Page 3 - Drumul_socialismului_1975_10

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6083 ® MARŢI, 7 OCTOMBRIE 1975 Paq. 3

Sistematizarea satelor
brigada de reporteri'In anehetă
l
mmm uşile de IE
Punctualitatea, ordinea,
LUCRU ALE CONSILIILOR POPULARE
iPenlru a afla amănunte privind dezvoltarea localităţilor rurale şl Cum pot participa cetăţenii Ia disciplina — cerinţe de prim
activitatea comisiilor locale de sis­ urbane în cadrul unui program de aplicarea în practică a schiţelor
tematizare, ne-am adresat tovară­ ansamblu, o atenţie deosebită a- de sistematizare ?
şului arhitect Ion Constantinescu, cordîndu-se localităţilor rurale în Consiliile populare asigură, con­ ordin şi în munca „de birou"!
şeful secţiei arhitectură şi siste­ scopul ridicării treptate a nivelu­ form legii, participarea ■locuitorilor
matizare a Consiliului popular ju­ lui de viaţă, apropiindu-1 de cel la elaborarea, definitivarea şi apli­ Miercuri, întîi octombrie, la ora
deţean. din mediul urban. carea în viaţă a schiţelor de siste­ 6.30 mai mulţi reporteri se atlau ta sau să fie băută, dax reşoul era de­
fect şi trebuia reparat.
Care este scopul sistematizării, Cum se înfăptuieşte pe plan matizare a localităţilor. în acest sediile mai multor instituţii şi uni­ ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ
Ia ce contribuie ea şi ce se asigu­ local politica partidului şi statului scop cetăţenii sînt informaţi per­ tăţi economice din Deva. Obiectivul DE INDUSTRIE LOCALA. La ora
ră prin sistematizare ? în domeniul sistematizării ? manent asupra principalelor pro­ brigăzii : Cum începe şi cura „dema­ 6,25, cînd am ajuns noi ad, lucră­
Sistematizarea constituie astăzi Pe plan local, politica partidu­ bleme şi acţiuni de sistematizare. rează" ziua de muncă a funcţionari­ tori ca Nlcolae Jur ca, Dumitru
lor, cei care trebuie să fie la dis­
la
deja
unul din cele mai importante do­ lui şî_ statului în domeniul siste­ Schiţele de sistematizare sînt dez­ poziţia cetăţenilor pentru rezolvarea Fleancu erau erau puţine minute lucru. Clnd
la
piuă
mai
menii de activitate, care trebuie să matizării este înfăptuită de către bătute cu cetăţenii şi după intro­ unor probleme de interes social sau şapte sosesc şl grosul lucrătorilor.
contribuie la realizarea cu mijloa­ consiliile populare. Pe lingă co­ ducerea sugestiilor şi propunerilor personal. Ce a constatat brigada de La ora şapte fix... cu o toleranţă
ce moderne a unui volum uriaş mitetele şi birourile executive ale acestora se supun aprobării orga­ reporteri ? „peste", condica este ridicată. Intir-
de construcţii, ţinînd seama de consiliilor populare municipale, o- nelor competente ; în vederea an­ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTA ziaţii : Emilia Mihăilică, Ioan Popel-
ŞI TELECOMUNICAŢII. încă de la
dezvoltarea economică şi socială în răşeneşti şi comunale funcţionează trenării maselor de cetăţeni la a- 6.30 condicile de prezenţă erau la ca şi încă un tovarăş despre care ni
perspectivă. Ba are drept scop or­ ca organe consultative de specia­ plicarea lor în viaţă, . consiliile locul lor iar cei mai harnici le sem­ se spune că a venit inainte de şap­
ganizarea judicioasă a teritoriului, litate comisii locale de sistemati­ populare desfăşoară o largă acţiu­ nau de intrare în. serviciu. La şapte te dar a scăpat din vedere să sem­
neze.
mai
întîrziaţii
dacă
întreabă
a localităţilor urbane şi rurale, zo­ zare. Acestea au sarcina de a ana­ ne de popularizare a prevederilor au fost ridicate. S-a verificat situa­ pot semna in condică ta ziua res­
narea funcţională privind modul liza şi viza studiile şi proiectele schiţelor de sistematizare. ţia fiecăruia dintre cei care nu sem­ pectivă. Li se răspunde că nu. Con­
de folosinţă a terenului, echiparea de sistematizare elaborate pentru Cine face parte din comisiile lo­ naseră în condici. Nu erau nemoti­ dica este dusă la tovarăşul director
intîrziaţi.
sau
cu dotări soeial-culturale şi tehni- teritoriul respectiv, de a urmări cale de .sistematizare şi cum lu­ vaţi de răspundere Rămîne ca sim­ Prodan pentru a so lua măsuri. Ni
ţul
punctuali­
pentru
co-edilitare, îmbunătăţirea condi­ aplicarea pe plan local a dispozi­ crează aceste comisii ? tate să se răsfrîngă mai mult asu­ se spune că nici una dintre întlrzleri
Discu­
ţiilor de muncă, de locuit şi de o- ţiilor legale în domeniul sistemati­ Potrivit prevederilor legii, comi­ pra calităţii serviciilor făcute popu­ nu va cu rămîne nesancţionată. Cîmpean,
tovarăşul
Andrei
tăm
dihnă ale populaţiei. zării, precum şi respectarea disci­ siile locale de sistematizare cu­ laţiei. secretarul organizaţiei de partid
Prin sistematizare trebuie să se plinei în activitatea de sistemati­ prind reprezentanţi ai unor organe INSTITUTUL DE PROIECTĂRI T.E.S.A.
asigure restrîngerea perimetrelor zare. Un rol important îl au de­ şi organizaţii de stat, cooperatiste HUNEDOARA—DEVA. Dacă totuşi — Recent, biroul organizaţiei de
împreună
construibile ale localităţilor la putaţii care, prin acţiunile ce le şi obşteşti, specialişti şi reprezen­ condicile de prezenţă ar fi fost ridi­ bază au dezbătut cu ta conducerea uni­
amănunt
tăţii
pro­
strictul necesar şi folosirea optimă întreprind, prin discuţiile cu ce­ tanţi ai cetăţenilor şi sînt formate cate de la intrarea I.P.H. la ora şap­ blema corectitudinii ta muncă, a
te fix, circa 40 de inşi ar fi figurat
a pămîntUlui fiind interzisă micşo­ tăţenii, pot sprijini acţiunile în do­ din preşedinte, vicepreşedinte, se­ ca intîrziaţi în dimineaţa raidului îndeplinirii sarcinilor de serviciu,
rarea suprafeţelor agricole. meniul sistematizării, precum şi cretar şi 12 pînă la 15 membri. nostru, şi nu trei ciţi a numărat to­ evitarea plimbărilor inutile, a tatîr-
Prin sistematizare se asigură respectarea schiţelor. Componenţa comisiei locale de sis­ varăşul Oprea de la „personal". Aşa, zierilor la serviciu. S-au luat şl se
tematizare se stabileşte pentru una peste alta, au fost înregistraţi aplică măsuri concrete care vor Îm­
oraşe şi comune prin decizie a Co­ doar cei trei intîrziaţi „din cauza bunătăţi şi întări starea disciplinară
mitetului judeţean, iar al pentru mu­ autobuzului nr. 8". Se cuvine însă a tuturor lucrătorilor noştri. ALIMENTARE,
Consiliului
executiv
MĂRFURI
X.C.S.
să notăm că o mamă cu doi copii a
popular
cadran Juridic nicipii, prin hotărîre a Consiliului semnat şapte, condica după aceea înainte plecat INDUSTRIALE, şapte fără un sfert,
DE
ALIMENTAŢIE
de
corect,
PUBLICA.
La
dar
a
ora
comisiei
Preşedintele
de
Miniştri.
pe uşile clădirii ta caro-şi au sediul
plecat
cu
au
că
trei
şoferi
copiii,
locale de sistematizare este pre­ „Ia cafea", pe Ia şapte şi un sfert, I.C.S.-urile pentru mărfuri alimen­
şedintele comitetului sau biroului alte două angajate după cumpără­ tare, industriale şl do alimentaţie
din
executiv al consiliului popular lo- turi şi că tot pe la şi un sfert la publică angajaţi Deva soseau ia serviciu
uni­
mulţi
respectivelor
ai
Atitudine fermă contra cal. locale de sistematizare poartă au fost înregistrate patru bi­ tăţi. La ora şapte ultimii „intîrziaţi"
lete de ieşire din institut „în interes
Comisiile
(şi desfăşoară activitatea pe bază de serviciu", fără consemnarea orei se înghesuiau la condică. Şi uşile
să
birourilor
se
închid
lăsindu-ne
de ieşire sau a timpului cit va lipsi
consumului exagerat de alcool de planuri de muncă anuale şi se­ titularul biletului din institut. Şi to­ înţelegem că In spatele lor domneşte
mestriale ce cuprind acţiuni pen­ tuşi, ca în fiecare zi, după cum ni atmosfera de intensă preocupare.
tru aducerea la îndeplinire a tu­ s-a confirmat, chiar dacă intrarea in Dar nu trece mult şi uşile birourilor
Consumul exagerat de băuturi organele competente au sporit şi turor prevederilor din schiţele de serviciu s-a făcut, să zicem, cores­ cu „profil" contabilicesc sau finan­
alcoolice constituie cauza săvîrşi- au diversificat producţia de sucuri, sistematizare, precum şi din Le­ punzător, munca efectivă nu a înce­ ciar încep să se deschidă şi pe co­
rii multor fapte de pericol social. lapte, băuturi răcoritoare. gea sistematizării. put decît după ora 7,30. însoţiţi, am ridoare începe vinzoleala. Cău­
numele
cîteva
în
intrat
arhitec-
Diverşi indivizi, certaţi cu regulile încălcarea dispoziţiilor din De­ tură, sistematizare, ateliere — etc. în tăm în din condică Nici unul ab­
nu
senţilor
birouri.
heliograf
de convieţuire socială atentează la cretul nr. 76/1975 atrage sancţio­ general preocupările celor din atelie­ absentează fără motiv. De regulă re­
sănătatea, integritatea corporală narea contravenţională a celor vi­ Convorbire consemnată de re se orientau la acea oră matinală vizorii de gestiuni nu mai vin dimi­
sau chiar la viaţa unor persoane, novaţi. S. CERBII spre... cafeaua care urma să fiarbă neaţa la sediul întreprinderii. Con­
după ce au ajuns în stare de e- Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975 tabilii şefi ai celor trei I.C.S.-uri
brietate. Adeseori, liniştea publică, se înscrie în complexul de măsuri sînt de părere că revizorii avînd
timpul de muncă, odihnă sau în­ legislative care au drept scop eli­ j? ' ' ' sarcini precise, la scadenţă răspund
văţătură sînt tulburate de manifes­ minarea din climatul social a as­ pentru operativitatea şi calitatea re­
viziilor. Poate. Iată însă — do amu­
tările zgomotoase ale beţivilor. pectelor necorespunzătoare, contra­ §11111 ■ -î zament — şi dialogul unei revizoare
Mai mult, au fost descoperite ca­ re normelor etice ale societăţii m-- fMmmmmî de la I.C.S.A.P. cu un şef de unita­
§§| ^
zuri cînd persoane încadrate în noastre. Dacă marea majoritate a •'Ş»S§; y- î te, dialog surprins la ora 7,30 :
muncă s-au prezentat la serviciu cetăţenilor a demonstrat printr-un „Cînd începem revizia, domnişoa­
cu mintea înceţoşată de aburii al­ mod de comportare civilizat că în­ ■n ră?". „Imediat. Să mănînc ceva...
coolului, punîndu-şi în pericol pro­ ţeleg şi aprobă pe deplin dispo­ 11 cam un sfert de oră... pe ta zece,
apucăm
de
ne
Strict
sigur
lucru*.
pria viaţă sau pe cea a colegilor ziţiile decretului menţionat, sînt ■■IM autentic !
lor de pe şantiere sau din între­ totuşi şi cazuri cînd organele de ☆
prinderi industriale. S-au semna­ stat au fost nevoite să aplice a- jgj f?îSS3fi
constatările
Acestea
bri­
deci
lat, de asemenea, practici dăună­ menzi unor persoane certate cu găzii. Dacă sînt punctualitatea Ia intrarea
toare, cum ar fi consumul de bău­ morala, cu normele eticii şi echi­ in serviciu n-a avut prea mult de
turi alcoolice în magazine alimen­ tăţii socialiste. Astfel, cetăţeanul suferit in dimineaţa respectivă, în
tare (în special în mediul rural), Coştiuc Mircea, din Deva, a fost lllP' privinţa ordinii şi disciplinei după
cofetării, cantine, ia reuniuni, ale sancţionat cu .1 000 lei amendă pen­ ■s IM începerea serviciului, organizaţiile
tineretului organizate în case de tru că s-a găsit în stare avansată de partid, grupele sindicale, condu­
cultură, cămine culturale şi clu­ de ebrietate, provocind şi scandal cerile unităţilor vizate au încă do
aceasta
pe
Afirmăm
buri. la locuinţa fostei sale concubine. lucru. argumente. La o bazaţi şi trece­
sumară
alte
Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975 Opinia publică, toţi factorii edu­ re in jurul orei zece prin cafenelele
al Consiliului de Stat cuprinde caţionali trebuie să ia o atitudine oraşului am întîlnit „la o cafea"
măsuri menite să pună capăt tu­ fermă contra consumului exagerat funcţionari de la O.J,T„ cooperati­
turor acestor excese, impunînd atît de băuturi alcoolice, împotriva ce­ vele Mureşul şi Progresul, Direcţia
unităţilor comerciale, cit şi orga­ lor care, ignorînd obligaţiile ce judeţeană de drumuri şi din alte
nizaţiilor obşteşti şi cetăţenilor res­ le revin, au manifestări de natură unităţi şi instituţii. Or, timpul
e
Ia
„ciupit"
cafenea
pectarea unor reguli a căror încăl­ să tulbure ordinea şi liniştea pu­ petrecut al instituţiei, pus la dispo­
din cel
care atrage sancţiuni contravenţio­ blică. în acest fel se vor preveni ziţia producţiei de bunuri materialo
nale severe. nu numai abaterile de la normele sau al raporturilor cu cetăţeanul. O
Decrdtul prevede şi o serie de de convieţuire socială, ci şi unele intervenţie hotărită asupra folosirii
măsuri organizatorice menite pe fapte grave, de pericol social ridi­ celor 8 ore de lucru este mai mult
de o parte să reducă desfacerea cat, oamenii muncii putîndu-şi va­ decit necesară din partea conduceri­
băuturilor cu concentraţia alcooli­ lorifica pe deplin timpul de muncă lor unităţilor de mai sus.
că ridicată, iar de altă parte să şi orele de odihnă. Aşa arată, de săptămîni de zile, aleile de acces către blocurile E 2, Briaada de reaorteri :
se ia măsuri pentru dezvoltarea 1ULIU KUTAŞ E 3 şi noua creşă construită în spatele cinematografului „Patria" din SABIN CERBU, ION CIOCLEI,
reţelei de unităţi alimentare de Deva. Locatarii şi-au educat bine răbdarea şi... mai aşteaptă. Cînd o GH. I. NEGREA, DOINA COJOCARU,
profil pentru produse lactate, de judecător, să-şi educe şi constructorul simţul ...realităţii şi să termine (eventual
simigerie, patiserie. In acelaşi timp, Tribunalul judeţean Hunedoara în această toamnă) lucrul început. NICOLAE STANCIU
— Gîndeşte-te şi dumneata, spune
Discutăm cu trei dintre sutele de tehnicianul electronist Aurel Suciu.
buni muncitori de la întreprinde­ linii dau smhm „de nevoie”, alţii îi Im... „de ruşine*, sau Cooperativa nu ne dă toate piesele
rea de utilaj minier din Petro-mul i de care avem nevoie, pentru că a-
Leon Pitic, controlor de calitate, vem un sistem greoi de aprovizio­
Martin Ambruş şi Gheorghc Gher- nare. Se duce omul (adică depana­
man, strungari. Tema : despre mun­ torul), face rost de piese prin rela­
că şi valoarea ei, despre răsplata Cum se transforme banul muncit în ciştig fără munci ţiile sale, îl costă in plus, nu ?, şl
binemeritată. cum să-şi recupereze cheltuielile ?
— Avem în uzină oameni care ră-
mîn in atelier şi cîte 16 ore spre a Recunoaştem, stimaţi cititori, că nu
termina o lucrare despre care ştiu de „la bănuţ", deşi distribuitorul a- ochii lumii. Conform lor, in 24 sep­ v-am oferit in aceste rînduri amă­
că e acută nevoie în nu ştiu care şl pe controlorii obşteşti in rîndul firmă în doi peri : „Noi ii rugăm tembrie erau serviţi cu butelii cei nunte senzaţionale, cu inşi care au
exploatare minieră. Ei nu pun con­ „obligaţiilor" sale, vînzătorul de la care se înscriseseră pînă în 16 sep­ realizat suplimentar, nemuncit, In­
vor,
diţia unei plăţi suplimentare. Ştiu carne şi-a ieşit din pepeni. Ajungem cu rest. unei Dacă nu instalate să-l plus ia..." tembrie. Ne-am putut convinge că tr-o zi cit realizează altul în ace­
(costul
butelii
o
că undeva munca altor oameni de­ în felul acesta cu discuţia la acel garnitură e de 19,55 iei). Dar să ve­ mulţi dintre cei care comandaseră laşi timp pe muncă cinstită. V-am
pinde de a lor şl asta îi mobilizea­ condamnabil obicei de a pretinde dem ce spun cei ce apelează la ser­ după 16 fuseseră serviţi înainte de oferit în schimb spre reflecţie o
sau a accepta o plată în plus, ne­
ză. cuvenită, pentru un serviciu deja viciile distribuitorilor de butelii. 20. Cum ? Probabil graţie „serviabi- parte din subtilităţile care perpe­
Este deci vorba despre acea lar­ lităţii" vreunui distribuitor. tuează cîştigul fără muncă al uno­
gă categorie de oameni care înţe­ plătit. Dumitru Belu şi soţia sa Viorica ra. Mina „contribuabilului" se for­
leg să dea de la ei societăţii fără — Interesant este, continuă tova­ s-au mutat de curind în blocul unde La ora 16 ii facem monetarul os­ ţează indirect. El e făcut să înţe­
să pretindă plată în plus, convinşi răşul Pitic, că plăţi de acestea eşti locuiesc. Schimbau pentru intiia oa­ pătarului Emil Geogea Ce la restau­ leagă că altfel nu se poate, că toa­
fiind că acel spor de dăruire se va obligat să faci mai cu seamă în sfe­ ră butelia. rantul „Parîngul". Dacă-i dăm cre­ tă lumea face astfel şi e determinat
întoarce în viaţa lor. ra unor servicii sociale. — Cit aţi dat cînd aţi schimbat-o ? zare că la intrarea în serviciu a să se înscrie „de bunăvoie" în rîn­
— Fac parte, spunea tovarăşul — Unii, spune tovarăşul Glierman, — 25 de lei — ne răspunde soţia. avut bani proprii la el 100 de lei, dul celor care se lasă „ciupiţi",
Gherman, dinlr-o echipă de control n-au schimbat niciodată butelia de — De ce vă lăsaţi frustraţi de 5 lei atunci are un minus de circa 70 lei. spre folosul unor oameni fără sim­
obştesc. Am controlat odată o uni­ aragaz cu mai puţin de 25 de lei. şi 45 de bani ? Dar poţi să-i dai crezare ? în caie­ ţul echităţii.
tate do carne din cartierul Carpaţi. De ce ? Pentru că dacă nu dau atît — Dăm şi noi atît pentru că toată tul aflat la bar declară fiecare os­ Chiar „toată lumea face la fel" ?
L-am găsit pe vînzător cu carne do­ şi aştept să fiu servit pe bază de lumea dă. Mi-au spus vecinele că pătar cit vrea. De regulă sume în­ „Mie, spune strungarul Martin Am­
sită cu intenţia de a-şi servi ulte­ comandă, nu sînt servit. tre 50 şi 100 lei, bani pe care, bine­ bruş, nu-mi dă nimeni nici un ban
rior prietenii sau „obligaţiile". Ne-a dacă nu dai, nu eşti servit. înţeles, nu-i vede nimeni dimineaţa. in plus peste ceea ce muncesc.
dat a înţelege că, dacă „am închide — Adevărul e că noi, oamenii, cu — Totdeauna am dat cu 5 lei mai Dar forma e îndeplinită, aparenţele Pentru ce să-mi dea ? Cit munceso
tolerăm
încu­
noastră,
ochii", altădată ne-ar servi şi pe nepăsarea asemenea profitori — şi conchi­ mult cînd mi-am schimbat butelia, atît ciştig Aşa e. Cei care rea­
rajăm
noi bine. N-am vrut „să închidem afirmă şi Viorel Boiangiu, lucrător sînt salvate. Practica de a declara lizează ciştiguri in raport direct cn
ochii" şi omul nostru a trecut la de tovarăşul Ambruş. la tefeloane. Dau pentru că am ne­ în acest fel banii proprii la intrarea cantitatea şi calitatea muncii lor se
injurii. Adică de ce servea el pe Cit de adevărate sînt spusele aces­ voie. „Tare aş vrea eu să-l văd pe în schimb, in unele unităţi de ali­ numără cu milioanele. Ceilalţi sînt
unii preferenţial, chiar aşa, degea­ tor oameni ! Care e psihologia ciu- ăla care cerc în plus" — zicea şofe­ mentaţie publică, e o mască sfrun­ infinit mai puţini. Şi tocmai de
ba ? bucarului ? Dar a celui care se lasă rul Ioan Zgură de pe maşina cu tată pentru a acoperi clştigul ne­ aceea perpetuarea obiceiului peri-
Nu, vînzătorul necinstit (împotriva „ciupit" de el ? Ce favorizează acest butelii. Păi sigur, nu cere nimeni, muncit. mat al bacşişului este anacronică şl
căruia s-au luat măsuri) nu avea condamnabil obicei ? In continuarea oamenii dau (precum se vede, de La centrul de reparat televizoare cu atit mai de condamnat.
preferinţe pe gratis. Un ban în plus, anchetei noastre am primit răs­ nevoie) şi unii distribuitori (săra­ de pe strada Dr. Petru Groza ni s-a
necuvenit, contractarea unei „obli­ punsuri diferite la aceste întrebări. cii !) iau de ruşine. Am căutat să ne făcut cea mai grozavă demonstraţie
gaţii" de către cei pe care-i servea însoţim în cartierul Aeroport ma­ convingem ce înseamnă listele de că depanatorii de televizoare nu iau ION CIOCLEI
preferenţial, faţă de el, slnt de ■ re­ şina cu butelii al cărei distribuitor ordine în care se înscriu cetăţenii ciubuc, ci recuperează doar nişte Anchetă realizată cu concursul
gulă plata unor asemenea servicii. e Tudor Sitaru. Bineînţeles, moneta­ spre a-şi asigura schimbarea in Miliţiei municipiului Petroşani ^
Pentru că n-a reuşit să-i încadreze rul, chiar făcut inopinat, corespun­ timp util a buteliei. O poveste de cheltuieli făcute anticipat.