Page 4 - Drumul_socialismului_1975_10

Paa. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6C

Scrisoare deschisă a cocsarilor Măsuri şi perspective privind Mi

hunedoreni către minerii şi dezvoltarea şi modernizarea la sîî r;
g
capacităţilor de preparare toare Cuvinteh
judeţul
preparatorii din lalea Jiului cinului la coi
ţe“,
înserate
Sarcina pusă de conducerea partidului In faţa economiei noas­ a cărbunelui din numărul
au devenit r
tre naţionale de a prospecta şi valorifica deplin substanţele mine­ săptăminii tr.
rale utile a găsit profund ecou şi in rindul cocsarilor hunedoreni. Cărbunele cocsificabil şi cocsul vederea terminării lucrărilor de locuinţe c
Aceasta cu atît mai mult dacă avem în vedere că nouă ne revin reprezintă pentru Valea Jiului prevăzute pentru ultima etapă cel dc-al 20
sarcini de mare răspundere — trasate personal de secretarul gene­ — atît mineri cit şi preparatori la noua instalaţie. ce priveşte viitorul, din acest cini
ceea
în
ral al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — în —, ca de altfel pentru întreaga sarcinile care stau in faţa pre­ tamente peşti
economie
noastră
naţională,
o
ceea ce priveşte creşterea producţiei de cocs metalurgic din căr­ problemă majoră a prezentului, paratorilor, a proiectanţilor, l*ină la fineli
bune indigen, adică din cărbune de Valea Jiului, pentru a reduce dar mai ales a viitorului. Pre­ cercetătorilor şi constructorilor preda peste s
efortul valutar al statului. zentul pune în faţa preparatori­ sînt şi mai mari, avînd în vede­ mai mult de
în acest an, la chemarea partidului — pentru diminuarea efec­ lor din Valea Jiului, şi în spe­ re că, începînd cu anul 1980, H Dorinţa :
telor inundaţiilor din vară — siderurgiştii hunedoreni şi-au asumat cial a celor din Lupcni, proble­ întreaga producţie de cărbune a doreni de a
pentru
Jiului
va
cu
angajamente însufleţitoare. Noi, cocsarii, am luat măsuri de menţi­ me complexe, s-au care, se poate Văii putea fi se utilizată prepara sectorul înainte de tc
a
în
spune,
confruntat
nu
de
nere în funcţiune a unor capacităţi ce urmau să intre în reparaţii, multă vreme. Mă refer la faptul, siderurgic. zează în valoi
ne-am mobilizat energic toate forţele şi am realizat peste sarcinile cunoscut de altfel, că in cursul Pentru satisfacerea cerinţelor citoresAVj prin
de plan pe cele 9 luni ale anului circa 40 000 tone de cocs meta­ acestui an a fost pusă în func­ mereu sporite ale siderurgiei, în ac st an p.
e
lurgic. La obţinerea acestui succes a contribuit în buna măsură ţiune o instalaţie nouă, mai pentru îndeplinirea sarcinilor tone oţel şi i
C.T.E. Mintia. Aspect din sala
utilizarea în reţetă în procent sporit a cărbunelui din Valea Jiului, mare şi mult mai modernă de- trasate de conducerea partidului de comandă. avans de prt
de
producţiei
creşterea
privind
chiar şi a cărbunelui slab cocsificabil de la Vulcan. cît vechea preparaţie din Lu- cocs metalurgic din cărbune de Foto : V. ONOIU
De aceea, noi, cocsarii hunedo­ Valea Jiului, s-a impus necesi­
reni APELAM TOVĂRĂŞEŞTI; LA tatea asigurării capacităţilor şi
MINERII ŞI PREPARATORII DIN Coes mai mult şi mai bun tehnologiilor moderne de prepa­ Tribuna experienţei colecţii
VALEA JIULUI, PENTRU A NE rare în Valea Jiului. în această
LIVRA RITMIC CANTITĂŢILE direcţie amintesc că deja a fost
Pe­
I.C.P.M.C.
DE CĂRBUNE COCSIFICABIL, dm căi'bime de Valea Jiului elaborat, de către documentar pri­
studiul
troşani,
CONFORM GRAFICELOR DE EX­ vind prepararea cărbunelui din responsabilă a fiecărui
PEDIŢIE, CORELATE MAI TE­ peni. Greutăţile, inerente ori­ bazin în scopuri siderurgice,
MEINIC DECÎT PINA ACUM, CU NECESARUL DE CONSUM AL cărui început, vor fi trecute în s-au fundamentat amplasamente­
UZINEI COCS OCR IM ICE, CIT SI ÎNCADRAREA IN NORMELE DE curînd, incit cele două linii de le, precum şi capacităţile şi teh­ Cincinalul 1971—1975 a însemnat globală a fost 5
CALITATE, PRIVIND, ÎN SPECIAL, CONŢINUTUL DE CENUŞA preparare să poată funcţiona Ia nologiile viitoarelor instalaţii de pentru Uzina de utilaj mini­ de 104,G4 la sut.
Proiectanţilor
şi
ŞI DE SULF. Solicităm aceasta, deoarece în cursul acestui an au parametri optimi. Doresc să a- preparare. din Valea Jiului spe­ le er Crişcior impunerea sa ca unitate — în procent d
cialiştilor
fost perioade cînd, din lipsa cărbunelui de Valea Jiului, a fost ne­ mintesc că această instalaţie re­ revine, în această direcţie, sar­ cu profil distinct, bine definit, în ca­ productivitatea î
de 105,20 la sută
sarcini
cesar să folosim în reţetă o cantitate mai mare de cărbune din im­ alizează în prezent o recupera­ cina elaborării urgente a studii­ drul economiei judeţului, cu cerinţelor fost posibile pri
la
concrete,
nivelul
mari,
re de cărbune cu circa 3 la su­
port, ceea ce a implicat un efort valutar sporit din partea statului. tă mai mare decît cea obţinută lor tehnico-economice aferente, mineritului nostru, aflat în plin pro­ dicioasă a proci
De asemenea, neritmieitatea în livrarea cărbunelui ne-a obligat să cu vechea instalaţie, perspecti­ astfel ca în cel mai scurt timp ces de dezvpltare şi modernizare. printr-o preocup
schimbăm de foarte multe ori reţeta de fabricaţie a cocsului, ceea vele fiind şi mai îmbucurătoare. să se poată începe lucrările de Sub îndrumarea permanentă a orga­ fiecăruia la loci
şi
adaptare
moderni­
ce a influenţat negativ constanţa calităţii cocsului şi bunul mers Dar, repet, deocamdată există modificare, preparaţiilor de la Petri- nizaţiei de partid, colectivul nostru a-şi îndeplini zi
zare
a
al funcţionării furnalelor. unele neajunsuri în fluxul de la şi Coroieşti, precum şi de re­ şi-a mobilizat toate forţele, toată de a realiza pre
în ceea ce ne priveşte, pentru a face faţă sarcinilor sporite pe producţie al acestei noi instala­ alizare a unei noi instaiaţii de capacitatea creatoare, reuşind să ob­ de calitate mai
interveni
cărora
se
care le vom avea, am luat o serie de măsuri, acţionînd îndeosebi ţii, pentru cu înlăturarea sporite din preparare. Este necesar însă ca ţină rezultate meritorii în plan. privinţa ori au consultat
ne-am
acţionează
forţe
de
sarcinilor
realizării
U-
asupra pregătirii superioare a şarjelor din punct de vedere al gra- partea tuturor factorilor care au la elaborarea acestor studii să zina de utilaj minier Crişcior pra provenienţei
nulaţiei şi dozării, al regimului termohidraulic de încălzire a cup­ realizat-o şi care o exploatează. se ţină seama de experienţa a- şi-a înscris numele printre unităţile măsuri corcspur
toarelor si sortării corespunzătoare a cocsului, efectuăm o serie de Este vorba, îndeosebi, de reme­ cumulată în proiectare şi ex­ din judeţ care au îndeplinit sarci­ a lor. De asem-
perfecţionări ale tehnologiilor de elaborare, pentru îmbunătăţirea dierea unor deficienţe de pro­ ploatare de către preparatori, nile de plan pe întreg cincinalul, nărilor organiza
în special a celor de la Lupeni,
şi
calităţii cocsului. iectare existente la exploatare—întreţi­ să se consulte larg muncitorii, realizînd suplimentar un important sindicat şi U.T.<
instala­
nerale
ale
nere
oame
noua
Dorim însă un sprijin mai mare şi din partea minerilor şi_ pre­ ţie. In acest sens, consider ca maiştrii, tehnicienii şi inginerii volum de produse Noi am finalizat bilit cele mai e
1971--1975
luna
paratorilor în privinţa livrării ritmice şi de bună calitate a cărbu­ deosebit de importante măsurile preparatori, în vederea adoptării cincinalul anului trecut, în ceea ce septem­ tru bunul mers
brie
atestă
a
nelui. stabilite pentru creşterea gra­ celor mai bune soluţii tehnico- nu numai hărnicia şi dăruirea oa­ ror rezolvare an
pentru
ANDREI PETRESC GHEORGHE PAVEL dului de siguranţă în funcţiona­ economice instalaţii a realizarea cu menilor noştri, dar demonstrează şi ţie şi exigenţă
randamentului
noile
secretarul comitetului de partid inginer şef re, a căror realizare depinde, maxim de cărbune spălat pen­ rezervele pe care le avem pentru Şi în ane. 1 . 1!
perfecţionarea
sub
în cea mai mare parte, de co­
toate
activităţii
uzi
viitor,
de la uzina cocsochimică LADA LUDOVIC lectivul preparatorilor din Lu- tru producţia de cocs metalur­ laturile sale, pentru sporirea rodni­ naiul mari. mob
cini
OCTAVIAN PREDA preşedintele peni. De asemenea, este necesar gic. ciei muncii. va fi definitive
secre’iv-"' comitetului U.T.C. comitetului sindicatului să se treacă la dezafectarea ve­ Dr. ing. ION CRĂESCU Şi în acest an, noi am avut sar­ voltarea uzinei,
chii preparaţii pentru a se crea serviciul tehnic ol Centralei cini mobilizatoare, pe care ne-am principal va fi
să
mai
le
nătorii
Combinatul siderurgic Hunedoara front de lucru constructorului în cărbunelui Petroşani străduit condiţiuni. realizăm în pe cele primele grăm de oţel,
Astfel,
bune
producţia
trei trimestre ale anului, producţia mină în activii
INOVAŢII ÎN VALOARE
DE 10 MILIOANE LEI Zile decisive pentru încheierea grabnică a
Un colectiv de Ia R.C.M. — din
cadrul Complexului C.F.R. Deva,
— format din ing. Ioan Ruligan, recoltării porumbului şi însămînţării griului
ing. Cornel Baicu, Ion Maier, Ion
Furtună şi Maria Lucaci — a efec­
tuat şi transpus în practică un (Urmare din pag. 1) era pe tractor şi însămînţa griul ţea, care atunci cînd este nevoie buia să fie, după program, la bri­
interesant studiu privind reorgani­ într-o tarla din marginea satului se urcă pe tractor şi lucrează la gada din Balomir, a învoit-o pre­
zarea brutului local. Prin acest tul comunal, pînă la începutul pri­ Bărăşti era chiar el, preşedintele arat şi discuit, cum am aflat de şedintele 3 zile. Contabila şefă fu­
procedeu se economisesc zilnic 354 mei decade a lunii octombrie a.c., cooperativei. la preşedintele consiliului intercoo- sese şi ea plecată la Hunedoara,
de vagoane şi 2 locomotive, în va­ s^a realizat un avans de 123 ha la — Cum merge treaba, tovarăşe peratist, ne spunea că au terminat şi a rămas la birou, cu o allă an­
loare de 5 milioane lei, redueîn- pregătirea terenului, 55 ha la în- preşedinte ? de semănat orzul şi pînă la 6 oc­ gajată. Doar ing. Augustin Cali-
du-se simţitor rulajul vagoanelor săimîntări, iar recoltatul cartofilor — Foarte bine. Mai am puţin şi tombrie vor avea însămînţate 55 ţoiu, şeful fermei zootehnice, se In cuvîntarea
de marfă. şi al porumbului s-a încheiat în termin de semănat şi această tarla ba cu grîu. ocupa de însilozarea porumbului al pan'-'vlui,
Alt colectiv, din ramura linii, toate cele patru cooperative agri­ şi mă mut în alta. Mai înspre la brigada din Bucium. Cadrele cu Ceau.şescu, la ,•
condus de ing. Liviu Corfar, şi cu- cole din comună. Ca acţiuni prio­ seară vom merge cu toate trac­ IN PROGRAM UNA funcţii tehnico-administrative nu iulie a.c. se sul
prinzînd pe Ştefan Popa, Ion Pe- ritare în această perioadă avem toarele, aşa cum m-am înţeles cu ÎN CÎMP ALTA prea sînt de găsit acolo unde sînt niul al agriculturii
ză
cincinalul
trovici, Aurel Niţu şi Ion Durai- înscrise i terminarea semănatului tovarăşul Viorel Ienăşescu, şeful repartizate. Trec aşa, din cînd în rea şcptclului ş
trescu, a conceput şi aplicat cu griului in toate cooperativele, ur­ secţiei de mecanizare, la arat. Fa­ 2 octombrie a.c. în programul cînd, să vadă ce s-a mai făcut. animaliere. Cu
succes în producţie, în acest an, mărirea predării produselor la cem un schimb de lucru prelungit zilei era scris că preşedintele Toată munca de organizare şi mo­ confruntaţi şi
mai multe raţionalizări şi inovaţii, fondul de stat în conformitate cu pînă la ora 22,00. C.A.P. Sîntămăria-Orlea, Cornel bilizare este lăsată în seama briga­ bra, unitate car
care aduc însemnate economii u- balanţele întocmite, continuarea — Cum aţi deprins şi această Balica, se află la brigada din Cio- dierilor. Să răspundă brigadiderii că efectivul de
nităţii şi uşurează munca persona­ fertilizării terenului, trecerea la meserie ? peia. Nu era acolo. Se afla la Ha­ — spun cei din conducerea C.A.P. pete în 1976 fa),
lului. La rindul lor, electromecani­ executarea ogoarelor de toamnă — M-au calificat tovarăşii de la ţeg, să procure nişte materiale, Ei răspund şi se ocupă de buna fie realizat la .•
cul Augustin Ungur, electricianul şi strîngerea tuturor resurselor de SJVI.A. Haţeg. Mi-a plăcut şi am iar cooperatorii îl căutau să le desfăşurare a muncii. Dar cei din S-au creat prei
Nicolac Pitar şi ing. Petru Lupaş, furaje. Iniţial, am prevăzut ca învăţat-o. Ce nu poate face omul dea un mijloc de transport, să du­ conducere de ce răspund ? Nici acest scop ? înl
acuitati
maximă
au semnat fiecare valoroase ino­ semănatul să fie încheiat în de­ dacă vrea I că porumbul care stătea Jn gră­ vicepreşedintele consiliului popular pină la început
vaţii şi raţionalizări. cada a doua a lunii octombrie Şi preşedintele de la Bărăşti mezi pe cîmp. Inginerul şef, Ilie comunal, Dionisie Purice, nu era a.c., ferma zoo
Toate aceste preocupări şi reuşi­ a.c. Avansul ci.ştigat pînă acum ne este azi — aşa cum ne spunea ing. Ştefănie, In loc să fie acolo unde în cîmp şi doar dînsul „răspunde" cu un minus d
te se înscriu într-o acţiune mai dă însă posibilitatea să terminăm Ioan Medrea, directorul S.M.A. Ha­ mecanizatorul Alexandru Petrili- de C.A.P. din Sîntămăria-Orlea. bovine, din car
amplă, iniţiată de comitetul de lucrarea respectivă pînă la 10 oc­ ţeg — un foarte bun şi priceput ceanu semăna grîu, plecase de di­ Fusese şi el plecat în satul Bă­ — Deşi ne-am
partid pe complex, care se intitu­ tombrie. Faptul că s-a organizat mecanizator. Dînsul a semănat per­ mineaţă la Orăştie după nişte să- răşti cu alte treburi... nenţă să rcalizi
lează : „Fiecare inginer, tehnician, lucrul în schimburi prelungite cu sonal orzul, masa verde şi acum mînţă şi cînd s-a înapoiat, pe la plan ai fermei,
muncitor să realizeze un studiu tractoarele, ne dă garanţia că se­ seamănă şi griul. In primăvară a ora 14,00, a rămas acasă la Haţeg. ' N, BADIU ne şi la produc
care, transpus în practică, să echi­ mănatul se face în epoca optimă, lucrat cu tractorul şi la întreţine­ Pe Cornelia Dobreanu, care tre­ N. TÎRCOB gistrat restanţe
calamităţilor na
valeze cu retribuţia fiecăruia pe iar calitatea lucrărilor, care este rea culturilor. A semănat peste
un an de zile“. Inovaţiile şi ra­ supravegheată îndeaproape de in­ 60 ha cu grîu şi pînă la 10 oc­
ţionalizările aplicate în acest an ginerii şefi din C.A.P., este irepro­ tombrie vor să termine această lu­
la Complexul C.F.R. Deva, echi­ şabilă. Aş ţine să remarc răspun­ crare.
valează cu o economie de 10 mili­ derea de care dau dovadă trac­ Iată un exemplu care trebuie ur­
oane lei. (CONSTANTIN AOANEI toriştii Ion Dimperiu, Joldea Fran- mat de preşedinţii şi brigadierii
— corespondent). cisc, Roman Dănilă, Aron Lazăr, din celelalte cooperative ale jude­
Roman Olaru, Ion Lăchescu, Visa- ţului.
PRIN MUNCĂ lon Popovici, Nicolae Petruş şi al­
VOLUNTAR-PATRIOTICĂ ţii. la r'ealizarea semănatului in TOŢI COOPERATORII ÎN CÎMP
condiţii calitativ superioare. La C.A.P. Sînpetru, în tarlaua
Tinerii din cadrul organizaţiei „Perimetru", de_ la brigada din
U,T.C._ de la Autobaza de trans­ TEODOR VASIU Săcel, l-am întîlnit pe preşedin­
porturi auto Hunedoara întîmpină secretarul comitetului de partid, tele unităţii, Nicolae Oprea, şi pe
Congresul al X-!ea al U.T.C. şi primarul comunei llia mecanizatorul Viorel Pătruţ, care
cea de a X-a Conferinţă a lucra la pregătirea terenului. „Toţi
U.A.S.C.R. cu realizări de seamă. PRESEDiNTELE COOPERATIVEI, cooperatorii noştri sînt în cîmp, la
Un recent bilanţ al hărniciei lor recoltarea porumbului. A,m ter­
include 1000 ore de muncă volun- CEL MAI BUN MECANIZATOR minat de tăiat porumbul de pe în­
tar-patriotică, economisirea a 200 1 Omul harnic şi priceput se cu­ treaga suprafaţă — spunea pre­
ulei, 1 500 1 benzină, 400 1 petrol, noaşte după muncă şi nu după şedintele. Am depănuşat şi elibe­
colectarea a 16 700 kg fier vechi şi ceea ce spune. Un astfel de om rat 20 ha. Şi cartofii i-am recol­
50 kg hîrtie, economii totale ce în­ este şi tovarăşul Ioan Resedea, tat. Acum toate forţele le-am con­
sumează 32 500 lei. S-au eviden­ preşedintele C.A.P. din Bărăşti. Că centrat la culesul porumbului, pen­
ţiat, pentru devotamentul lor în este un om care pune multă pa­ tru a crea front de lucru mecani­
muncă, tinerii Vasile Mitroiu, Ioan siune în tot ceea ce face ne-am zatorilor".
Coroian, Vasile Ciobanu, Marin convins la faţa locului. întrcbînd Tot aici, mecanizatorii Ioan Stan
Parasehiv, Aron Popa, Ioan Mur­ unde îl putem găsi, ni s-a spus şi Simion Dănilescu, se aflau la
gită. (VASILE GRIGORAŞ — co­ că la semănat. L-am găsit intr-a­ arat, iar Ioan Mihăilescu la semă­
La C.A.P. Sîntandrei, cooperatorii din Şeule.şti au plantat in 2 zile căpşuni pe 2,5 ha
respondent). devăr la semănat. Dar cel care nat grîu. Inginerul şef, Mihai Ho­ gke Sîucrăian şi Uemus Cornca au fost în fruntea acţiunii.