Page 10 - Drumul_socialismului_1975_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6088 ® MARŢI, 11 NOIEMBRIE 1975

îndrumare şi sprijin permanent, Ecoul prelung şi profund al forumului tine­

concret fiecărei organizaţii di lăzi retului el fie munca însufleţită, revoluţionară

Acestea
(Urmare din pag. 1)
hunedo-
sentimentele sînt şi gîndurile şi turi susţinute pentru înfăptuirea
tineretului
exemplară a sarcinilor ce le vor
rean — mineri, siderurgişti, ener- sta în faţă în viitor-
Sarcinile mobilizatoare, exigenţe­ cei primiţi în partid în ultimii doi lor a constituit un minunat pri­ geticieni, constructori, ţărani co­
le sporite care se pun în faţa or­ ani sînt muncitori, din care aproa­ lej de manifestare clocotitoare a operatori, studenţi, elevi şi inte­ în aceste zile, organele şi or­
ganizaţiei municipale de partid De­ pe 30 la sută femei ; peste 60 la gîndurilor şi simţămintelor de lectuali, români, maghiari, ger­ ganizaţiile U.T.C., U.A.S.C.R. şi
va pot fi înfăptuite la nivelul ce­ sută din şefii de echipe şi brigăzi încredere neţărmurită şi adeziu­ mani şi de alte naţionalităţi — de pionieri, îndrumate îndea­
rinţelor de astăzi numai printr-o sînt, de asemenea, membri de ne deplină la politica profund parte integrantă a colectivelor de proape de către organizaţiile de
activitate susţinută, responsabilă şi partid, iar la maiştri, conducătorii ştiinţifică, marxist-leninistă, a partid, reflectează cu grijă asu­
autoexigenţă, desfăşurată în fieca­ direcţi ai procesului de produc­ oameni ai muncii de pe aceste me­ pra planurilor de acţiuni stabilite
leaguri de istorie şi împliniri so­
re organizaţie de bază, de către ţie, procentul trece de 80 la sută. P.C.R., a hotărîrii ferme de a cialiste. Delegaţii la forumul ce anterior, punîndu-le în concor­
fiecare membru al partidului, la Pe municipiu, 70 la sută dintre e- milita pentru creşterea contribu­ danţă cu bogatele idei şi exigen­
locul său de muncă. în vederea conomişti, 71 la sută dintre ingi­ ţiei şi participarea activă a tine­ a avut loc în Capitală, toţi tinerii te izvorîte din cuvîntarea se­
realizării acestui deziderat major, neri, 66 la sută dintre cadrele di­ rilor la întreaga viaţă economi­ din judeţul nostru, care au urmă­ cretarului general al partidului,
organul municipal de partid are în dactice şi 67 la sută dintre me­ că şi social-politică a ţării, senti­ rit cu maximă atenţie lucrările astfel îneît acestea să stimuleze
atenţie toate organizaţiile de bază, dici sînt membri ai Partidului Co­ mente şi angajamente înscrise de forumului, cuvîntarea tovarăşului şi mai puternic spiritul de ini­
în funcţie de cerinţele concrete ale munist Român. Deci, organizaţia cele trei forumuri ale tinerei ge­ Nicolae Ceauşescu, îşi manifestă ţiativă şi dăruire al tineretului,
fiecăreia, le acordă sprijin şi în­ municipală de partid are o struc­ neraţii în scrisorile adresate C.C.
drumare, controlează modul in care tură şi o compoziţie sănătoasă, este al P.C.R., tovarăşului Nicolae prin muncă şi învăţătură, . prin capacitatea lui de mobilizare la
se finalizează sarcinile. în cadrul bine şi robust ancorată în toate Ceauşescu, conducătorul partidului întreaga lor comportare, hotărî- îndeplinirea cuvîntului de ordine
ajutorului diferenţiat pe care îl a- sferele şi domeniile de activitate, şi statului nostru. rea neabătută de a depune efor- dat de Partidul Comunist Român.
cordăm tuturor organizaţiilor de comuniştii sînt prezenţi acolo
partid, un loc însemnat îl ocupă unde munca, producţia o cer.
îndrumarea şi controlul acelora ca­ Fără îndoială, n-am făcut încă
re un timp mai mult sau mai puţin totul, mai avem neajunsuri. Toate Cum se desfăşoară în acest an
ÎN SPIRITUL SI EXIGENTELE DOCUMENTELOR învăţămîntul politico-ideologic al U.T.C,?
CONGRESULUI AL XI-LEA AL PARTIDULUI, ALE
— Este binecunoscut că învăţă-
ţămintului politico-ideologic al
PLENAREI COMUNE DIN 21-22 IULIE A.C. mîntul politico-ideologic al U.T.C. U.T.C. şi A.S.C.
şi A.S.C. are drept scop cunoaşte­ Răspunde tovarăşul — învăţămîntul politico-ideologic
rea şi aprofundarea politicii inter­ IOAN ARSIN, al U.T.C. şi A.S.C. se desfăşoa-
îndelungat nu au făcut primiri in acestea, biroul comitetului nostru ne şi externe a partidului şi sta­ secretar al Comitetului ră în cursuri pe probleme polii
partid. Cum procedăm practic ? municipal de partid le-a scos în tului nostru, a concepţiei materia- judeţean al U.T.C. tico-ideologice, organizate în aşa
Avem în atenţie permanentă îm­ evidenţă, a stabilit măsuri concre­ list-dialectice şi istorice despre lu­ fel incit fiecare tînăr să aibă po­
bunătăţirea compoziţiei sociale a te de rezolvare a lor cu ocazia u- me şi viaţă, a principiilor şi nor­ sibilitatea, în perspectiva mai mul-
organizaţiei municipale de partid, nei analize ce a avut loc recent. 10
ridicarea ponderii elementului mun­ organizaţii de bază, care aveau po­ melor muncii şi vieţii comunişti­ tombrie — 30 iunie ; pentru tinerii tor ani, să cunoască şi să aprolun-
deze succesiv principalele proble­
lor, ale eticii şi echităţii socialis­
citoresc în rîndurile comuniştilor, sibilităţi, n-au făcut în ultimele luni de la sate — 1 noiembrie — 30 me ale politicii interne şi externe
întărirea organizaţiilor de bază din primiri în partid printre care cele te, creşterea nivelului de pregătire martie ; pentru elevi şi studenţi a partidului. Cursurile sînt orga­
sectoarele productive şi prestatoare de la întreţinere-autobază Deva, politico-ideologică a uteciştilor, a perioada corespunde cu durata a- nizate pe bază de programe anua­
de servicii, la fiecare loc de mun- construcţii-cooperativa „Mureşul", tuturor tinerilor. La baza activi­ nului de învăţămînt.
că-cheie să avem forţe de partid, I.C.S. alimentara, organizaţia de tăţilor organizate în cadrul învăţă- — Cum a fost asigurată cuprin­ le, de regulă, o dată pe lună.
mîntului politico-ideologic al U.T.C.
Tinerii din unităţile economice şi
să promovăm comunişti in funcţii bază nr. 2 producţie — mină Deva, şi A.S.C. vor sta Programul P.C.R. derea tinerilor la cursurile învă­ instituţii, de la oraşe şi sate, au
de conducere, începînd cu şefii de nr. 2 investiţii — mină Deva, lotul ţămîntului politico-ideologic ?
echipe, să asigurăm ridicarea ne­ 24, şantierul 2 Deva, tîmplărie — de făurire a societăţii socialiste — In unităţile economice din in­ în programele cursurilor 8 teme,
dintre care 3 obligatorii şi 5 la a-
contenită a nivelului politic al industria locală şi altele. După ana­ multilateral dezvoltate şi înaintare dustrie, construcţii, transporturi,
membrilor de partid şi altele. liza întreprinsă şi sprijinul acordat, a României spre comunism, cuvîn- comerţ şi cooperaţie, sînt cuprinşi legere ; pentru elevi şi studenţi
în luna septembrie a.c., 13 organi­
Pentru atingerea acestor obiecti­ tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu utecişti, precum şi tineri care se sînt 6 teme, două obligatorii şi 4
ve, măsurile stabilite de comitetul zaţii de partid au făcut primiri. la Congresul al X-lea al U.T.C., pregătesc să devină membri ai la alegere. La sfîrşitul fiecărui an
municipal de partid, de biroul său Acţionăm în continuare, cu per­ celelalte documente ale Congresu­ U.T.C. La sate sînt cuprinşi toţi de studiu, în cadrul unei activi­
sînt prelucrate operativ în organi­ severenţă şi răspundere, pentru în­ lui nostru, Codul principiilor şi tinerii în vîrstă de pină la 30 de tăţi distincte, se vor organiza se--
zaţiile de bază. Membrii comisiei tărirea calitativă şi numerică a or­ normelor muncii şi vieţii comu­ ani, în şcoli şi facultăţi toţi e- minării recapitulative, discuţii de
ganizaţiilor noastre de partid. Cei
organizatorice au fost repartizaţi Şi niştilor, ale eticii şi echităţii so­ levii si studenţii. Participă la în- sinteză, colocvii. în mediul rural
răspund de anumite organizaţii, in­ ce urmează să fie primiţi vor fi cialiste, hotărîrile adoptate de văţămîntul politico-ideologic şi ti­ se organizează cursuri separate
formează cu regularitate asupra fe­ pregătiţi cu multă răbdare, întrea­ Congresul al Xl-lea al partidului, nerii care îşi completează studii­ pentru tinerii ţărani, elevi, alte
ga muncă de primire va fi mai
lului în care şi-au îndeplinit obli­ bine condusă, va spori exigenţa documentele de partid şi de stat. le sau îşi perfecţionează pregătirea categorii de tineri. Cu excepţia
elevilor, celelalte cursuri de la
Obiectivul fundamental al învăţă-
gaţiile în organizaţiile de _ bază. faţă de cei ce urmează să devină profesională. Uteciştii care sînt şi
Decadal urmărim modul în care purtători ai carnetului roşu de co­ mîntului politico-ideologic, al ce­ membri ai partidului, şi au vîrsta sate desfăşoară cîte două activi­
tăţi pe lună.
se fac primirile în partid, inter­ munist, vom întreprinde noi for­ lorlalte forme de pregătire politică de pînă_ la 26 de ani, participă la
Organele şi organizaţiile U.T.C.
a tineretului — informările politice,
venim acolo unde situaţia de fapt me pentru activizarea membrilor cercurile de dezbateri politico- învăţămîntul politico-ideologic de şi A.S.C., sub îndrumarea perma­
o impune. Acţionăm în permanen­ de partid de curînd primiţi. ideologice — SI constituie cunoaş­ partid sau U.T.C., în funcţie de nentă a organizaţiilor de partid,
ţă pentru manifestarea spiritului de Acordînd sprijin concret, perma­ hotărîrea organizaţiei de bază au datoria să asigure fiecărei ac­
exigenţă partinică faţă de_ cei pri­ nent, diferenţiat organizaţiilor de terea şi însuşirea temeinică, de P.C.R. din care fac parte. Uteciş­ ţiuni un bogat conţinut de idei,
către toţi tinerii, a direcţiilor dez­
miţi în partid — aceştia să fie oa­ partid, în funcţie de problemele şi tii din organizaţii cu un număr
meni stabili, binecunoscuţi la fa­ posibilităţile fiecăreia, deplasînd şi voltării economico-sociale a patriei, mic de membri participă la învă- însuşirea de către toţi tinerii a
spiritului creator, novator al po­
ţa locului, in muncă, ca şi în via­ mai mult centrul de greutate al ac­ a politicii partidului, în strînsă le­ ţămîntul politico-ideologic de liticii partidului nostru, să deter­
ţa personală — insistăm pentru pri­ tivităţii organului municipal de gătură cu sarcinile concrete ale partid. Tinerii care se pregătesc mine angajarea responsabilă la
mirea femeilor în partid. A dat partid in organizaţiile de bază, colectivelor de muncă, mobilizarea să devină membri ai partidului înfăptuirea sarcinilor ce revin ti­
rezultate bune metoda pe care am vom reuşi să ridicăm ştacheta cali­ tot mai activă a tinerei generaţii participă la cursurile de studiere
a oii cat-o ca membrii de partid cu tăţii întregii munci de partid — la înfăptuirea obiectivelor Progra­ a Statutului P.C.R., nefiind cu­ neretului pentru traducerea în via­
('•: ocrienţă să se ocupe o vreme sarcină de primă însemnătate pen­ mului P.C.R. O atenţie deosebită ţă a politicii Partidului Comunist
mai îndelungată de cei care urmea­ tru noi, comuniştii. va fi acordată educării tuturor ti­ prinşi la învăţămîntul politico- Român de făurire a societăţii so­
ză să fie primiţi în rîndurile co­ nerilor în spiritul atitudinii res­ ideologic U.T.C. Cadrele didactice cialiste multilateral dezvoltate şi
muniştilor. GHEORGHE MATEI ponsabile, înaintate faţă de mun­ tinere participă la învăţămîntul înaintare a României spre comu­
politico-ideologic de partid.
Aş putea arăta că am obţinut secretar al Comitetului că, pregătirea profesională, pro­ nism.
realizări bune. Peste 70 la sută din municipal Deva al P.C.R. prietatea obştească, faţă de înda­ — Vă rugăm să precizaţi forme­ Convorbire realizată de
toririle sociale. Toate formele de le concrete de desfăşurare a învă- GH. I. NEGREA
pregătire politică a tineretului
trebuie să contribuie la cultivarea
i actualitatea politică; spiritului critic combativ, a unei
atitudini revoluţionare, militante
faţă de neajunsuri, faţă de abate­ Preocupări susţinute pentru
rile de la disciplina muncii, faţă
(Urmare din pag. 1) Cu prilejul sărbătoririi celei de-a de neindeplinirea sarcinilor ce le
58-a aniversări a Marii Revoluţii revin în muncă, în societate, în
Socialiste din Octombrie, în numele unor iniţiative
P.C.R., a Programului partidului de Comitetului Central al P.C.R., al familie. gsneroiizeireo
înflorire socialistă a patriei. Au fost . "7 Fa a de an 'i trecuţi, ce modi-
t
alese organele de conducere ale Consiliului de Stat şi al Guvernului fieă_ri_ au survenit în organizarea
U.T.C., U.A.S.C.R. şi Organizaţiei R.S.R., a fost adresată o telegramă învăţămîntului politico-ideologic al Zilele trecute a avut loc, la clubul comitetului sindicatului de Ia I.C.S.H.,
pionierilor. C.C. al P.C.U.S., Prezidiului Sovietu­ U.T.C. şi A.S.C. ? „Siderurgistul" din Hunedoara, un despre „Prietenul noului angajat" şi
cu
Petreanu,
responsabil
Cristinel
schimb de experienţă în scopul ge­
In cursul săptămînii, tovarăşul lui Suprem şi Consiliului de Miniştri
NICOLAE CEAUŞESCU a primit de­ al U.R.S.S. _—■ începînd cu acest an, învă- neralizării iniţiativelor politice „Di- munca politică şi cultural-educativă
rigenţia muncitorească" şi „Prietenul
de masă în comitetul sindicatului do
legaţia partidului „Noua Democra­ S-a dat publicităţii Decretul pen­ ţămîntul politico-ideologic se or­ noului angajat". Ia C.S.H. despre „Dirigenţia munci­
ţie" din Grecia, condusă de Gheor- tru convocarea Marii Adunări Naţio­ ganizează de către birourile orga­ In legătură cu modul cum au fost torească".
ghios Bakatselos ; pe Christian de nale. în ziua de 20 noiembrie a.c., Subliniind scopul urmărit de aces­
Bartillat, preşedinte-director general ora 10. nizaţiilor U.T.C. şi A.S.C. pe o pe­ aplicate, generalizate, conduse şi ur­ te iniţiative — soluţionarea rapidă
al editurii franceze „Stock", şi pe O delegaţie de partid şi de stat rioadă de 4 ani. In întreprinderi, mărite iniţativele amintite in unele şl eficientă a problemei forţei do
unităţi de pe raza municipiului Hu­
Claude Glayman, director de colecţii din R.D. Vietnam va face o vizită pe şantiere, în instituţii, perioada muncă, ridicarea nivelului profesio­
la aceeaşi editură. oficială de prietenie in ţara noastră. fiecărui an de pregătire este 1 oc- nedoara au prezentat Informări to­ nal, o conduită profesională demnă,
varăşii Cornel Covaliov. preşedintele
crearea spiritului de dragoste faţă
de muncă şi faţă de profesiunea
aleasă, întărirea disciplinei şi ordinii,
a răspunderii faţă de îndeplinirea
ECONOMIE NAŢIONALA, ansam­ sarcinilor de producţie, asigurarea
blu de resurse naturale şi umane, ştiinţifice ; volumul producţiei in­ unui comportament exemplar in fa­
agricole
de activităţi productive, de schimb dicţionar politico-economio dustriale şi principalelor ; volumul milie şi societate — s-a relevat efi­
ramuri
producţiei
şi de servicii, constituite istoric ca cienţa aplicării iniţiativelor „Priete­
ramuri, sectoare sau domenii de §k industriale ; mărimea fondurilor nul noului angajat" şi, respectivi
activitate social-economică, pe un fixe ; cuantumul rezervelor mo­ „Dirigenţia muncitorească" in acti-
anumit teritoriu naţional, şi a proporţiilor determinate de nive­ zaţie materială şi spirituală al în­ netare. De asemenea, în caracte­ tatea de producţie şi politico-educa-
rizarea p. e. au putere de expre­
cărui dezvoltare este nemijlocit lul de dezvoltare a forţelor de tivă la cele două mari unităţi eco­
legată de adîncirea diviziunii so­ producţie, precum şi baza parti­ tregii naţiuni, al dezvoltării e. n. sie indicatorii care privesc : spo­ nomico ale Hunedoarei.
independent
mod
în
suveran.
şi
ciale a muncii, de progresul teh­ cipării la schimburile economice In procesul făuririi societăţii so­ rul absolut al producţiei industri­ Participanţii la dezbateri au apre­
ale, al venitului naţional, al pro­
nic şi de natura relaţiilor de pro­ internaţionale. In ţările dezvoltate cialiste multilateral dezvoltate, dusului social ; mărimea absolută ciat — avînd în vedere eficienţa a-
ducţie existente la un moment is­ din punct de vedere industrial, creşterea puternică a forţelor de plicării iniţiativelor amintite la
toric dat. Activităţile in cadrul e. n. are o structură complexă şl producţie, adîncirea diviziunii so­ a principalelor produse industriale I.C.S.H. şl C.S.H. — că acestea con­
e.n., desfăşurate la nivelul între­ se află în continuă diversificare. — energie electrică, oţel, ciment stituie adevărate forme colective do
prinderilor, ramurilor, instituţiilor, In acelaşi timp, în multe ţări în ciale a muncii determină apariţia ş.a. ; structura economiei naţiona­ participare a oamenilor muncii la
organelor de stat sau obşteşti etc. curs de dezvoltare, e. n. se carac­ a noi ramuri de activitate, ceea le ; alţi indicatori în funcţie de rezolvarea problemei organizării
se află intr-o strînsă interdepen­ terizează prin creşterea forţelor de ce contribuie la accentuarea ca­ orînduirea socială etc. Totalitatea producţiei şl a muncii, forme ale
racterului complex şi la diversifi­
denţă, formînd complexul econo­ producţie, prin adîncirea diviziunii carea e. n„ la dezvoltarea armoni­ acestor indicatori permite determi­ muncii politice de masă care înmă­
mie naţional. Această unitate or­ sociale a muncii şi prin accentu­ oasă, proporţională a tuturor ra­ narea p. e. al unei ţări, prin com­ nunchează convorbiri ca dialogul viu
ganică a tuturor activităţilor des­ area procesului de integrare a murilor sale. pararea forţei sale economice la între agitator (maistru, şeful de
făşurate în cadrul e. n. are un sectoarelor economice într-un com­ POTENŢIAL ECONOMIC, totali­ un moment dat faţă de perioade­ schimb) şi auditor, sfatul tovărăşesc
caracter dialectic, în sensul că ele plex economic naţional. E. n. a tatea resurselor materiale şi uma­ le precedente sau comparativ cu şi opinia de masă, angajîndu-se că
se interinfluenţează şi se inter- R. S. România se bazează pe pro­ ne ale unei ţări. P. e. oglindeşte p. e. al altor ţări. Fiecare indica­ împreună cu organizaţiile de partid
condiţionează, că înăuntrul e. n. prietatea socialistă asupra mijloa­ forţa economică a ţării. Se ex­ tor are semnificaţia sa, exprimă şi de sindicat vor analiza posibilită­
pot apărea disproporţii sau con­ celor de producţie şi se dezvoltă primă în mărimi absolute, ca : un anumit aspect al p. e., dar luat ţile existente şi vor lua măsuri pen­
tradicţii care au la bază cauze în mod planificat. Ea are caracter numărul populaţiei apte de mun­ separat are o putere de expresie tru aplicarea acestor iniţiative in u-
obiective sau subiective în raport unitar socialist, dezvoltîndu-se ca că ; structura pe vîrste a aces­ limitată. De aceea, în studierea nităţile din care fac parte.
cu modul de producţie existent şi, un complex economic armonios şi teia ; structura pe mediile urban p. e. al unei ţări este necesar să In legătură cu generalizarea aces­
in consecinţă, cu politica statului echilibrat. Nucleul e.n. a R. S. şi rural ; structura profesională, se ia în considerare nu numai tor valoroase iniţiative, Consiliul
respectiv. E. n. reprezintă cadrul România este industria socialistă nivelul de calificare, ponderea un singur indicator, ci un sistem municipal al sindicatelor Hunedoara,
de mişcare a unei anume orîn- — factorul primordial al dezvol­ specialiştilor cu pregătire medie de indicatori, cu ajutorul căruia ajutat de comitetul municipal de
duiri sociale. Ea este şi cîmpul tării forţelor, de producţie, al pro­ şi superioară ; mărimea avuţiei se poate exprima mai precis şi partid, a stabilit măsuri concrete
de manifestare a legilor economi­ gresului economic şl social al ţă­ naţionale şi a venitului naţional ; nuanţat această noţiune extrem care, aplicate, vor contribui la extin­
ce specifice orînduirii date, a rii, al creşterii gradului de civili­ dimensiunile înzestrării tehnice şl de complexă. derea lor peste tot unde ele îşi pot
găsi cîmp de afirmare.
V. PĂTAN