Page 9 - Drumul_socialismului_1975_10
P. 9
ANUL XXVII
NR. 6084
MARŢ!,
14 OCTOMBRIE
1975
8 PAGINI - 50 BANI
In întîmpinarea Conferinţei organizaţiei judeţene a U.T.C. actualitatea politică
a
In
Tineretul hunedorean - mobilizat activ la Chemare înflăcărată tovarăşul săptămîna care CEAUŞESCU Republicii în Socialiste săptămînii tre a
trecut,
România,
NICOLAE
cursul
cuprins
la munGă a agricole din judeţul Pra cute numeroase întîlniri şi pri
industriale
unităţi
vizitat
şi
miri.
înfăptuirea sarcinilor economice si sociale hova. Ca şi în vizitele an In ziua de 7 octombrie, tovarăşul
y In cadrul Conferinţei organizaţiei terioare efectuate în judeţele NICOLAE CEAUŞESCU, secretar
municipale Hunedoara a Uniunii Argeş, Braşov şi Mureş, în cen general al Partidului Comunist
Peste cîteva zile are loc confe cincinalului înainte de termen". In Tineretului Comunist, reprezentan trul atenţiei s-au aflat problemele Român, preşedintele Republicii So
rinţa pentru dare de seamă şi a- unităţile economice din judeţ s-au ţii tinerilor din combinatul side creşterii producţiei industriale şl cialiste România, a primit . po
legeri a organizaţiei judeţene a născut nenumărate iniţiative şi rurgic au adresat tuturor uteciştl- agricole, în condiţiile unei efi- membrii delegaţiei Partidului De
Uniunii Tineretului Comunist — acţiuni care au pus bine în valoare lor din Hunedoara — mineri, con cienţe economice tot mai înalte, mocrat din Coasta de Fildeş
eveniment de seamă în viaţa tine capacitatea creativă a tineretului. structori, studenţi, elevi — o vi introducerii şi generalizării progre (P.D.C.I.) — Alplionse Diby, mem
retului hunedorean, ce va prilejui, Au fost organizate zile şi săptă- brantă şi înflăcărată chemare la sului tehnic, sporirii productivită bru al Biroului Politic, şi
fără îndoială, analiza In lumina mîni record în producţie, schim muncă. Pornind de la sarcinile ţii muncii, utilizării intensive a Anzonau Kacou, membru al Co
sarcinilor stabilite de Congresul al buri de onoare, s-au constituit bri deosebit de mobilizatoare care re suprafeţelor destinate producţiei mitetului Director al P.D.C.I., care,
’XI-lea al partidului a unei ample găzi de tineret care au lucrat pes vin detaşamentului de siderurgişti agricole şi industriale, asimilării la invitaţia C.C. al P.C.R., au efec
şi prodigioase activităţi desfăşura te programul de lucru, au fost ge din combinat, cei peste 4 000 de unor maşini şi utilaje moderne de tuat o^ vizită de prietenie în ţara
te de organele şi organizaţiile neralizate acţiunile „Săptămîna utecişti care muncesc aici au che mare randament. împreună cu spe noastră. In timpul întrevederii a
11
U.T.C. în perioada ce s-a scurs de hărniciei , „Şantierul — oglinda mat la întrecere pentru autode- cialişti şi cadre de conducere din fost evocată importanţa întîlnirii
ia ultima conferinţă. muncii noastre , „Fiecare organiza păşire şi autoexigenţă continuă. agricultură, au fost analizate pro dintre p r e ş e d i n ţ i i Nicolae
11
Continuînd tradiţiile bogate şi ţie U.T.C. — zilnic o acţiune deo Sîntem pe deplin responsabili şi bleme majore ale dezvoltării vi Ceauşescu şi Felix Houphuet Bor-
11
frumoase de muncă plină de ab sebită de muncă etc., care au con conştienţi că acei care cheamă la ticulturii în viitorul cincinal, căile gany, pentru promovarea raportu
negaţie şi devotament pentru pro tribuit în anul 1974 la obţinerea întrecere trebuie să fie în perma de realizare a unor culturi inten rilor de prietenie între cele două
păşirea patriei, tineretul hunedo unor economii în valoare de 80 nenţă în fruntea coloanei, să poar sive de viţă de vie şi de îmbu ţări şi popoare şi a fost exprimată
rean îşi sporeşte an de an contri milioane lei, iar în acest an în te cu cinste drapelul destoiniciei nătăţire a soiurilor şi structurii dorinţa de a dezvolta şi adînci co
buţia la înfăptuirea cu succes a cadrul iniţiativei „Decada recor în muncă. Zilele acestea, toţi ute- plantaţiilor, atît în unităţile de laborarea şi cooperarea pe multi
11
marilor, sarcini pe care partidul, durilor s-au obţinut economii în ciştii din secţiile combinatului — stat şi cooperatiste, cît şi în gos ple planuri. Cu acest prilej, a fost
secretarul său general, tovarăşul valoare de aproape 36 milioane lei. oţelari, furnalişti, laminatori, coc- podăriile individuale.
necesitatea
intensifică
evidenţiată
Nicolae Ceauşescu, le pune în faţa în aceste zile premergătoare Con sari, cei de la aglomeratoare — Zeci de mii de oameni ai mun rii luptei popoarelor pentru lichi
colectivelor de mineri, siderurgişti, ferinţei judeţene a U.T.C., în toa muncesc sub semnul „Săptămînii cii din judeţul Prahova au ţinut
. constructori, energeticieni, din te unităţile economice, organizaţii recordurilor în producţie . Ca În să fie prezenţi Ia vizita de lucru darea subdezvoltării, pentru pro
11
toate ramurile economice, sarcini le de tineret au iniţiat „Săptămîna totdeauna, bilanţul va fi bogat. a t o v a r ă ş u l u i NICOLAE gresul economic şi social al fiecă
care converg spre îndeplinirea recordurilor în producţie , în ca Sîntem încredinţaţi de acest ade CEAUŞESCU în unităţi industriale rei ţări, care să ducă la creşterea
11
înainte de termen şi pregătirea te drul căreia, prin eforturile tineri văr. La oţelării avem cuptoare de şi 'agricole din judeţul Prahova. nivelului de trai al fiecărei na
meinică a cincinalului 1976-1980. De lor, se obţin succese însemnate în mare capacitate date în exclusi ţiuni, pentru victoria cauzei pă
aceea, conferinţa va pune, firesc, muncă. vitate in exploatarea tinerilor. în Peste tot, cetăţenii i-au făcut o cii, libertăţii şi independenţei po
un accent deosebit pe evidenţierea Succese importante au fost ob alte secţii acţionează brigăzi ale primire călduroasă, plină de en poarelor, pentru afirmarea dreptu
efortului tineretului pe plan eco ţinute si în acţiunile de muncă pa tuziasm, exprimîndu-şi încrederea lui lor legitim de a-şi hotărî singu
nomic. Este locul să amintim câ triotică pentru gospodărirea şi în tinerilor. îmi place s-o spun cu neclintită în politica partidului re destinele, de a fi pe deplin stă-
tineretul se manifestă ca o adevă frumuseţarea localităţilor, la con mîndrie că peste tot avem tineri nostru, hotărîrea fermă de a în pîne pe bogăţiile şi resursele lor
rată forţă activă în această direc struirea şi amenajarea unor obiec care sînt în frunte. Eforturile lor făptui exemplar hotărîrile Congre naţionale, pentru statornicirea u-
ţie. Lui îi sînt specifice iniţiativa, tive sociăl-culturale, la colectarea în muncă iau zi de zi, schimb de sului al Xl-lea al Partidului Co
devotamentul, dăruirea cu pasiu deşeurilor. Au fost organizate, de schimb, forma oţelului, a fontei şi munist Român.
ne muncii, creaţiei materiale şi asemenea, 50 de şantiere ale tine- cocsului. Conferinţei judeţene a Programul de lucru al tovarăşu (Continuare în pag. a 2-a)
spirituale. Sub chemarea „Tinere lui Nicolae Ceauşescu, secretarul
tul — factor activ în îndeplinirea (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) general al partidului, preşedintele
r
ÎN PAG. 4-5 EXAMENUL ABNEGAŢIEI SI CAPACITĂŢII CREATIVE A PAGINA A V-A
MINERILOR Ş l SiDERURGIŞTILOR HUNEDOREN! j
Acţiune de presă comu Ritmuri bunedorene Electricieni
nă a ziarelor „Drumul so Cocs mai mult şi mai hun \
cialismului" Deva şi „Stea A scrie un reportaj despre e-
gul roşu" Petroşani. din carbone de Valea Jiului \ PAGINA A VI-A lectricieni, acum, da ziua lor
(a treia duminică a lui octom
brie), despre ioti electricienii
^ ® Preparatorii Văii Jiului răspund ® La Uzina cocsochimicâ din Hu- ^ Curier din judeţ, nu este deloc uşor.
De aceea, am căutat o temă de
^ cu însufleţire apelului tovărăşesc al si- nedoara a intrat în reparaţie capitală ^ reportaj, săptămîna trecută, la
^ derurgiştilor bateria nr. 2 ( social—cetăţenesc C.T.E. Mintia, Şi o găsisem...
In biroul său, inginerul Iero-
nim Rusan, directorul centralei,
îşi rezolva corespondenţa. Asu
pra unei coli de hîrtie a zăbo
Obiectivul centra! al activităţii pe ogoare vit mai mult. A citit în gînd, a-
poi, deodată, cu voce tare: „Pen
tru iniţiativa creatoare manifes
tată in rezolvarea sarcinilor de
Toate forţele concentrate la terminarea cu care răspund în timpul şi
pentru
promptitudinea
serviciu,
după orele de program, la soli
citările de rezolvare a unor pro
bleme pentru asigurarea funcţio
grabnică a recoltărilor şi semănatului! nării neîntrerupte a instalaţiilor
A.M.C., propunem premierea to
varăşilor : Silviu Aron, Iosif
Creiniceanu, loan Făgărăşan, Ti-
beriu Fischer, Ion Ştefănescu...“.
B COOPERATIVELE AGRICOLE DIN CADRUL CONSILIILOR INTER- fl ÎNTREAGA CANTITATE DE PORUMB RECOLTATĂ — NEÎNTIRZIAT Găsisem tema pentru reportaj.
COOPERATISTE ILIA Şl BRAD AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL PORUM ÎNMAGAZINATĂ ! Da, dar eu voiam să vorbesc
B TOATE CANTITĂŢILE DE LEGUME SĂ FIE STRÎNSE FĂRĂ PIER acum, în întîmpinarea zilei lor,
BULUI. despre toţi electricienii din ju
DERI ! deţ. De la Paroşeni şi Mintia,
B SE CERE UN RITM DE LUCRU MAI INTENS ÎN COOPERATIVELE B O ÎNDATORIRE PRIORITARĂ — ONORAREA OBLIGAŢIILOR CĂ de la Gurabarza şi Vulcan, din
AGRICOLE Şl IN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT I TRE FONDUL DE STAT ! toate unităţile economice şi şan
tierele din judeţ, pentru că
peste tot lucrează, printre atiţia
alţi meseriaşi, şi electricieni.
Greu de scris in cîteva rînduri.
Şi, de fapt, ce ştim noi despre
SITUAŢIA RECOLTĂRII PO aceşti electricieni ?
RUMBULUI ŞI REALIZĂRII PLA Noi ştim doar că trebuie să
NULUI LA INSAMINTARILE UE
TOAMNA, IN PROCENTE, PE avem in case lumină. De la
CONSILII INTERCOOPERATISTE, Bucureşti, dispecerul naţional
LA DATA DE 13 OCTOMBRIE a.c. cere kilowaţi. Pentru oţelul de
SE PREZENTA ASTFEL : la Hunedoara şi pentru cărbune
le din Valea Jiului, pentru ci
Consiliul Recoltat Insămîn- mentul de la Bicaz şi pentru
intercoope- porumb ţări rulmenţii de la Alexandria, pen
ratlst % total % tru vagoanele de la Arad şi pen
Brad 100 89 tru locomotivele de la Craiova,
Călan 91,8 87,7 pentru... Pentru tot ce se con
Deva 87,1 82,7 struieşte în ţara asta a noastră,
Dobra 97,9 80 mereu mai nouă, mereu mai ti-
Geoagiu 90,6 91,6 nără, mereu mai frumoasă.
Haţeg 91,7 83,5
Hunedoara 98,6 85,1 Şi avem lumină. Avem Icilo-
llia 100 98,8 waţi. Avem pentru că acolo, la
Orăştie 95,6 87,5 Mintia şi la Rogojelu, la temut
Siineria 85,1 77,3 şi la Işalniţa, la Brăila şi la
Toteşti 73,5 79,6 Turceni, la Bicaz, Argeş, Lotru
şi Porţile de Fier, ca în atitea
alte locuri, electricienii veghea
ză neosteniţi ca circuitul ener
giei electrice să nu se întreru
(RELATĂRI pă nici o clipă. Avem lumină,
ÎN PAG. IV-V) (Continuare în pag. 4-5)
Aspect de la recoltatul porumbului pe tarlalele C.A.P. Bâcla.