Page 42 - Drumul_socialismului_1975_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6086 © MARŢI, 28 OCTOMBRIE 1975

Preooupiri mai susţinute pentru ridicarea În atenţia organizaţiilor de partid a

propagandiştilor şt oorgantlfor
imii calitativ al muncii organizaţiilor

Bibliografie Se teme a 2-a
de partid de la sate

e cursorilor ie invătămînt
Creşterea rolului conducător al combativ al adunărilor generale de regulă specialistul din fermă
partidului în etapa făuririi socie­ şi plenarelor, precum şi gradul de sau cooperativă, au caracter uni­
tăţii socialiste este una din trăsă­ participare a comuniştilor la în­ lateral, economicist; în ele nu se
turile definitorii ale procesului deplinirea sarcinilor curente şi de vorbeşte nimic, sau doar în trea­
complex şi profund pe care popo­ perspectivă. S-au îmbunătăţit se­ căt, despre activitatea organizaţiei politico-ideologic
rul nostru îl străbate în prezent şi rios şi viaţa internă de partid, de partid, a comuniştilor.
Sntr-o perspectivă mai largă. activitatea de planificare, de re­ Există şi alte manifestări nega­
Măsurile luate de Plenara din partizare a sarcinilor, controlul, tive. De pildă, în comunele Ilia,
iulie a C.C. al P.C.R. cu privire îndrumarea, disciplina şi ordinea. Zam şi altele, există organizaţii de CURSUL DE INFORMARE CU 312—316 ; voi. II, Ed. politică
la îmbunătăţirea structurii organi­ Din controalele efectuate, ca şi bază în care sarcinile ce le au PROBLEMELE ACTUALE ALE Fr. 19G7, p. 342—372. Dialectica naturii,
Engels
—
zatorice a organizaţiilor de partid din recenta dezbatere, s-au .des­ membrii organelor respective nu POLITICII INTERNE ŞI EXTER­ Ed. politică 1959, p. 4—22 ; 51—
de la sate au menirea de a pune prins însă şi o seamă de lipsuri în sînt delimitate cu precizie, con­ NE A PARTIDULUI ŞI STATU­ 68 ; 153—1G6 ; 225—237.
formele organizatorice din această activitatea organelor şi organizaţii­ form indicaţiilor date. In puţine LUI NOSTRU. V.I. Lenin — Materialism şi empi-
importantă sferă de activitate într-o lor de partid de la sate. locuri s-au stabilit locţiitorii secre­ BIBLIOGRAFIE : riocriticism, Ed. politică 1972, p,
concordanţă cit mai deplină cu sar­ O bună parte din lipsuri se ma­ tarilor pe cele trei laturi principa­ 136—145 ; 251—27G ; 30G—317.
cinile partidului la sate, de a spori nifestă în domeniul vieţii interne le ale activităţii : economic, orga­ — • * * Programul P.C.R. de făurire multila­ . »* a Programul P.C.R. de făurire
a
societăţii
socialiste
neîncetat eficienţa muncii de partid de partid, vizînd aspecte ale or­ nizatoric şi de propagandă. Res­ teral dezvoltate şi înaintare a a societăţii socialiste multilate­
înaintare
a
în economia agrară. Comitetul ju­ ganizării şi planificării muncii. E- ponsabilităţile încredinţate în dife­ României spre comunism. Ed. ral dezvoltate şi comunism. Ed.
României
spre
deţean de partid a acordat un xistă încă un însemnat număr de rite cazuri nu sînt în deplină con­ politică 1975, p. G5—110. politică 1975, p. 153—166.
sprijin direct, concret şi eficient birouri de organizaţii de bază care cordanţă cu cerinţele muncii poli- — Nicolae Ceauşesctt — „Raport la ■ Nicolae Ceauşescu — Expunere cu
•organizaţiilor de partid comunale nu acţionează cu toată răspunde­ tico-educative, ale vieţii interne de cel de-al Xl-lea Congres al privire la Programul P.C.R.
în însuşirea şi aplicarea riguroasă rea pentru atragerea comuniştilor partid şi conducerii activităţii eco­ P.C.R.". Ed. politică 1974, p. 98— pentru îmbunătăţirea activităţii
a măsurilor stabilite. La fiecare la o activitate mai intensă. încre­ nomice. 109. ideologice. Ed. politică 1971, p.
MAI POT FI CONSULTATE :
comună au fost analizate condiţiile dinţarea de sarcini concrete, con­ Recenta discuţie care a avut loc — Era socialistă nr. 19/1974, articolul : 13—37.
specifice, structura organizaţiilor trolul şi sprijinirea comuniştilor la Comitetul judeţean de partid a „Probleme fundamentale ale po­ * * * Materialism dialectic, Frelegeri,
de partid şi s-a trecut la înfăp­ pentru înfăptuirea lor nu sînt fo­ pus în evidenţă şi alte neajunsuri, liticii economice a partidului in Ed. politică 1973, p. 119—173 ;
tuirea indicaţiilor date de condu­ losite ca pîrghii eficiente în această subliniindu-se faptul că ele se da- etapa dezvoltării multilaterale a 396—45G.
cerea partidului. Organizaţiile de direcţie. In pofida creşterii nume­ toresc slabei preocupări de caro societăţii socialiste". • * * * Contemporanul, din 3 octom­
partid de la sate au continuat să rice a organizaţiilor de bază, nu­ dau dovadă birourile, personal unii — Revista economică nr. 18/1975, ar­ brie 1975. Consultaţia „Materia
societăţii
„Făurirea
primească un ajutor substanţial în mărul comuniştilor cărora le sînt secretari ai comitetelor comunale ticolul : multilateral dezvoltate so­ şi Conştiinţa".
cialiste
—
scopul valorificării cît mai depline încredinţate sarcini precise nu este în instruirea şi îndrumarea birou­ expresie a marxismului creator".
a condiţiilor nou create, în direcţia la nivelul cerinţelor. Astfel, o im­ rilor organizaţiilor de bază şi gru­ — Scinteia nr. 10011, articolul : „In­ CURSUL : STUDIEREA PROBLE­
sporirii capacităţii lor de determi­ portantă forţă a organizaţiilor de pelor de partid. După adoptarea terdependenţa factorilor esenţiali
nare a cursului activităţii la sate. bază nu este folosită, în timp ce, măsurilor stabilite de plenara din ai edificării societăţii socialiste MELOR PRINCIPALE ALE SO­
Zilele trecute a avut loc la Deva pe de altă parte, sporesc mereu multilateral dezvoltate". CIALISMULUI ŞTIINŢIFIC ŞI
o dezbatere, la care au participat volumul şi complexitatea sarcini­ iulie, unele comitete comunale de — Scinteia nr. 10008, articolul : „Fău­ multi­ APLICAREA LUI CREATOARE
socialiste
rirea
societăţii
secretarii comitetelor comunale de lor. Asemenea situaţii se întîlnesc partid au lăsat întreaga activitate lateral dezvoltate — etapă obiec­ DE CĂTRE P.C.R.
partid, asupra modului în care in comunele Pui, Sîntămăria, Ilia, pe seama birourilor organizaţiilor tiv necesară in evoluţia spre
muncesc organizaţiile de partid Bretea Română, Zam, Orăştioara comunism". BIBLIOGRAFIE :
săteşti pentru înfăptuirea sarcini­ de Sus etc. de bază şi a organizatorilor grupe­ — Scinteia nr. 10310, articolul : „Fău­ — K. Marx, Fr. Engels — Opere, voi.
lor ce le stau în faţă. Mai mulţi Se constată, de asemenea, că lor, nu le-au sprijinit în iniţierea rirea societăţii socialiste multi­ 22. Ed. politică 1965, p. 509—511.
dezvoltate
—
lateral
is­
secretari, printre care cei de la datorită slabei preocupări pentru cît mai operativă a tuturor acţiu­ torică, necesar obiectivă etapă îna­ — V.I. Lenin — Opere complete, voi.
a
comunele Rîu de Mori, Ilia, Zam, îmbunătăţirea organizării şi plani­ nilor menite să determine intensi­ intării României spre comunism, 30. Ed. politică 1964, p. 125, 135—
Pui, Dobra, Şoimuş, Peştişu Mic, ficării muncii nu se reuşeşte pre­ (consultaţie). 137.
Lăpugiu, au prezentat scurte in­ gătirea din timp a adunărilor ge­ ficarea muncii fiecărui comunist. — V.I. Lenin — Opere complete, voi.
41. Ed. politică 1966, p. 74—90.
formări asupra activităţii lor de la nerale ale organizaţiilor de bază, Lipsurile semnalate constituie tot CURSUL : STUDIEREA STATU­ — * * * Programul P.C.R. de făurire
Plenara din iulie a C.C. al P.C.R. diversificarea conţinutului lor te­ atîtea direcţii de acţiune hotărîtă şi TULUI PARTIDULUI COMUNIST a societăţii socialiste multilate­
pînă în prezent. matic, în diferite situaţii ele se responsabilă din partea birourilor ROMAN, A PRINCIPIILOR ŞI ral dezvoltate, în volumul Con­
Una din concluziile desprinse desfăşoară la un nivel scăzut din METODELOR MUNCII DE PAR­ gresul al Xl-lea al P.C.R. Ed.
ca urmare a dezbaterilor a punctul de vedere al conţinutului, comitetelor comunale de partid, TID. politică 1975, p. 635—659 ; 732—
737
fost aceea că marea majoritate a al exigenţei comuniste. Unele ana­ pentru înlăturarea lor. Această pe­ BIBLIOGRAFIE :
comitetelor comunale de partid au lize ale organizaţiilor de bază de rioadă va trebui folosită pentru o — * * * Programul Partidului Comu­ — Nicolae Ceauşescu — România pe so­
construirii
drumul
societăţii
acţionat operativ şi bine pentru pe raza comunelor Şoimuş, Bătrîna, muncă concretă, susţinută, consa­ nist Român, p. 7—11 ; 21—2G ; cialiste multilateral dezvoltate,
214—2) G.
reorganizarea activităţii, în con­ — Nicolae Ceauşescu — Raport la voi. 4. Ed. politică 1970, p. 97—
formitate cu cerinţele puse de Dobra, Peştişu Mic ş.a. sînt su­ crată îndrumării şi sprijinirii dife­ cel de al Xl-lea Congres al 103.
conducerea partidului. In prezent perficiale, rezumîndu-se doar la renţiate a birourilor organizaţiilor P.C.R., p. 98—109. — Nicolae Ceauşescu — România pe
drumul
organizaţiile de partid concentrea­ enunţarea stărilor de fapte, iar de bază, lichidării neajunsurilor în — Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la cialiste construirii societăţii so­
multilateral
dezvoltate,
aniversării
ză şi distribuie mai bine forţele, măsurile stabilite — avînd un ca­ organizarea şi planificarea muncii adunarea consacrată Gheorghiu" voi. 10, Ed. politică 1974, p.
„Ştefan
Academiei
comuniştii, dispun de o capacita­ racter general — nu devin mobi­ acestora, repartizarea de sarcini pe 28 martie 1975. 628—632.
MAI POT FI CONSULTATE : — Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la
te sporită pentru înfăptuirea sar­ lizatoare, nu stimulează gîndirea comunişti şi controlul îndeplinirii — Era socialistă nr. 23/1974, p. 11—14, adunarea consacrată aniversării
cinilor. Fluxul activităţii de par­ şi acţiunea energică, de natură lor. Această cerinţă este cu alît articolul : „Programul partidu­ Academiei „Ştefan Gheorghiu".
lui — expresie a marxismului Ed. politică 1975, p. 14 ; 18—21.
tid este mai puternic orientat să înlăture neajunsurile şi să mai stringentă, cu cît intrăm în
. creator în România". — Nicolae Ceauşescu — Raportul la
spre problemele majore ale vieţii sporească eficienţa activităţii de cincinalul 1976—1980, caracterizat — Era socialistă nr. 24/1974, p. 3—7. Congresul al Xl-lea al P.C.R.,
— Era socialistă nr. 12/1975, p. 31—34.
satelor, ale activităţii cooperative­ partid. Pe de altă parte, multe prin noi cerinţe şi exigenţe căro­ în volumul Congresul al Xl-lea,
— Setul de planşe „Obiectivele fun­ Ed. politică 1975, p. 22.
lor agricole, fermelor I.A.S. şi din aceste analize, datorită faptu­ ra trebuie să le corespundă 6 ac­ damentale ale etapei următoare MAI POT FI CONSULTATE :
S.M.A. A crescut, de asemenea, lui că pregătirea materialelor este tivitate de partid la un înalt nivel a istoriei României socialiste". — Era socialistă nr. 20/1975, p. 31—34
— Munca de partid nr. 10 (consul­
competenţa, exigenţa şi nivelul lăsată pe seama unui singur om, calitativ şi de eficienţă. taţie) „Programul P.C.R. — car­ (consultaţie).
ta ideologică, teoretică şi politi­
că fundamentală a partidului, CURSUL : STUDIEREA POLITI­
expresie a aplicării creatoare a
marxism-leninismului în Româ­ CII EXTERNE ŞI A RELAŢIILOR
nia", p. G9—73. INTERNAŢIONALE ALE PARTI­
Delegaţi ai tineretului hunedorean la cel de al X-!ea CURSUL : STUDIEREA POLITICII DULUI COMUNIST ROMAN ŞI
ECONOMICE INTERNE ŞI IN­ R.S. ROMÂNIA.
TERNAŢIONALE A P.C.R.
Congres a) U.T.C. şi & X-a Conferinţă a U.A.S.C.R. BIBLIOGRAFIE : BIBLIOGRAFIE :
— * * * Programul Partidului Comu­ — Nicolae Ceauşescu — Raport la
Un muncitor destoinic, Colectivul de muncă nist Român, partea a Ill-a, p. cel de al Xl-lea Congres al
un om stimat şi res­ de la abatorul de pă­ G5—70 ; 80—98. P.C.R. Ed. politică 1974, p. 14—41.
pectat de tovarăşii de sări Bălata este apre­ — « * • Directivele Congresului al Xl- — Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la
muncă de la I.C.S. Hu­ ciat pentru rezultatele lea al P.C.R., partea I, p. 14— lucrările Consfătuirii cu activul
nedoara, şantierul 2 — dobîndite în producţie. 1G ; 43—60 ; 65—68 ; 72—77 ; 85— de partid şi de stat din dome­
construcţ.ii-montaj, este Firesc, unitatea fiind 90. niul comerţului exterior şi co­
tînărul Constantin Urî- nouă, aici lucrează şi operării economice internaţiona­
ta. Hărnicia, priceperea, foarte mulţi tineri. — Nicolae Ceauşescu — Raport Ia cel le. Scinteia, din 15 februarie 1975.
strădania necontenită Printre ei se numără de al Xl-lea Congres al P.C.R., — Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la
de a se depăşi pe sine şi Maria Peteleu. „Are partea a IlI-a, p. 47—69. Conferinţa pentru securitate şi
sînt mereu prezente în preocupări necontenite — Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la cooperare în Europa. Scinteia,
activitatea sa, nescă- pentru bunul mers al Plenara comună a C.C. al P.C.R. din 2 august 1975.
pînd însă niciodată din producţiei". „Cînd e şi Consiliului Suprem al Dez­ MAI POT FI CONSULTATE :
vedere să-şi ajute co­ nevoie, rămîne să mun­ voltării Economice şi Sociale a — * »• Lumea nr. 40/1975. Sinteze.
legii, să primească a- cească şi după orele de României din 21—22 iulie 1975. România şi cauza socialismului
jutorul lor. Tinerii au program". „Ca secreta­ MAI POT FI CONSULTATE : în lume, p. 18—20.
cîntărit bine meritele ră a organizaţiei de ti­ * * * — Documentare ale cabinetelor
sale în munca pe şan­ neret este în fruntea de ştiinţe sociale privind dez­ CURSUL : STUDIEREA PRINCI­
tier, dar şi ca membru tuturor acţiunilor" — voltarea economică a judeţului, PALELOR MOMENTE DIN ISTO­
al organizaţiei revolu­ ne-o descriu tovarăşii municipiului, oraşului, comunei. RIA PATRIEI, A MIŞCĂRII DE­
ţionare de tineret. L-au de muncă. In acelaşi — Revista economică nr. 39/1975, p. MOCRATICE ŞI REVOLUŢIONA­
16—19.
ales secretarul comite­ timp, dinsa nu uită că
tului U.T.C. de la şantier. Ca o recunoaştere deplină, este o cerinţă a fiecă­ CURSUL : STUDIEREA PRINCI­ RE DIN ŢARA NOASTRĂ.
ca o apreciere a muncii sale, conferinţa organizaţiei PIILOR MATERIALISMULUI DIA­ BIBLIOGRAFIE :
rui tînăr să-şi desăvirşească pregătirea. S-a înscris
Judeţene a U.T.C. l-a ales delegat la Congresul la liceul seral, unde obţine rezultate bune Ia învă­ LECTIC ŞI ISTORIC. — * • • Programul P.C.R. de făurire
al X-lea, candidat pentru organele centrale ale Uniu­ ţătură. Tinerii de la Avicola vor avea deci o me­ BIBLIOGRAFIE : a societăţii socialiste multilate­
nii Tineretului Comunist. rituoasă reprezentantă la Congresul al X-lea al U.T.C. ral dezvoltate şi înaintare a
— K. Marx, Fr. Engels — Opere ale­
se, voi. I. Ed. politică 1966, p. României spre comunism. Ed.
politică 1974, p. 11—44.
— Nicolae Ceauşescu — P.C.R. — con­
tinuator al luptei revoluţionare
Disciplină în muncă, ansamblu şi democratice a poporului ro­
de norme şi reguli specifice fie­ cunoaştere, ca şi de utilizarea co­ mân, al tradiţiilor mişcării mun­
cărei orînduiri sociale, determi­ dieţionar politico-eeonomic rectă a stimulentelor materiale şi citoreşti şi socialiste din Româ­
nat de relaţiile de producţie domi­ morale. Cadrul juridic care regle­ nia, in „România pe drumul
nante, privind încadrarea lucrăto­ mentează problemele referitoare desăvîrşirii construcţiei socialis­
rilor în procesul cooperării muncii, la d.m. în ţara noastră este cu­ te", voi. I. Ed. politică 1968, p.
în orînduirile împărţite în clase prins în „Legea organizării şi dis­ 335—415.
antagoniste, d. în m. constituie un ţa de muncă proprietarului capita­ flectare în noua atitudine faţă de ciplinei muncii în unităţile socia­ j- Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la
instrument de constrîngere a oa­ list, să se supună voinţei acestuia muncă, în respectarea normelor liste de stat" (nr. 1/1970), precum adunarea festivă consacrată a-
menilor muncii de a lucra în fo­ în producţie, să lucreze pentru el şi regulilor de comportare în pro­ şi în „Legea organizării producţiei niversării a 80 de ani de la crea­
losul exploatatorilor. în sclavagism şi să-i cedeze gratuit o parte din cesul muncii, în folosirea raţiona­ şi a muncii în agricultură" (nr. rea partidului politic al clasei
şi feudalism d. în m. s-a bazat pe rezultatele muncii sale. întărirea lă a mijloacelor de producţie şi a 4/1970). muncitoare din România. Ed.
constrîngerea extraeconomică; scla­ disciplinei capitaliste a muncii re­ timpului de lucru, în executarea politică 1973.
vul era silit să muncească, fiind prezintă un mijloc de intensificare lucrărilor la un nivel calitativ su­ întrecere socialistă, mişcare cu ţ— Nicolae Ceauşescu — Cuvintare la
ameninţat cu moartea, iar iobagul a muncii, de sporire a gradului de perior. Respectarea disciplinei so­ caracter de masă, exprimînd un sesiunea jubiliară a Marii Adu­
cu bătaia cea mai cruntă. D. în m. exploatare a celor ce muncesc. cialiste a muncii este de mare im­ înalt grad de dezvoltare a con­ nări Naţionale, dedicată celei
capitalistă se bazează pe constrîn­ Disciplina socialistă a muncii este portanţă în creşterea eficienţei ştiinţei socialiste a oamenilor mun­ de a XXX-a aniversări a eli­
gerea economică; ea este discipli­ o formă superioară de disciplină, muncii, bunăstării materiale şi spi­ berării României de sub domi­
na „foamei", Muncitorul, fiind lip­ izvorîtă din conştiinţa înaintată a rituale a. întregii societăţi. întări­ cii, care are drept scop stimula­ naţia fascistă. Ed. politică 1974.'
sit de mijloace de producţie şi âe celor ce muncesc în condiţiile pro­ rea disciplinei socialiste a muncii rea iniţiativei lor creatoare, mobi­ MAI POATE FI CONSULTAT volumul:
prietăţii socialiste asupra mijloace­ este condiţionată de dezvoltarea — M. Muşat — Continuitatea luptei
subzistenţă, şi ameninţat cu foa­ lizarea lor la realizarea şi depă­
lor de producţie. Ea este liber spirituală a lucrătorilor, de lărgi­ poporului român pentru înal­
metea, este nevoit să-şi vîndă for- consimţită şi îşi găseşte o vie re­ rea continuă a orizontului lor de şirea sarcinilor economice. tei® Idealuri de libertate socia-