Page 6 - Drumul_socialismului_1975_10
P. 6
Pag. 0 DRUMUL SOCIALISMULUI @ NR. 6083 9 MARŢI, 7 OCTOMBRIE 1975
( Fiecare şcoală, cu plan de producţie
A înceout festivalul „Sarmis 75 | - Fiecărui elev, un loc'de muncă
Adeverinţă de atestare
„Prin prezenta se adevereşte că afla nici un elev. „Am insistat să
eleva Gîf Deak Maria, din anul se organizeze munca în schimbul 1
IV, liceul real-uman Lupeni, a e- din două motive — ne spune Ion
fectuat practica in producţie în Dreptate, maistru mecanic princi
anii şcolari 1975—1974 şi 1974—1975 pal. In schimbul II, numărul mun
în întreprinderea noastră, la sec citorilor e prea mic, iar al elevi
ţia fire şi finisaj textil, meseria lor prea mare. Nu se poate asigu
prelucrat fire artificiale, iar la e- ra o bună coordonare şi pregătire.
xamenul de atestare a obţinut me In schimbul I putem încredinţa
dia 10, fiind declarată calificată in fiecărui muncitor cîte un elev.
meseria prelucrări fire artificiale". Avem asigurate, astfel, şi supra
Semnează ing. Rodica Tatulici, di vegherea in. pregătirea elevului, şi
rectorul I.F.A. „Vîscoza" Lupeni. respectarea de către acesta a nor
Opt dintre cele 14 eleve licee melor de tehnica securităţii
ne, atestate în vară, au obţinut muncii".
nota 10, iar şase, nota 9. E adevă Ideea nu e rea. Dimpotrivă. Se
rat că pe Maria Gîf Deak nu am pare, însă, că nu e cunoscută, încă,
întîlnit-o in secţiile fabricii, ci am de toţi factorii răspunzători de
ascultat-o vorbind, cu emoţia stu activitatea productivă a elevilor —
dentului debutant la deschiderea şi în primul rînd de conducerea
noului an universitar de la I.M. liceului.
Petroşani. Dar Maria are, ca si Dat fiind profilul atelierului me
mulţi colegi de promoţie, o califi canic al minei — de întreţinere —
care. O meserie însuşită în anii activitatea productivă a elevilor e
de liceu, care a pregătit-o pentru mai dificilă, ca şi pregătirea gruî
muncă prin muncă, aşa cum sînt pelor de fete. Inginerul Ghcorghe
educaţi azi elevii ţării’ ca urmare Tvein, şeful sectorului electrome
a noii orientări puse de partid în canic al minei Lupeni, propune în
faţa învăţămîntului de toate gra acest sens „organizarea în cadrul
dele. liceului a unui laborator electro
— Această orientare fermă spre tehnic. In dotarea acestuia promis
Montajul literar-muzical „Partidul — — România", prezentat Ia Casa de cultură din Hunedoa- tem tot sprijinul. în cadrul lui -se
ra, in interpretarea tinerilor de la Grupul metaiurgic, cu prilejul deschiderii celei de a Vl-a ediţii producţie a căpătat în şcoala noas va face o instruire, pe profil, a
a festivalului „Sarmis". tră caracter practic, pregătirea
prin şi pentru muncă a elevilor grupelor de fete. La absolvire, e-
(Urmare din pag. 1) Vulcan şi Lonea, debutul festivalului a constat în desfăşurîndu-se atît în atelierele- levele ar putea ajunge să lucre
prezenta masivă şi aplaudată a numeroase echipe şcoală cît şi la întreprinderea „Vîs ze la tablouri de comandă sau în
tat de elevii Grupului şcolar metalurgic, taraful a de artişti amatori. coza" (pentru fete) şi la E.M. Lu- unităţi specializate pe producerea
oferit publicului un microrecital de muzică popu Dintre manifestările desfăşurate ieri, o consem penî, unitatea patronatoare. Lu aparatelor de măsură şi control.
lară ; la Simeria, în cursul dimineţii, iar seara la năm pe cea de la Hunedoara, unde, la clubul „Si- crăm pe baza planului de produc Consider că un asemenea labora
Orăştie, a evoluat ansamblul folcloric „Doina Mu derurgistul", prof. univ. dr. Sergiu Tamaş, şef de ţie — precizează prof. . Dimitrie tor ar avea utilitate".
reşului“ din Arad; la Gurabarza, peste 200 de spec catedră la Academia „Ştefan Gheorghiu" din Bucu Dumbravă, directorul liceului — Nici această idee nu e rea. Dar
tatori au asistat la programul folcloric prezentat reşti, a prezentat expunerea „Modalităţi în activi fiecărui elev asigurîndu-i-se loc de să nu rămînă la stadiu de pro
de artiştii amatori din localitate. La Brad, deschi tatea organelor şi organizaţiilor de partid privind muncă în activitatea de pregătire punere ! Cît priveşte pregătirea
derea festivalului a fost marcată de vernisajul sa ştiinţa conducerii şi organizării producţiei". Aceeaşi practică. Cu întreprinderea patro practică a elevilor în atelierul mi
lonului etnografic permanent cuprinzind colecţia expunere va fi prezentată azi şi în oraşul Brad. natoare avem încheiat contract nei, se cuvine mai multă atenţie
de lucrări aparţinînd lui Ştefan Safian. „Săptămina_ manifestărilor politico-ideologice“ va pentru acest nou an şcolar, cu din partea ambelor părţi: şcoală
Salonul cuprinde lucrări în lemn ale meş continua pînă simbătă şi va fi marcată prin nume comenzi în valoare de ' 59 000 lei". şi întreprindere. Muncitorul să fie
terilor populari Aurel Petrişor din Ocişor, N. roase simpozioane, dezbateri, seri de întrebări şi Prin acelaşi contract, „E. M. Lu răspunzător de pregătirea elevului
Francisc din Brad, N. Nicodim din Brusturi (corn. răspunsuri, seri de calcul, expuneri, deplasări ale peni permite efectuarea unor lu încredinţat, elevul să se încadreze
în disciplina de producţie, să poa
Hdbnagiu), I. Jude din Tătărăşti, precum şi unele caravanei cultural-educative, colocvii pe teme de crări în atelierul de mecanică, tă obţine, fără ezitare, la termi
lucrări din ceramică ale unor cunoscuţi olari din politică externă, dialoguri cu publicul, urmate de între orele 14—20, în zilele de narea şcolii, adeverinţa de atesta
miercuri, joi şi vineri". Numai că
spectacole, proiecţii de filme documentare, montaje
Obîrşa, Tirnăviţa şi Hălmăgel. literar-muzicale ş.a. joi după-amiază, în atelierul de re, de calificare !
In Valea Jiului, la Petroşani, Peirila, Lupeni, C. DEVEANU mecanică al minei Lupeni nu se LUCIA LICIU
Educaţia ateist-ştiinţifică- un domeniu in care se impune Pionieria — şcoală
da educaţie comunistă
o nai mare diversificare a modalităţilor de realizare
Cravate roşii. Locurile isto „Bucătarul iscusit", de orientare
Educaţia ateist-ştiinţifică repre comună se rezumă la susţinerea urmare, cunoaşterea şi aplicarea rice de la Lupeni, Ţebea, Grădiş turistică, tir şi multe alte mani
zintă astăzi o latură cu aspecte unei expuneri şi la deplasările politicii marxist-leniniste, ştiinţifi tea Muncelului, Mesteacăn, Sarmi- festări recreativ-educative au atras
deosebite în ansamblul activită periodice ale brigăzii ştiinţifice în ce a partidului nostru, spiritul de zegetusa, Baia de Criş, ca şi plat mii şi mii de pionieri în mijlocul
ţii educaţionale pentru formarea diferite localităţi. învăţătorul Ioan solidaritate, demnitate umană, e- formele siderurgice şi incintele naturii din Parîng, Pădurea Bejan
în conştiinţa oamenilor a con Pil din Gînţaga ne spunea că şi -galitatea deplină a oamenilor în exploatărilor miniere din Valea şi Poiana Ruscăi.
cepţiei materialist-dialectice des aici tot expuneri se organizează, faţa legilor, raţiunea sînt cîteva Jiului, au cunoscut, în aceste zile gg Porţi deschise. 37 de cercuri
pre lume. De aici rezultă şi im în cadrul aşezămintelor culturale, dintre direcţiile spre care trebuie de toamnă, momente cu adinei ale Casei pionierilor din Deva
portanţa deosebită care se acor desigur, se organizează şi alte să se îndrepte activitatea ateist- semnificaţii educative — primirea şi-au deschis, joi, porţile unor
dă acestui domeniu, locul im manifestări educative — vizionări ştiinţifică. Or, o expunere. lunară de noi şcolari in organizaţia revo frumoase şi instructive activităţi.
portant pe care-1 ocupă educaţia de filme şi tv., activităţi de club, sau bilunară, o deplasare a brigă luţionară a pionierilor. Aproape De remarcat că jumătate din a-
ateist-ştiinţifică în programele joi ale tineretului ş.a., dar cele zii ştiinţifice şi din cînd în cînd cîte 7 000 de elevi au încercat — de la cestea au profil tehnico-ştiinţific,
aşezămintelor culturale. care abordează direct şi frontal un film documentar despre origi începutul noului an şcolar — sen 35 la sută — profil artistic, iar ce
„Educaţia ateist-ştiinţifică, or chestiunile privind credinţele mis nea şi evoluţia omului înseamnă timentul emoţionant al legămîntu-
ganizarea desfăşurării ei în co tice, practicile religioase, se re prea puţin, mult prea puţin avînd lui sub falduri tricolore, al primi lelalte turistic-sportive. Rezultate
muna noastră — ne declara Si- zumă doar la două modalităţi de în vedere importanţa domeniului. rii cravatei roşii cu tricolor. Cei le de prestigiu obţinute de nu
mion Ciacu, directorul căminu expresie. Fără a avea nimic îm aproape 7 000 de noi pionieri fac meroase cercuri pe plan munici
lui cultural din Bretea Română, potriva unor asemenea manifestări Dacă asistăm astăzi la un înce parte din promoţia ■ celei de-a IlI-a pal, judeţean şi naţional, în anul
— a constituit în urmă cu cîteva (care atunci cînd sînt interesante put de cristalizare a tematicii în Conferinţe Naţionale a Organizaţiei şcolar trecut, rie obligă să ne pre
luni obiectul unei analize în bi polarizează atenţia auditoriului), sens pedagogic — cicluri, lecţii pionierilor. gătim temeinic. (Pionier Dorcl Dia-
roul comitetului comunal de par se constată în general o slabă uti ş.a. — se impune neapărat şi o gg „De treci codrii de aramă", conu, Clubul presei Deva).
tid. Dintre măsurile stabilite cu lizare a mijloacelor moderne de mai mare varietate în prezenta „Freamăt de codru" şi „La fîntînă gg Un club al pionierilor. Sus,
acel prilej aş consemna întocmi comunicare, a materialului docu rea problemelor, tematicii, arsena la Sîncrai", sînt cele trei mari ac la Cerbăl, a luat fiinţă în incinta
rea unul plan de muncă precum mentar, a demonstraţiei, experi lul actual al practicii culturale ţiuni educative desfăşurate, dumi internatului şcolii, un club al pio
şi constituirea colectivului de lec mentului ş.a. — ceea ce duce de oferind aşezămintelor culturale ru nică, în municipiile Petroşani, nierilor. Înzestrat cu aparate mu
tori. Totodată, în luna august fapt la o argumentare necores rale largi posibilităţi de realizare Deva şi Hunedoara. Concursurile zicale, jocuri de şah şi remi, clu
a.c., s^a înfiinţat, sub egida con punzătoare a ideilor. Cu toată a unei educaţii ateist-ştiînţifice, „Culorile toamnei" (desen), „Tot bul pionierilor îşi’ anunţă, de la
siliului comunal al Frontului U- strădania de pînă acum a factori bogată în conţinut şi atractivă. înainte" (învăţarea cîntecelor pa primele întilniri organizate, o re
nităţii Socialiste, Comisia centru lor culturali din comună, activita triotice), „Cetina de brad" (muzi creativă şi instructivă activitate.
difuzarea cunoştinţelor cultural- tea de educaţie ateist-ştiinţifică C. DROZD că populară), „Carnaval, carnaval". (Anton Zefir — Cerbăl).
ştiinţifice, cu plan concret de rămîne totuşi schematică, iar re
manifestări. Menţionez că şi că petarea aceloraşi forme de pre
minul cultural are un plan tri zentare duce la plictiseală. fradiţie şi continuitate pe meleaguri hunedorene
mestrial cuprinzind obiective, A face educaţie ateist-ştiinţifică,
sarcini comune pentru toate aşe- în condiţiile cînd avem în faţă
eămintele de cultură de pe raza un cincinal al revoluţiei tehnico- ineri io iiefar la sflrsitui secolului al XVIII-lea
comunei ce cuprinde şi aportul ştiinţifice, înseamnă a milita pen
organizaţiilor de sindicat, femei tru debarasarea unor idei retro
şi tineret". grade, mistice, pentru formarea
Practic însă, am constatat că unui om care-şi dedică întreaga In a doua jumătate a secolului pitoriile de pe domeniul Hune Extragerea „pietrei de fier" şi
activitatea ateist-ştiinţifică din capacitate slujirii societăţii. Prin al XVIII-lea mineritul din Tran doarei şi chiar din afara lui. Pes prelucrarea fierului pe domeniul
silvania a cunoscut o perioadă de te 200 persoane din 163 de familii Hunedoara a fost cunoscută din
dezvoltare, ca urmare a cererilor aveau ocupaţii miniere, după cum cele mai vechi timpuri. Tot timpul
sporite ale societăţii din acea pe rezultă dintr-o conscripţie de la populaţia locală a fost aceea care
a asigurat forţa de muncă nece
avut
carnet cultural rioadă. Această dezvoltare a socia 1775. marea majoritate a sară, de la cele mai simple ope
repercusiuni
asupra
vieţii
Deoarece
raţii şi pînă la muncile cu cea
cei
nobilime,
cei
deposedaţi
de
.- ' - .. . . .w . . . L , , le. In minerit îşi găseau ocupaţia locuitorilor din Ghelar erau cu mai înaltă calificare. Se impune
prinşi în ocupaţii miniere, în mod
care, din averea pe care o mai natural trebuia să beneficieze de atenţiei faptul că, din cei 200 de
VERNISAJ versitatea Bucureşti, membru în aveau încă, nu puteau să-şi asi privilegiile miniere. Autorităţile muncitori, numai 8 sînt străini.
comitetul societăţii. gure nici pe departe cele necesare au tergiversat recunoaşterea sta Aceştia sînt muncitori fără o ca
Ieri seara, la Galeriile de artă în aceeaşi zi, la Deva, în aduna vieţii. tutului de miner pentru ghelă- lificare specială. In schimb, din
ale Fondului plastic din Deva, a rea de dare de seamă şi alegeri a Curtea vieneză interesată în reni şi atunci ei, cu de la sine tre localnici găsim 8 prim-topitori,
avut loc vernisajul expoziţiei de Filialei Deva a Societăţii de ştiin sporirea producţiei miniere a luat putere, au refuzat să mai plăteas 6 ajutori de topitori, 18 mineri,
grafică şi pictură a artistului plas ţe matematice, în funcţia de pre mai multe măsuri de încurajare că impozitele între anii 1764— dulgheri de mină şi mulţi alţii
tic devean, Mircea Bîtcă. şedinte a fost ales profesorul Ia- a mineritului, printre care limita 1767. Situaţia era apreciată ca cu calificare mai puţin preten
un
ţioasă.
Rezultă
aceasta
din
cob Popa, director adjunct al Li rea impunerii minerilor. Dar pen deosebit de gravă, dar în faţa fapt deosebit de important i şi în.
LA PETROŞANI S-A CONSTITUIT ceului „Decebal". tru ca să poată beneficia de re rezistenţei dîrze şi solidare a
secolului
al
FILIALA SOCIETĂŢII DE STIINTE ducerea impunerilor, cei ce lu minerilor. autorităţile au fost a doua jumătate a locală — pă-
XVIII-lea
populaţia
MATEMATICE DIN R.S.R. DEPLASĂRI ALE crau la mine trebuiau să fie re nevoite să anuleze restanţa. durenii — a asigurat producţia
cunoscuţi ca atare. Procesul de Recunoaşterea statutului de me- fierului la Hunedoara, începînd
Simbătă, la Petroşani s-a desfă BRIGĂZILOR ŞTIINŢIFICE recunoaştere a condiţiei de miner talurg pentru locuitorii satului cu muncile de cea mâi înaltă ca
şurat adunarea de constituire a era anevoios, ca toate măsurile Ghelar a însemnat o victorie în lificare şi pînă la cele ajutătoare
Filialei Petroşani a Societăţii de Duminică, în localităţile Cîmpuri de acest gen luate în societăţile lupta împotriva exploatării. Dar de pe lingă mină şi topitorii.
ştiinţe matematice din R.S.R. Cu Surduc, Burjuc, Micăneşti, Băla- bazate pe exploatare. De aceea, exploatarea mereu creseîndă la Munca şi priceperea lor au făcut
acest prilej, ca preşedinte al fi ta, Bobîlna, Foit, Banpotoc, bri frămîntările din rîndul minerilor care au fost supuşi cei care au ca Hunedoara să fie principalul
lialei a fost ales prof. univ. dr. găzi ştiinţifice de la nivel judeţean din a doua jumătate a secolului furnizor de fier, sute de ani la
ca
Wilhelm Kecs, de la institutul de s-au întîlnit cu cetăţenii. Dialogu al XVIII-lea sînt străbătute ca un fost recunoscuţi ridicări metalurgi a rînd, pentru mai toate ţinuturile
noi
determinat
luptă,
la
mine. La adunare au participat rile au cuprins teme din dome fir roşu de această preocupare. locuite de români.
acad. Nicplae Teodorescu, preşedin niul matematicii, ateismului ştiin în satul Ghelar, în a doua ju ca cele de la începutul secolului
tele Societăţii de ştiinţe matema ţific, biologie, medicină ş.a., şi au mătate a secolului al XVIII-lea următor şi întregul şir de acţi Prof. MIHAI CERGHEDEAN
tice din R.S.R., prof. univ. dr. do fost argumentate cu proiecţii de era deschisă mina care aprovizio uni împotriva exploatării muncito
cent P. P. Teodorescu, de la Uni- diafilme. na cu „piatră de fier" toate to- rimii hunedorene. Arhivele Statului — Deva
