilor, a responsabilelor de naturale, de a-şi alege în mod li mare amploare, duclnd la prăbuşi f.c. şi o îmbunătăţire a Indicilor nă albă. 10 000 ouă, cantităţi du
socială
politică.
şl
orîndulrea
ber
cursuri ? rea sistemului colonial. R.S. Româ de folosire a lor. O problemă de ble de mezeluri. în plus, dispunea
— Recrutarea responsabilelor de Carta O.N.U. consfinţeşte acest nia sprijină cu consecvenţă lupta importanţă economică majoră o de peste 2 000 cutii de conserve
vitezei
accelerarea
ro
unul din
cursuri, a lectorilor, trebuie să se principiu şi proclamă ca dezvolte re pentru a. a popoarelor, pentru dez constituie f.c. în măsură să de contri de carne în diferite sortimente şi
a
taţie
telurile
tre
„să
sale
facă din rîndurile cadrelor didac laţii prieteneşti între naţiuni, în voltarea Independentă şi progres buie nemijlocit la realizarea unor gramaje.
tice cele mai bine pregătite poli temeiate pe respectarea principiu social-economic, împotriva Imperia producţii sporite, la crearea de noi Deci, acolo unde există preocu
tic şi profesional, activiste ale lui egalităţii în drepturi a popoa lismului. colonialismului şi neoco- posibilităţi de intensificare a re pare pentru buna aprovizionare şi
lonialismului.
comitetelor şi comisiilor de femei, relor şi dreptul lor de a dispune producţie: lărgite, la creşterea efi desfacere, magazinele dispun de
deputate, medici, jurişti, ingineri de ele insele". Ulterior, principiul FONDURI CIRCULANTE, parte a cienţei activităţii economice, la sa variate sortimente de produse ali
agronomi, economişti. Factorii răs a. a fost reafirmat de numeroase fondurilor de producţie ale unită tisfacerea creseîndă a nevoilor con mentare şi bunuri de consum in
im
punzători de cursuri, ca şi temati- documente ale O.N.U. Dreptul na ţilor socialiste, care se consumă în sumatorilor Pentru aceasta a se mate dustriale. în următoarele zile se
mai
bună
folosirea
pune
cile acestora vor trebui să fie a- ţiunilor la a. a figurat în progra întregime în fiecare ciclu de fabri riilor prime şi materialelor, desco va perfecţiona şi mai mult meca
dată
îşi
transferă
dintr-o
mişcării
probate de organele locale de mele începuturile muncitoreşti a încă de caţie în şi totalitate valoarea asupra perirea de noi rezerve pentru nismul aprovizionării şi desfacerii
şi
sale.
la
El
căpătat
partid. Comitetele şi comisiile de o amplă fundamentare teoretică in produselor create. Trăsătura speci scurtarea ciclului de fabricaţie, mărfurilor, pe măsura cerinţelor
femei, conducerile şcolilor şi aşe lucrările lui Marx, Engels, Lenin, fică a f.c. o constituie faptul că perfecţionarea organizării producţiei cetăţenilor.
zămintelor culturale au obligaţia cuprinzînd formularea răspicată cu ele se află sub formă de stocuri şi a muncii, îmbunătăţirea activi
de a asigura cadrul de desfăşu privire la dreptul naţiunilor la a. de materiale pregătite pentru a tăţii de aprovizionare şi desfacere NICOLAE BADIU
rare, conţinutul, mobilizarea cursan pînă la despărţirea din cadrul unui fi trecute în procesul de producţie, etc. ION CIOCLEI
telor la o asemenea activitate co