Page 45 - Drumul_socialismului_1975_10

© MARŢI, 28 OCTOMBRIE 1975 Pcg. 5

f Î N GOL... ţ
i Un autocamion trimis de A-1
^ grocoop Deva a făcut o cursă 1
. in gol pină la Rapoltu mare ş J 1
\ retur. De ce ? S-au ivit ngînţe
I ? L- LL • L-l UU Ivit Ui-111 ţv- |
J ^
i iegeri la preţ şi calitate între \
tizarea—amplă acţiune economico- Pesitry îmbunătăţirea l C.A.P.) şi beneficiar, probleme i
' producător (ferma legumicolă a i
aprovizionării populaţiei /pe care şoferul (el trebuia săi
\ facă şi recepţia !) nu le-a pu-
1 lut soluţiona. Cine plăteşte, to- )
ială, de larg interes cetăţenesc (Urmare din pag. 1) ulei, margarină, unt, carne, brîn- ' tuşi, această plimbare ? «
zeturi, lapte de consum şi altele.
CIORBĂ UNICAT
\
judeţului va dispune de cantităţile
celorlalte
produse
necesare de cartofi, cartofi deshi­ a Alît in privinţa legumelor, cit şi i Şl APROVIZIONARE
agroalimentare,
pag. 1) vetre răsfirate, ou dificultăţi de sprijinul comitetelor şi birourilor drataţi şi fulgi de cartofi ; de le­ cantităţile acestea includ importan­ / CU ŢIRÎITA...
acces şi fără perspective de dez­ executive ale consiliilor populare gume, ceapă, rădăcir.oase, varză, tele sporuri rezultate din Hotărîrea J ...se practică pe scară .
prezentate cori­ voltare, să fie dezafectate în timp. municipale, orăşeneşti şi comunale, fasole uscată, fructe. Evident, aces­ Comitetului Politic Executiv. I tinsă la cantina muncitorilor.!
de partid şi de Peste 30 de localităţi rurale au a fost efectuată o analiză asupra ta este un fond de marfă deja e- Din partea populaţiei se cere o / constructori de pe platforma l'
ele au fost a- condiţii deosebite de dezvoltare ; posibilităţilor de reducere a peri­ xistent în depozite. folosinţă raţională a acestui fond ] Chişcădaga. Zile în şir, cu con- /
i ridicării ţinu- prin investiţii prioritare, în prima metrelor construibile stabilite in în ceea ce priveşte celelalte pro­ de marfă, să-i combatem pe cei l secvenţă, ciorba poartă numele
localitătilor se etapă, pină in 1980, se vor dezvolta 1973 ; propunerile evidenţiate au în duse agroalimentare, populaţiei i care, fără nici un motiv temeinic, i şi are componenţa de ciorbă ţă- i
1
sistematizare in localităţile Ilia, Geoagiu şi Ghelar, vedere ca odată cu actualizarea ul­ se vor livra în plus, în aceeaşi pe­ stochează produse în gospodăriile ţ rănească, iar aprovizionarea cu 1,
irice construcţie iar în următorii 10—15 ani, Baia de timelor ediţii ale schiţelor de siste­ rioadă, cantităţi sporite de zahăr, proprii. i cartofi şi alte produse se face l:
i regulă cel pu- Criş, Dobra, Pui şi Sarmizegetusa. matizare, perimetrele construibile 1 cînd bate vintul prin magazie h
în principalele în privinţa satelor răsfirate, de cu- ale celor 487 localităţi ale judeţu­ Fabrica de panificaţie Deva l sau plouă cu reclamaţiile. J
tate de-a lungul rînd sesiunea Consiliului popular lui să fie reduse cu aproximativ / Toţi factorii interesaţi ştiu l
e, de o parte şi judeţean a aprobat programul de 4 000 de hectare. trebuie să dea produse de ^ cîte ceva, dar nu fac ordine în Y
, precum şi în strămutare, pină în 1990, a tuturor — Aplicarea noilor prevederi i administraţia cantinei. Nu înţe- ţ
satelor reşedin- gospodăriilor situate în afara pe- privind sistematizarea teritoriu­ I legem de ce ! .
s construcţii de rimetrelor, precum şi măsurile pe lui şi a localităţilor impune re­ mai bună calitate! \ MONUMENTE ALE RISIPEI }
:ă în prezent cu care trebuie să le ia toate consi­ vizuirea şi adaptarea schiţelor
aluri. în spriji- liile populare în sprijinul cetăţeni­ de sistematizare la noile cerin­ Despre calitatea pîinii produse Ia că asemenea aspecte se intîlnesc şl l în Orăştie, în cartierul din l
1 strada Pricazului, se află citevaT
construieşte lo- lor care urmează a se strămuta. ţe de dezvoltare economico-so- Deva s-a mai discutat de multe ori la alţi producători de pîine.
■at un studiu cu — Sistematizarea teritoriului cială a judeţului şi localităţilor şi la diferite niveluri, s-a mai scris Mai grav este felul cum pri­ l platforme de gunoi, împrejmuite *
secţiuni de io- şi a localităţilor urbane şi ru­ sale. Ce acţiuni s-au întreprins şi in ziarul nostru. La timpul opor­ veşte conducerea unităţii situa­ / cu zid şi acoperite. Alături se t
unele
As­
itru mediul ur- rale are drept scop restrînge- în această privinţă, şi care este tun s-au luat şi nevoiţi măsuri. revenim ţia existentă. într-o discuţie cu ) află nişte recipiente de colec- !
(tarea gunoiului, reprezen tind e- i
să
însă,
sintem
tăzi,
ntru mediul ru- rea perimetrelor construibile la stadiul de elaborare şi aprobare pentru că in ultimul timp calitatea directorul fabricii, ing. Vasile
:
acesta
Clonda,
„Sîn-
au fost prezen- strictul necesar, folosirea raţio­ a schiţelor de sistematizare con­ pîinii la Deva, în anumite zile, nu tem conştienţi ne spunea deficienţe, i fortul de gîndire al tehnicieni-**
că
avem
iblice şi dezbă- nală a acestora, prin amplasa­ form cerinţelor cuprinse în Pro­ mulţumeşte cumpărătorii. şi încă multe. Controlul pe faze nu 'lor de la I.J.G.C.L. pentru a da.*
n baza sugestii- rea judicioasă a locuinţelor şi gramul partidului şi a Legii sis­ De ce toate acestea 7 De ce nu esto c corespunzător şi nici la produsul ^o rezob’nre mai practică unei'ţ
soluţii sînt în a platformelor industriale şi re­ tematizării ? în fiecare zi pîinea aceeaşi, adică finit nu se face cu răspunderea cu­
î, ' lirmînd a fi darea în acest fel în circuitul — Pînă în prezent au fost actua­ la fel de bună 7 Ce se întimplă la venită. Am făcut tot ce se poate
7
Deva
de
za proiecte tip, producţiei agricole a unor im­ lizate şi definitivate noile ediţii Fabrica întrebări panificaţie am din încercat să face". Chiar tot 7 Nu se găsesc căi
Sînt
cărora
să poată alege portante suprafeţe de teren. ale schiţelor de sistematizare ale le găsim răspuns printr-o recentă eficiente de combatere a indisciplinei
convenabile. Cum s-a acţionat şi se va ac­ municipiilor Deva şi Petroşani, ale vizită la fabrică, însoţiţi de tovarăşa tehnologice în fabrica de la Deva 7
mică
dotarea
oartidului şi Le- ţiona în viitor în această di­ viitoarelor centre economice şi so­ ing. Ana Szegedi, inspector la In­ E drept, a capacitatea obligă la şi supraîn­ l probleme de salubrizare de care i-
actuală
fabricii
i prevăd măsuri recţie şi ce suprafeţe de teren ciale cu caracter urban : Ilia, Geoa­ spectoratul judeţean pentru controlul cărcarea vetrelor şi cuvelor, la supra­ I OL
' se izbeau zilnic. Platformele res- IL iCUiUUUClC ICh" l
iţirea grupării au fost şi se estimează a fi re­ giu, Ghelar şi ale oraşelor Brad, calităţii produselor. solicitarea oamenilor, Ia forţarea pro­ ) pective, care costă fiecare cîteva L
iurul centrelor date circuitului agricol ? Călan, Haţeg, Orăştie şi Simeria. Şi, ca să intrăm direct în subiect, cesului tehnologic . Dar asemenea i mii de lei, aţi ghicit, nu au fost 7
e dezvoltate şi — Aşa după cum Legea sistema­ Pînă la finele lunii noiembrie a.c., iată cîteva constatări : Cauzele da­ probleme sînt vechi la fabrica din 1 folosite niciodată, dovedindu-se j
e a deveni ora- tizării are în vedere ca problemă odată cu definitivarea prevederilor torită cărora calitatea pîinii sau a Deva, prea vechi ca să mai consti­ l nepractice pentru depozitarea şi /
u-
lasă
zntru dezafecta- esenţială folosirea judicioasă a te­ de plan cincinal în profil terito­ altor produse de sînt panificaţie multe. Am tuie o scuză admisibilă. E de datoria / încărcarea gunoiului menajer. 3
să
de
partid
mai
dorit
neori
organizaţiei
determine
de
lici, cu o popu- renurilor din interiorul perimetre­ rial, se vor actualiza schiţele de spune totuşi că pe primul loc se luarea în continuare de măsuri ferme \ Dar asemenea „monumente" de i
i scădere şi cu lor construibile, Comitetul executiv sistematizare pentru municipiul Hu­ situează nerespectarea riguroasă a şi urgente pentru întărirea discipli­ / risipă nu se află numai la O- /
irupare în alte al Consiliului popular judeţean a nedoara şi pentru toate comunele, tehnologiei de fabricaţie, neurmări- nei tehnologice ! Unele au fost deja i răştie. Unitatea de gospodărie a \
ăsuri s-au luat luat măsuri ferme pentru respecta­ în vederea informării cetăţenilor a- rea cu atenţie şi răspundere a fie­ luate — am putea aminti numirea l adoptat noul său sistem în tot'll
această privin- rea cu stricteţe a perimetrelor con­ supra problemelor privind sistema­ cărei faze de producţie, Dacă la a- unor recepţioneri ne fiecare schimb, /judeţul. Dar în unele cartiere*
adăugăm
:tivă mai largă ? struibile stabilite în noiembrie 1973, tizarea localităţilor în perioada cestea mai se face faptul că nu obligativitatea şefilor de echipe de ) noi, cum ar fi la Hunedoara, se t
omogenizarea
întotdeauna
fa­
respectarea
de
1970, în baza urmărindu-se ca toate construcţiile 1976—1980, în noiembrie—decembrie loturilor de făină ce intră in fabri­ a urmări instituirea reţetelor penalizări ( proiectează şi execută în conţi—1
bricaţie,
unor
e sistematizare să se realizeze în interiorul aces­ a.c., consiliile populare locale vor caţie, că recepţionarea produselor fini­ pentru daune aduse calităţii. Am 1 nuare acele platforme nepracti-1
lui, am stabilit tora, începînd din zonele centrale organiza dezbateri pe marginea a- te este făcută de multe ori cu super­ consemnat şi unele promisiuni în acest l ce. Ştiţi cine e beneficiarul de l
:ondiţii de dez- către cele marginale. în scopul îm­ cestor schiţe de sistematizare. ficialitate, ca să nu mai amintim şi sens. Aşteptăm materializarea lor, / plan pentru noile ansambluri de 1
cele care, avînd bunătăţirii densităţii de locuire, cu N. BADIU altele, putem să ne facem o ima­ adică piine de calitate tot mai bu­ \ locuinţe proprietate de stat ? I
gine reală despre ceea ce grevează nă în magazine. l I.J.G.C.L. J
asupra calităţii pîinii produse la } CODAŞI )
Deva. Şi ne-am permite să spunem DOINA COJOCARU ţ Cornel Jurca este strungar, iar 4
PRIN CONTRACTĂRI SI ACHIZIŢII
Ba formaţiilor sanitare de Cruce roşie — MAI MULTE PRODUSE PENTRU APROVIZIONAREA POPULAŢIEI l Marius Iacobescu frezor, amîn-il
* doi la I.M.M.R. Simbria, secto- V
Măsurile luate de conducerea par­ In acelaşi timp, primarul sublinia \ rul mecanic. Primul nu produce i
! nimic zile în şir, adică
trage,J
tidului nostru populaţiei au îmbunătăţirea ca au fost luate măsuri ca unităţile ) chiulul lingă strung cit îi ziu- f
pentru
aprovizionării
fost
pri­
pe
de
raza
să
comunei
P ine. iotarea Insă ou mulţumeşte mite de^Hpe locuitorii comunei satisfacţie de confecţii, ţesături sortiment bogat i lica de lungă, al doilea s-a spe-
comerciale
bucurie
şi
itiSHnultă
un
populaţiei
asigure
' cializat în... absenţe nemotiva-1
încălţăminte,
şl
şi
noastre
— ne spunea Manea Tovică, secre­ pentru sezonul de toamnă-iarnă şi ^ te. Tovarăşii de muncă din în- ţj
tarul comitetului de partid şi prima­ produse alimentare de bază. Ne în­ / treprindere se ruşinează de is-.l
le sanitare de necesare pentru a acţiona eficient. Baza judeţeană de aprovizionare rul comunei Brănişca. Am răspuns grijim ca populaţia să găsească în
•maţii de volun- Pe linia instruirii sanitare şi asi­ tehnico-materială recepţionează co­ şi vom răspunde cu noi realizări, magazine tot ce are nevoie, să-i fie 1 prăvile celor doi şi încearcă să-i V
gajul necesar de gurării unui volum corespunzător de menzi pentru astfel de dotări, de sporind contribuţia noastră la apro­ cit mai bine satisfăcute cerinţele. 1 ajute să se încadreze şi ei în£
alitate, puse în cunoştinţe teoretice şi practice, spi­ multă vreme, şi este în măsură să vizionarea populaţiei cu produse agro­ Pentru a contribui la asigurarea unor .* rînd cu cei harnici, punctuali şi >
către cetăţeni a talele municipale şi orăşeneşti au onoreze aceste comenzi, unităţi cum alimentare. Anul acesta, de exemplu, cantităţi sporite de produse agroali­ l corecţi. t
î necesare acor- repartizat pentru fiecare formaţie sînt Centrala minereurilor Deva, de la gospodăriile populaţiei s-au con­ mentare pentru populaţia de la o-
ir. Misiunea lor sanitară cîte un cadru medical care tractat 3 612 hl lapte şi s-au livrat pînă raşe — a continuat primarul — ac­ i TACIMURILE NU FAC PARTE ?
int pe care-1 au să răspundă, aşa cum se prevede în Termocentrala Mintia, I.T.A. Deva, la 1 octombrie 2 959 hl. Pînă la sfîr- ţionăm acum pentru achiziţionarea / DIN MENIU ! V
i activităţi nor- regulamentul de organizare, de pre­ I.M. Hunedoara, Revizia de vagoane şitul anului se vor livra peste planul de cartofi, fasole, sămînţă de dovleac J Cantina-restaurant „Siderurgis-,^
i chiar în anu­ gătirea lor teoretică şi practică. Du­ Petroşani, exploatarea minieră, pre- anual mai bine de 200 hl. Au fost ş.a. Am şi achiziţionat 2 000 kg car­
paraţia şi „Vîscoza" din Lupeni,
ale vieţii sociale, pă o amănunţită verificare pe te? E. M. Vulcan, exploatarea minieră şi contractate peste 450 capete animale, tofi, 500 kg fasole şi 300 kg sămînţă ’ tul", din Hunedoara, serveşte |
microcan
subliniată şi de ren, se poate trage concluzia că In­ iar cooperaţia de consum a achizi­ de dovleac. Hotărîrile Comitetului Îmîncare caldă în 11 microcan-, I 1
tica pe care o struirea teoretică şi practică decurge termocentraia Paroşeni, Freparaţia ţionat de la populaţie produse în va­ Politic Executiv şi indicaţiile tovară­ tine, amplasate în principalele; 1
e bună a aces- în bune condiţii, că lecţiile au acce­ Coroeşti, E. M. Petrila şi Lonea, loare de 870 000 lei, cu peste 500 000 şului Nicolae Ceauşescu sînt pen­ / secţii ale combinatului. O dată? ţ âi
precizată prin F. I.L. Brad, F.I.L. şi întreprinderea lei mai mult faţă de prevederile pla­ tru noi un program de acţiune prac­ ţ cu mîncarea, asigură şi tacîmu- <
cursanţii
şl
de Stat in res- sibilitate, că,. împreună, importanţa a- chimică Orăştie şi altele, nici mă­ nului. tică, în plină desfăşurare. l rile respective. Numai că mulţii
au
instructorii
înţeles
llor economice cestei activităţi, răspunderea ce Ie car nu au depus comenzi la ‘dintre cei care servesc masa. ;
pecialitatc. B.J.A.T.M. In asemenea situaţie se
revine. Asemenea grupe sanitare a- află şi o scrie de comune. {„uită“ să înapoieze tacîmurile. !
vigoare a De- vem la întreprinderea de utilaj mi­
•e reglementează nier Petroşani, U.U.M.R. Crişcior, Comisia judeţeană de Cruce roşie F o t o c r î î i c ă 1 în cazul acesta, zilnic se cer?
ir r„:nitarr de C.S. Hunedoara, E.M. Vulcan, I.R.E. împreună cu B.J.A.T.M. au interve­ j scoase din magazie alte furou
a Judeţeană de Deva, I.V. Călan şi în alte unităţi. nit la furnizorii din ţară pentru li­ i liţe, ceea ce nu-i corect. Tari-
le municipale, vrarea inventarului necesar dotării 1 murile nu fac parte din meniul'
, din intreprin- Dacă astfel stau lucrurile în pri­ formaţiilor — tărgi, genţi, chingi, l de fiecare zi. Trebuie să le fo-,
teoretice
instruirii
trecut la orga- vinţa privinţa dotării grupelor şi şi practice, uniforme. Oficiul farmaceutic asigu­ / losim o vreme mai îndelungată.
în
pos­
posturilor sani- turilor sanitare, deşi au trecut doi ră medicamentele necesare dotării.
, constituindu-se ani de la intrarea in vigoare a de­ Cei ce nu s-au ocupat la timpul 1 S-OR FI EVAPORAT ?
ie. La constilui- potrivit de această problemă au da­ ţ Revizia dc fond efectuată la.
tăţile economice cretului, stadiul în care se află do­ toria să treacă de urgenţă la do­
tarea lor e nesatisfăcător. E adevă­ 1 C.A.P. Ohaba a scos în evi-
ste, organele de rat, acţiunea aceasta nu putea fi tarea formaţiilor sanitare respective, I denţă, între altele, un prejudi-
idministrative şi concentrată pe un interval de timp cu alte cuvinte, să respecte şi să a- l ciu de peste 5 600 lei, adus avu-
.. au acordat tot prea scurt, ea presupunînd consti­ plice Decretul 561/1973, întrucît răs­ / ţiei obşteşti. Magazinerul Viorel
a şi încadrarea tuirea fondurilor necesare, lansarea punderea materială, în acest sens,
ie fără a stin- de comenzi etc. Doi ani însă, so­ nu poate fi transmisă altor organe ) Bulzan şi cazangiul Elisabeta «
r formaţii pre- cotim noi, constituie timp suficient decît acelora stabilite prin actul nor­ \ Bulzan nu-şi pot explica cum !
14. Au fost or- pentru conducerea oricărei unităţi mativ reglementar. i au ieşit cu o lipsă de peste,.
i şi oraşe 99 de economice spre a fi acţionat în a- ) 200 1 ţuică. S-o fi evaporat sau
>J
la comune 61 de cest scqp în mod operativ, mai cu VICTOR COCA Inu, vinovaţii sînt buni de plată..
total de 2 880 de seamă că în legislaţia ce stă la baza secretarul Comitetului executiv
eastâ o dată în- organizării activităţii grupelor şi / CE-I DE FĂCUT ?
etapă, s-a pus posturilor sanitare de prim-ajutor al Consiliului popular judeţean, I Duminica după-amiaza, în. .
de specialitate a se află rezolvate, sub aspectul legii, preşedintele Comisiei judeţene
arca lor cu cele toate aceste probleme. Dar, deşi de Cruce roşie ] municipiul Deva, nu ai de unde' ■
(cumpăra un timbru pentru ai j
/ putea expedia o felicitare, o |
^ilustrată, un plic sau o carte' !
de zile îngrijiri medicale. în ar­ (poştală. Aceasta, pentru că toa-. i
comerţului
de
chioşcurile
ţâraix Juridic ticolul următor, părţi este exclusă, / stat care vînd şi efecte poştale»,
îte
1
posibilitatea
182,
între
împăcării
dacă consecinţele faptei sînt pier­ jse închid la ora 14,00. Poşta,
derea sau încetarea funcţiei unui 1 nu are nici ea timbre de vin- I
măsură de cle- sa cu un an de închisoare, la care simţ sau organ, o infirmitate per­ 'zare la ghişeele care funcţio- i
l nează duminica. Este deci vor-
legiuitor unor se adaugă cele 280 de zile pentru manentă fizică sau psihică, sluţi- / ba, şi din acest punct de vede-
te pentru anu- care societatea îi acordase credi­ rea, avortul sau punerea în pri­ ) re, de grija pentru mai bunaŢ
în cazul că se tul moral. mejdie a vieţii şi în general ori­ l servire a marelui public. Se
psa îşi poate De un tratament asemănător ce vătămări pricinuite integrităţii 1 vede însă că uneori aceasta e.'i
prevenţie gene- „s-a bucurat" Gheorghe Prundoiu, corporale sau sănătăţii, care ne­ l uitată. Ce-i de făcut ? Aşteptăm
iar fără execu- căruia l se graţiase o pedeapsă cesită pentru vindecare mai mult / ca răspunzînd la această între-1|
ilte cuvinte, un de un an închisoare, dar care se de 60 zile îngrijiri medicale. în j bare, cei vizaţi să ne comunice.)!
ît de societate, apucase de afaceri personale cu asemenea situaţii, însuşi legiuitorul soluţiile la care au ajuns.
i credit, socie- camionul I.F.E.T. prevede imposibilitatea împăcării.
in cauză o a- Alexandru Bodochi din Hune­ CINEVA A ARS MANGALUL
ître care şi a- © Cînd împăcarea nu poate a- doara a aplicat părţii vătămate, Mai multe unităţi de alimen­
îrşi intenţionat nula caracterul penal al faptei. Ar­ T.C., mai multe lovituri c.u o coa­ taţie publică din Orăştie n-au
antisocial. în ticolele 180 şi 181 din secţiunea dă de lopată peste mină, fractu- i putut servi cu cîteva zile în
asemenea fap- „Infracţiuni contra vieţii, integri­ rindu-i-o şi produeîndu-i leziuni La centrala termică nr. 3, din cvartalul 30 Decembrie din Simeria, 1 urmă preparate de la grătar
tăţii corporale şi sănătăţii" din ce au necesitat 90 de zile îngri­
iiciat de graţie- Codul penal prevăd pentru ase­ jiri medicale. încercările de îm­ sînt racordate 220 de apartamente. în prezent, cînd în toate localităţile l pentru banalul motiv că... nu au-
neficiu şi exe- menea fapte pedepse cu închi­ păcare, deşi s-au făcut, au fost a- judeţului se furnizează căldură in sistemele de încălzire centrală, cei 220 / avut mangal. Ştiţi unde se face,
lapsa stabilită soare sau amendă penală, dar lasă nihilate de dispoziţiile legii. A.B. de locatari nu pot beneficia de ea. De ce 7 „Povestea" nu e chiar aiit ţ mangalul? La Sibişel. Nici o
de simplă. Dar nu locatarii au complicat-o. Totul a pornit de la coşul
1
:ţiur\e intenţio- şi posibilitatea împăcării intre a fost condamnat la doi ani în­ centralei. Constructorul zice că I-a făcut după proiect. Beneficiarul, i scuză nu poate fi admisă pentru;
răiliasă neexe- părţi. Punerea în mişcare a acţiu­ chisoare pentru această faptă. I.J.G.C.L., nu preia centrala «Un cauză că coşul nu are dimensiuni cores­ lo astfel de „pană" în alimenta-, i
-se beneficiul nii penale se face ca urmare a Două aspecte privind modul cum punzătoare. In disputa lor nu s-a găsit un arbitru eficient. Beneficiarul Iţia publică din Orăştie. Asta
/presupune că cineva, care tre--
arol beneficia- plîngerii părţii vătămate. Ca o acţionează legea penală şi care în­ a făcut ce a putut. S-a adresat Comisiei de disciplină în construcţii în ţbuia să rezolve această proble-
la
două
rînduri.
Aceasta
ieşit
a
faţa
dar...
adevăratul
beneficiar,
locului
îtru un număr condiţie pentru împăcare, legea deamnă la reflecţii pe cei tentaţi cele 220 de familii, continuă să stea în frig. Colac peste pupăză, rezer­ imă de aprovizionare, a... ars
r a sustras din prevede ca prin actele de violen­ să nesocotească legile noastre. voarele de combustibil special s-au „pierdut" sub mormanele de pămint, 'mangalul. ,,
bluză în va- ţă să nu se fi produs vătămări moloz şi alte materiale care zac in vecinătatea centralei. Săgeata neagră
ind prins cu a- corporale care necesită pentru vin­ Grupaj realizat de din fotografie indică coşul cu pricina. \ REPORTER \
plăteşte fapta decare un termen mai mare de 60 procuror lOSlF POP Foto : V1KG1L ONOIU