Page 29 - Drumul_socialismului_1975_10

«5 ® MARTI, 21 OCTOMBRIE 1975 Pag. 5

fiSHVALUL CHIRII Şl EDilCATIFI SOCIUISII, JMKIS 75“
'OK

lllll t O laboratoarele şcolii. OPERA ROMÂNĂ continuei Floca (Deva) zonei „Dovezi' Dc-
—
ale
tavian
a
locuiri
cetăţii
i Peste 1 300 de elevi se pregătesc Săptămlna ştiinţei şi tehnicii DIN BUCUREŞTI — LA DEVA ! vi), în epocile dacică şi romană" ;
t eu sîrguinţă la Grupul şcolar mi Gliborghe Angliei (Alba lulia) — „Ce­
i ner din Lupeni. Viitorii lăcătuşi, Luni, sala ,,Arla" din Deva a lost mar- tatea Devei în contextul istoriei me­
i electricieni de mină, preparatori Incepind cu această duminică, festivalul a intrat in „săptămîna tora unui eveniment artistic deosebit: O- dievale a Transilvaniei" ; Ion Frăţilă,
' şi maiştri mineri îşi însuşesc bo- ştiinţei şi t e h n i c i i E s t e de fapt una din primele acţiuni mai ample pera Română din Bucureşti a oferit nu­ Iosif Jivan (Deva) — „Sigiliul ora­
răştie V gate şi temeinice cunoştinţe pro- care prefigurează orientarea activităţii cultural-educative din cincina­ meroşilor iubitori ai acestui gen muzical şului Deva" ; .Mihai Cerghedean
! fesionale, politice şi de cultură lul viitor, cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice. două spectacole de o înaltă finută artisti­ (Deva) — „Cetate?, Devei in timpul
\ generală in 13 laboratoare (de fi- că si interpretativă. marii răscoale populare de Ia 1784—
zică, chimie, telmologia meseriei, Dintre acţiunile care au avut d e j a loc sau care se vor desfăşura In matineu, cunoscuţii solişti ai acestei 1785“ ; dr. Liviu Botezan (Cluj-Na-
\ protecţia muncii etc.), toate rea- consemnăm citeva : simpozioanele de comunicări organizate de socie­ prestigioase instituţii bucureştene au sus­ poca) — „Deva ca centru politic ai
ents'u / \ te ore prin autodotare. Nenumăra- tăţile de geografie şi biologie la Deva ; duminici cultural-ştiinţifice ţinut un recital de canto, cuprinzînd arii românilor din Transilvania iu ultimii
lizate
la
Zdrapţi,
ing.
dăruite
muncii
de
Şoimuş,
Slreisingeorgiu,
Ilia,
Toteşti,
Sintandrei,
Silvaş,
opere,
din
canţone­
al
secolului
/ Gheorghe Filip — directorul gru- Dobra, Turdaş, Geoagiu ş.a. ; dezbaterile ce au avut loc ieri in între­ de şi largă piese popularitate româneşti. Publicul — ani ai Valea (Deva) XIX-lea“ ; dr.
Mircea
—
—
„Deva
te
clasice
ţ pului — prof. C-tin. Ionescu, ing. prinderi pe tema „Cincinalul ştiinţei şi tehnicii binecunoscut, temei­ am remarcat cu satisfacţie prezenta în leagăn al mişcării democratice ţără­
Iulian
prof.
telor i ) Dumitru Colezniuc, Irina Gavrilă, nic pregătit“ ; organizarea de expoziţii „Cartea politică şi lehnico- sală a numeroşi tineri — a aplaudat căl­ neşti hunedorene" ; conf. dr. Gh. I.
Năsturică,
ing.
(Bucureşti)
con­
de
„File
loniţă
duros arta solistelor Elena Dima, M a til­
—
■, Cornel Ţîmpea şi alţii au făcut ca ştiinţifică — auxiliar preţios în munca de pregătire a noului cincinal“ da Onoirei şi Monica Ranetescu şi cin- temporaneitate în cartea de aur s
toţi elevii să aibă la dispoziţie o (la Hunedoara, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea,
\ bogată bază materială a cărei Uricani) : organizarea de „Zile ale tehnicii mineritului" la Deva, Brad, tăretitor Antonius Nicolcscu, Emil luraşcu Devei" ; Agnişa Nuţu (Deva) —
: şi reparaţiile la 1 dezvoltare este susţinută şi de în- Teliuc, Ghelar, Certej, Lupeni, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Uri­ şi Pompei Hărăşteanu. „Dealul cetăţii Deva — monument al
reprezentaţia
Seara,
cu
ii la maşinile de (treprinderca patronatoare — E.M. cani, şi „Zile ale tehnicii siderurgice" la Hunedoara şi Călan; întîl- viata" de a avut loc Verdi. In regia ,,Tra- naturii" : dr. Maria Creţu (Deva) —
„Deva pe coordonatele socialismului".
Ciuseppe
Iul
acute pe bază de I Lupeni. niri cu Eroi ai Muncii Socialiste — la Hunedoara, Brad, Simeria şi Ceorge Teodorescu, artiştii Operei Româ­
îencle planificate, » o SIMBATA a avut loc la Lupeni ; colocvii economice şi tehnico-ştiinţifice ; mese rotunde, se­ ne — Monica Ranetescu, Gerda Radier, SIMPOZIONUL „OCROTIREA
acordăm Imbună- ţ CÂLAN o amplă donare onorifică George Lambrache, Nicolae Urziceanu,
roduselor, cerîn- 1 de singe la care au participat 03 siuni ştiinţifice, expuneri ş.a. Nicolae Andreescu, Dan Zancu, Adrian NATURII IN CONCEPŢIA
Participarea, contribuţia şi implicarea personalului tehnic şi ştiin­
bperator chimist l donatori. In fruntea acţiunii s-au ţific într-o măsură mai accentuată decit pînă acum în activitatea de Ştelănescu, Mihai Pangbe, Jean Dăscă• POPORULUI ROMÂN"
introlul producţiei I situat Eugenia Platinca şi Ileana răspindire metodică a ştiinţei, va duce la creşterea gradului de in­ iescu, Horia figoiu au fost ia înălţimea In sala Consiliului popular al mu­
respec-
seama de necesi- 1 Ştefănescu, preşedinta şi, orăşeneşti teres al cetăţeanului f a ţ ă de actul culiural-educaliv, la împlinirea aşteptărilor. Impresionanta interpretare a nicipiului Deva a avut Ioc simpozio­
tiv,
1
comisiei
secretara
unei asistenţe l de Cruce roşie. Printre donatori dezideratelor educaţiei permanente. rolului Violetei de către Eugenia Mol­ nul „Ocrotirea naturii în concepţia
talentata
a
ca
zătoare pe fiecare I s-au aflat şi 13 surori de Cruce doveana îndelung făcut aplaudată. Am soprană să poporului român", in cadrul căruia
remarcat
fie
din cadrele de l roşie, precum şi muncitorii de la totodată frumoasa evoluţie a soliştilor ba­ au fost prezentate comunicările :
actualitate"
la birourile func- I I.V. Călan, Ioan Coca — la a letului — Ion Alexe, Modica Istrate şi „Cultură, Victor civilizaţie, ; „Natura in
(acad.
Preda)
recute în secţii, 129-a donare, Constantin Munteanu Expoziţia de artă plastică a Duca Niculescu. Pe drept cuvint, turneul concepţia poporului român" (Tiberiu
apt se v'toUfy-ăşte / şi Vasile Culcer — la a 17-a do- Operei Româno la Deva a fost o incin- Graur) ; „Ocrotirea naturii — coor­
i. O p,?3/bipare l nare. iare, o adevărată sărbătoare artistică I donată a societăţii socialiste multi­
pentru ridicarea / ILIA. Anul acesta ş-a alocat (lin membrilor Cenaclului UiP. io Deva' lateral dezvoltate" (dr. Nicolae Boş-
\ O alimentare cu apa la
„Starea
eaiu,
tonale a tuturor CONSFĂTUIRE lui in Agnişa Nuţu) ; Strei-Cerna. mediu­
Im­
depresiunea
Iru. întărirea spi- ţ fondurile stalului euma de 3 mi- Vineri, 17 octombrie a.c., la Mu­ plicaţii pentru ocrotirea naturii" (Vul-
disciplină la i Iioane de lei pentru executarea zeul judeţean Deva a avut loc o con­ cu Bujor) ; „Natura in lirica popo­
cu
alimentare
nuncă. Aş mai a- ţ i primei a etape de Ilia. Lucrările Deschisă în sălile Casei cor­ Gheorghe Mureşan, Tiron Bu- sfătuire care a dezbătut „Tematica rului român" (Dumitru Susan, Clemen­
localităţii
apă
in să devansăm (de instalare a conductei şi de pului didactic din Deva, expo­ diu, Ioan Pîrvan şi Gheorghe Muzeului judeţean in vederea reor­ te Constandin) ; „Semnificaţia esteti­
ere în funcţiune a i montare a cişmelelor s-au inclie- ziţia de artă plastică a membri­ Pogan. ganizării expoziţiei permanente", la că şi ecologică a peisajului" (conf.
eare au luat parte cadre de specia­
lin investiţii, ast- ) iat. Acum se fac probele telino- lor Cenaclului U.A.P. din De­ Desigur, ca la orice expoziţie litate, cercetători ştiinţifici din Bucu­ dr. Ana Fabian) ; „Parcurile naţio­
itatea să realizăm l logice, urmînd ca în curînd să va vine să ilustreze contribu­ de grup, lectura atentă a ex­ reşti, Cluj-Napoca, Alba lulia şi De­ nale în contextul culturii contempo­
dr.
Ni­
(prof.
Toniuc,
rane"
Nicolae
j 1 000 tone mase * se dea drumul Ia apă. ţia oamenilor de artă la reuşita ponatelor pune în evidenţă pe va, cadre didactice din judelui nos­ colae Boşcaiu) ; „Parcul de vînătoa-
festivalului „Sarmis ’7o“. alocuri o viziune simplistă asu­ tru. re de Ia Valea Lungă — Brad" (Stan
gic şi responsabil, Oglindind principalele direcţii pra scopului urmărit de o ase­ EXPOZIŢIE Marin) ; „Pădurea şi rolul ei in
nilor reieşite din în care se dezvoltă mişcarea menea manifestare artistică. „CARTEA PENTRU TINERET" conservarea naturii" (ing. Emil Maio-
„Natura
concepţia
in
rescu)
şi
tarului general al \ artistică, actuala expoziţie co­ Dacă majoritatea creatorilor au în cadrul manifestărilor prilejuite logilor români" (dr. Viorel Soran). bio­
participării
înţeles
importanţa
.varăşul Nicolae lectivă demonstrează efortul la acest prestigios festival cu de Conferinţa judeţeană a U.T.C., In final, corul „Madrigal" ai Li­
■lenara comună a creatorilor de a răspunde, în în holul Muzeului judeţean s-a des­ ceului de muzică şi arte plastice din
;i Consiliului Su- | LAPSUS, GENERATOR DE FRIG- spiritul deplinei participări ar­ lucrări inedite, minuţios ela­ chis o expoziţie de carte pentru ti­ Deva a susţinut un program de lie­
ării Economice şi tistice şi civice, exigenţelor so­ borate, se observă totuşi la neret, „Tinereţe, răspunderi, idealuri", duri.
în cele opt vitrine, însumînd peste o
unii o participare parcă „din o-
iei din iulie a.c., l Cei peste 200 de locatari ai blo- / cietăţii noastre socialiste, orien­ sută de volume, expoziţia ilustrează vEKWiSAJ
:tid şi comitetul / cului 23, din strada Mureşului, I 1 tărilor principiale ale politicii bligaţie", cu aceleaşi lucrări, capitolele „Tradiţii glorioase din La Galeriile de artă ale fondului
expuse cu regularitate la ma­
V nr. 11, Hunedoara au verificat din
i de la Intreprin- } curiozitate şi au aflat câ locuiesc | culturale a Partidului Comunist nifestări plastice festive. Din­ lupta tineretului comunist", „U.T.C. plastic din Deva, sîmbătă seara a
Irăştie au datoria \ în acest bloc din luna iulie. în Român. colo însă de această scădere, — organizaţie politică revoluţionară avut loc vernisajul expoziţiei do
i-şi subordoneze / toată această perioadă nu au a- \ In acest context, remarcăm actuala expoziţie a demonstrat a tineretului din România, ajutor de pictură şi sculptură aparţinînd artiş­
recuperării grab- 7 vut pic de apă caldă pentru spă- i' din nou lucrările lui Iosif Mâ- nădejde al partidului in educarea tilor plastici Eugenia Dumitraşcu şi
talentul
nou
din
grupului
de
r şi pregătirii te- i lat şi igiena obligatorie. Chiar şi ] tyăs („Victorie", „Compoziţie în plasticieni ai cenaclului devean, comunistă a tineretului", „Tineretul societăţii Octavian Maxim din Timişoara.
activ
—
factor
al
făuririi
tţiei anului viilor, ) apa rece este oprită foarte des, 1 roşu", „Personaje"), un pictor tematica majoră pe care o a- socialiste multilateral dezvoltate" şi „DIN TOATĂ INIMA"
i fără ca cineva să ne anunţe în7
[urarea condiţiilor ) prealabil acest lucru. Acum, cînd ( cerebral, privitor adine şi plin bordează cu regularitate în „Integrarea profesională a tineretu­
emararea produc- l ar trebui să aibă căldură, E.G de tensiune al realităţii ; sculp­ creaţiile lor, permanentele lor lui". Sîmbătă după-amlază, in sala fes­
se constată o si- 1 a... ui itat din nou. Are un lapsus! turile lui Nicolae Adam („Ho­ eforturi şi căutări spre expri­ SIMPOZIONUL tivă a Liceului pedagogie din Deva
inadmisibilă, care leare generează frig şi neraultu-1 rea, Cloşca şi Crişan", „Poetul") marea la un înalt grad artistic „ŞCOALA Şl CULTURA DE MASA" s-a desfăşurat un festival-coneurs
interjudeţean de poezie — „Din toa­
înzecite şi con- 1 miri. Justificate ! (VALERZU BÎR-1 şi Ernest Kovacs („Flora" şi a vieţii şi activităţii ce pulsea­ tă inima" — cu participarea poeţilor
egida
Sub
judeţean
1 beneficiarului şi ^ GAU — corespondent). * „Acvatic") — creaţii de pro­ ză pe aceste meleaguri. pentru cultură şi Comitetului socialistă ţărani şi rapsozilor populari. Au ci­
educaţie
i. Faptul că pro- funzime, cu acorduri izbutite Se impune ca şi in continua­ şi a Inspectoratului şcolar judeţean, tit poeţii ţărani : Gheorghe Bică
are. a investiţiilor \MAGAZINE SAU DEPOZITE DE, între imagine şi idee. Am mai re datoria artiştilor să fie ex­ joi, după-amiază, in sala festivă a (Constanţa), Emilia Iercoşan şi Ele­
noile capacităţi i MĂRFURI ? 1 remarcat xilogravurile Evei primarea liberă a gîndurilor şi Liceului „Decebal" din Deva s-au na Roşea (Arad), Gheorghiţa Mălea-
(Caraş-
Frumosu
mează să fie puse i în unele magazine din Petro- 1 Siito („Siesta", „Dialog", „La preferinţelor estetice, promova­ desfăşurat lucrările simpozionului nu (Vilcea), Ion Georgescu Broştenl
Teiu
Severin),
Au
masă".
tflă undeva la ju- 7 şani spaţiul adecvat cumpărăto- 1 Costineşti"), grafica lui Mircea rea unei arte îndrăzneţe, pe „Şcoala şi cultura : de prof. Constan­ (Ilfov), precum şi hunedorenii Ioan
comunicări
prezentat
! constituite un ( rilor este serios afectat de măr- 7 Bîtcă („Echilibru"), sculptura măsura realităţilor epocii, de a tin Pascu — „Cultura hunedoreană, Buştca (Ilia), Maria Oprea, Nicolae
le alarmă pentru 7 furi depozitate în clteva rînduri,l lui Ioan Şeu („Pastorala"). Pe face să înflorească, pe fondul punte trainică spre prosperitate şi Moţ (Zdrapţi), Sînziana Moldovan
itivităţii pe şan- L pînă sus la tavan. La magazinul 1 linia evoluţiilor reuşite din ul­ generos al acestor realităţi, toa­ bunăstare" ; prof. Clemente Constr.n- (Băiţa), Romulus Bunea (Orăştie),
(de
lîngă
Cen-1
’urarea unui ritm de electrotehnice radiourile, tele- ' tima vreme se mai pot con­ te stilurile şi tendinţele. din — „Tradiţii ale culturii hunedo- Nicolae Isac (ZIaşti), Ioan Taurescu
cărbunelui)
trala
,e. Cu sprijinul vizoarele depozitate aici obligă I semna lucrările semnate de Ion rene" ; prof. Eugen Burza — „Va­ (Rîu de Mori). O bună impresie au
populari
Mun­
Ilisie
rapsozii
enţtsc de partid cumpărătorii Ia o teribilă înghe- Tengheru, Mircea Haţegan, C. DROZD lenţe ale activităţii educativ-patrioti- lăsat (Dobra), Miron Goleşie (L&-
teanu
-ului tutelar, se suială. Oare nu se poate face o \ ce în rîndul pionierilor" ; prof. Au- său) şi Sidor Furcă (Săcămaş).
Sîrbu
—
„Folclorul
relian
—
local
nă acuitate să fie aprovizionare bună, constantă fă- izvor de inspiraţie pentru tinerii
isurile ce se ma- ră a crea stocuri în magazine ? i creatori" ; prof. Zoe Zaharia — „Pre­ SESIUNE DE COMUNICĂRI
tatea şantierului gătirea cadrelor de învăţători şi e- Ieri, în sala Consiliului popular
istfel ca noile o- OBLIGAŢII SI PROMISIUNI i dueatoare pentru activitatea cultural- municipal Deva, a avut loc sesiunea
? să poată intra NEONORATE j educativă de masă" ; Nicolae Adam, de comunicări ştiinţifice cu tema
jcţie — deziderat sculptor (Orăştie) — „Etnografia hu­ „Conceptul contemporan de cultură.
întreprinderea judeţeană de ( nedoreană — purtătoare de înalte Modalităţi de îmbinare a filonului
adeplinirea ritmi- l gospodărie comunală şi locativă 7 valori spirituale" ; prof. Minei Bodea tradiţional in actul de cultură mo­
cincinalul viitor. 7 tot promite de aproape patru ani! — „Contribuţia intelectualilor din dern". Au participat, in afară de
I că va monta aparatele de măsu- 7 municipiul Deva la răspîndirea cu­ cercetătorii liunedoreni, Ion Jinga —
7 ră a consumului de. combustibil la l noştinţelor ştiinţifice" ; Vasile Che-
N. TÎRCOB l centrala termică d"e la 7>Iocul turn / vereşan, maestru coregraf — „Tine­ vicepreşedinte al Consiliului Culturii
I
7 dir din Deva — Asociaţia de locatari ( retul din şcolile municipiului Deva, şi Educaţiei Socialiste, prof. univ. dr.'
Tănase,
univ.'
conf.
Alexandru
docent
i nr. 2. Contorizarea consumatori- ^ pepinieră a unor largi posibilităţi dc
’ lor de energie şi combustibil este i înfăptuire a actului de cultură" : dr. Ion Iliescu şi dr. Grigore Smeu.
l o obligaţie prevăzută în hotărîrile / prof. Tiberiu Bardan — „Citeva pro­ „PE MAGISTRALELE VIITORULUI"
/ partidului şi în legile statului cu V
cincinalului V privire la raţionalizarea şi buna / \ bleme ale activităţii cultural-educa­ Duminică, în staţiunea Geoagiu-
tive".
şi
gospodărire
combustibililor
a
simpozion
au
Ia
Participanţii
asis­
folclorice
\ energiei. Termenul de contorizare / tat apoi Ia un program artistic pre­ Băi, ansamblurile din Deva, ale Li­
pedagogic
ceului
cămine­
/ a tuturor consumatorilor a expi- \ zentat de elevii liceului pedagogic.
PE CIN CIN ALULU1 ^ rat. Cînd are de gînd I.J.G.C.L. l lor culturale din Muncelu Mare şi
:tatea muncii i să-şi onoreze numele de gospodar? ] Geoagiu au oferit oamenilor muncii
ţului au fost (le­ „DEVA — TRECUT SI aflaţi Ia odihnă şi tratament un re­
ii pe angajat. De ^ EROARE... i CONTEMPORANEITATE" uşit spectacol de cîntece şi dansuri
l câ în acest an populare româneşti, sub genericul
crescut suplimen- i în situaţiile scriptice întocmite , In prezenţa a numeroase cadre di­ „Pe magistralele viitorului".
je angajat, intrea- j Ia C.A.P. Bircea Mică figurau la ^ dactice din judeţul Hunedoara şi e-
te plan — ele 410 1 categoria juninci 39 de capete. , levilor membri ai Societăţii de is­ PREMIERĂ DE GALA
ibţinîndu-se exclu- ţ Realitatea din teren era însă al- ) torie, vineri, la Deva, în sala Con­ Ieri seară, la cinematograful „Pa­
productivită(ii. i ta, deoarece 18 viţele nu au fost / siliului popular municipal, a avut loc tria" din Deva a avut loc premiera
de
comunicări
sesiunea
ştiinţifică
I montate. Aşa se întîmplă cînd si- ţ gală a filmului românesc „Can-
contemporaneita-. de
trecut
ltuaţiile se întocmesc din birou, i „Deva Au — prezentat şi lucrări cercetătorii temir". La premieră au fost pre­
te“.
' Se poate numi aceasta „evidenţă"? (
ştiinţifici : Adriana Rusu (Deva) — zenţi regizorul filmului Gheorghe
\ REPORTER ____ ^ „Locuirea dealului cetăţii Deva în Vitanidis şi actorii Alexandru Ke-
ERNEST KOVACS — „Flora". comuna primitivă" ; dr. docent Oc- pan, Ioana Bulcă şl Emanoil Petruţ.'
ng. Zoltan Fran-
sută, şantierul
işti (ing. Cornel Universităţile populare, In pragul unui nou an de învăţămînt
sută, şantierul
1 Ciobanii) — 67
întreprinderii de Prin asigurarea desfăşurării cepînd cu prima jumătate a lunii şani, Hunedoara, Deva, Orăştie, rilor planificate. Cu această o- tare şi studiu, atît pentru lectori ;
i şi automatizări sistematice a procesului de trans­ octombrie a.c. Brad, Petrila, Simeria, Vulcan, cazie, s-a stabilit, i de asemenea, cit şi pentru cursanţi, colecţii de
ă) — doar 10 la mitere a cunoştinţelor, aria te­ Atenţia organizatorilor a fost Ilia, Certej, Vaţa, Dobra, Romos, ca majoritatea curburilor cu pro­ ziare, reviste şi alte publicaţii.
oducţie de circa matică largă pe care o abordea­ îndreptată la acest început de Zam şi altele, in programa că­ fil tehnico-eeonomic şi aplicativ Se impune, de asemenea, acum,
îjat într-o deca- ză, cuprinderea diverselor cate­ nou an de învăţămînt spre se­ rora există cursuri ca : „Perspec­ să funcţioneze în întreprinderi, la începutul anului de învăţămînt,
gorii de oameni ai muncii, pre­ lecţionarea celor mai buni lec­ tivele dezvoltării economjco-so- la locul de muncă al angajaţilor, participarea efectivă şi ou multă
juie să aibă luna, cum şi prin pregătirea deosebită tori, ■ din rîndul profesorilor, in­ ciale a României în următorii iar acestea să fie conduse de ca­ răspundere a factorilor educaţio­
Dentru a realiza a lectorilor şi conferenţiarilor ginerilor, medicilor, tehnicienilor, ani", „România socialistă pe coor­ dre cu înaltă calificare şi func­ nali din municipii, oraşe, comu­
rie ? care susţin expunerile, cursurile muncitorilor cu înaltă calificare donatele lumii", „Etică şi echi­ ţii de răspundere din aceste uni­ ne şi întreprinderi, acţionîndu-se
strueţii-montaje 6 universităţilor populare şi-au a- şi altor specialişti. Au fost sta­ tate socialistă", „Tinereţe, mun­ tăţi, să se efectueze aplicaţii împreună pentru rezolvarea tu­
.Uzările raportate dus de-a lungul anilor o contri­ bilite apoi cursurile, întoemin- că, viaţă", „Cincinalul revoluţiei practice, schimburi de experien­ turor problemelor pe care le ri- -
sînt certe), pen- buţie importantă la lărgirea ori­ du-se programele de studii, a- tehnico-ştiinţifice", „.Ştiinţa con­ ţă, vizite şi excursii documenta­ dică educaţia ad-ulţilor, pentru ri­
;onstrucţii — tot zontului de cunoştinţe al mase­ vînd la bază atît experienţa ani­ ducerii şi organizării producţiei", re, şi alte asemenea forme. dicarea continuă a conştiinţei oa­
.erul T.M.U.Ch. lor, la formarea şi dezvoltarea lor trecuţi, cit şi sondajele efec­ „Lumea şi materialitatea ei“, Avînd în vedere că sînte.m la menilor muncii în vederea for­
ar pentru lotul conştiinţei lor socialiste şi co­ tuate fie prin întrebări directe, „Pedagogia' familiei", „Legislaţia începutul acestui an de învăţă- mării unei atitudini înaintate fa­
decade ! muniste. consultaţii, convorbiri, fie prin muncii", „Ştiinţa şi religia" etc. mînt popular, trebuie să se ac­ ţă de muncă şi viaţă a acestora
principiilor
—
potrivit
societăţii
ia s-a lucrat mai în judeţul nostru, datorită mă­ chestionare sorise, ceea ce a per­ Pozitiv este şi faptul că la De­ ţioneze cu multă răspundere pen­ noastre socialiste multilateral
j „nădejdea că surilor luate de către factorii e- mis o mai bună orientare spre va, Hunedoara,’ Petroşani, Orăştie tru asigurarea tuturor condiţii­ dezvoltate.
11
să ţină cu toţi ducaţionali, sub egida Comisiei cerinţele diferitelor colective de şi Brad, au fost organizate con­ lor necesare activităţii universi­
îl din prima de- de răspindire a cunoştinţelor cul- oameni ai muncii, în vederea ri­ sfătuiri de lucru şi dezbateri o- tăţilor populare. Este necesar ca
învăţă-
de
instituţiile
lupCiiat, chiar s-a tural-ştiinţifice, a Frontului Uni­ dicării cunoştinţelor lor politice, peralive cu factorii educaţionali ■mînt existente cultură şi indife­ " Prof. TRAIAN TĂMĂŞAN
în judeţ,
;ările au fost pre- tăţii Socialiste, vor funcţiona în profesionale şi de cultură gene­ care au atribuţii in această di­ responsabilul comisiei
me : montorii au anul de învăţămînt 1975/7G un rală, realizînd în acelaşi timp şi recţie, cu conducerile universi­ rent de cine aparţin acestea, să pentru activitate politică
nturile de lucru număr de 34 universităţi popu­ un echilibru mai judicios între tăţilor şi unii lectori ai acesto­ sprijine mai mult întreaga acti­
constructorul pe lare, în cadrul cărora mii de diferitele compartimente. In a- ra, unde au fost dezbătute dife­ vitate de răspindire a ştiinţei şi şi cultural-educativă
oameni ai muncii din diverse cest sens, trebuie evidenţiată în rite aspecte menite să asigure culturii, iar bibliotecile să asigu- a Consiliului judeţean
hişcădaga trebuie sectoare de activitate vor frec­ mod deosebit preocuparea uni­ deschiderea şi funcţionarea în , re cu mai mare operativitate ma­ al sindicatelor
îmbunătăţită dis- venta cele peste 300 cursuri, in- versităţilor populare din Petro- bune condiţiuni a tuturor cursu­ terialele de informare, documen­