Page 11 - Drumul_socialismului_1975_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6088 @ MARŢI, 11 NOIEMBRIE 1975 Pag. '3

întîlnirile dintre deputaţi şi alegători, Un aport mai însemnat

populaţiei ia constituirea fondului
prilej de profundă analiză a întregii
centralizat ai statului
activităţi, de puternică angajare civică
In cuvîntarea secretarului gene­ producători de rasă. Fireş­ este ca de .pe acum să se asigura
în municipiul Deva, ca dealtfel le ce le revin din Legea chiriilor. ral al partidului, tovarăşul Nicolae
te, se cere o mai bună gos­
în întreg judeţul, au avut şi au Au fost făcute propuneri pentru Ceauşescu, la Consfătuirea de lu­ podărire a resurselor locale din baza materială pentru fiecare cul­
tură şi specie de animale. în ceea
loc adunări cetăţeneşti în care de­ mai buna organizare a reţelei co­ cru de la C.C. al P.C.R., din 17
putaţii— aşa cum prevede Consti­ merciale, îmbunătăţirea aprovizio­ octombrie a.c., se subliniază nece­ fiecare sat şi comună, precum şi ce priveşte legumele, eforturile să
mai multă iniţiativă, în special în
tuţia ţării noastre — prezintă dări nării şi înfiinţarea de noi unităţi sitatea creşterii aportului gospodă­ privinţa extinderii construcţiei so- fie orientate spre sortimentele de­
ficitare. Aici va trebui larg valo­
de seamă alegătorilor. Votul dat prestatoare de servicii în cartie­ riilor populaţiei de la sate şi ora­
la 9 martie candidaţilor Frontu­ rele noi ale oraşului. Alte propu­ şe la constituirea fondului centra­ lariilor de curte. O acţiune de rificată, răspîndită experienţa ce­
lui Unităţii Socialiste — spuneau neri s-au referit' la amenajarea şi lizat de produse agroalimentare al mare răspundere este refacerea şi tăţenilor care reuşesc ca în gră­
sporirea
dinile personale să realizeze pro­
potenţialului
livezilor
mai mulţi cetăţeni — a fost şi es­ întreţinerea unor străzi, extinde­ statului, în vederea îmbunătăţirii care aparţin gospodăriilor, asigu- ducţii mari, inclusiv de cartofi.
te întărit în permanenţă cu noi rea reţelei de canalizare, construc­ continue a aprovizionării şi ridi­
fapte de muncă. în toate unităţile ţia de trotuare, amenajarea parcu­ cării nivelului de trai al oame­ rîndu-se material săditor, substan­ Tradiţia şi condiţiile în privinţa
economice ale municipiului se de­ lui din faţa gării, a spaţiilor şi nilor muncii. De rezerve însemna­ ţe pentru combaterea dăunătorilor dezvoltării pomicultură! trebuie, de
asemenea, mai bine fructificate, iar
şi îndrumarea tehnică necesară. O
pun eforturi susţinute pentru în­ zonelor verzi, cetăţenii angajîn- te care nu au fost suficient de
deplinirea exemplară a planului pe du-se să participe la muncă pen­ sarcină prioritară este depistarea în zootehnie accentul să se pună
în fiecare localitate a tuturor te­
pe creşterea efectivelor matcă de
1975 şi temeinica pregătire a cin­ tru executarea tuturor acestor lu­ bine valorificate în această pri­ renurilor ce pot fi luate în cul­ porcine, astfel încit să se asigure
cinalului 1976—1980. Au fost evi­ crări. Au fost făcute propuneri vinţă dispun şi gospodăriile popu­ tură. Dintr-o sumară inventariere ca în fiecare gospodărie să fie
laţiei din judeţul nostru. Ce mă­
denţiate cu acest prilej realizările pentru mai buna organizare a suri trebuie întreprinse şi în ce rezultă că în incintele întreprinde­ crescuţi cel puţin cîte doi porci,
obţinute în toate sferele activită­ transportului în comun, amenaja­ direcţii se impune să fie orien­ rilor, instituţiilor, şcolilor şi altor din care unul să se livreze pe ba­
ţii economice şi sociale din cadrul rea unor staţii acoperite, termi­ unităţi din judeţ, pot fi şi trebuie ză de contract. Mai multă atenţie
municipiului — construcţia de noi narea finisajelor exterioare şi a tate eforturile în scopul fructifi­ să fie cultivate cu legume circa se cere acordată dezvoltării creş­
cării eficiente a potenţialului exis­
ansambluri de locuinţe, unităţi balcoanelor la unele blocuri, ame­ tent ? Răspunsul la această între­ 800 ha. terii păsărilor şi iepurilor, aceas­
comerciale şi prestaţii, a casei de najarea unor terenuri de joacă
cultură ş.a. Succesele obţinue de pentru copii ş.a. Cetăţenii din bare a fost dat în cadrul dezba­ In cadrul consfătuirii s-a insis­ ta fiind o rezervă importantă de
cetăţenii ' municipiului nostru — Micro 15, în frunte eu deputaţii, terilor consfătuirii de lucru ce a tat asupra necesităţii întreprinde­ sporire a producţiei de carne, an-
spuneau mai mulţi alegători — au şi început amenajarea tere­ avut loc simbăta trecută, şi la ca­ rii unor acţiuni largi, de masă, în trenînd în acţiunea respectivă tine­
reprezintă votul nostru de zi cu nurilor din jurul blocurilor, a zo­ re au participat secretarii consi­ fiecare localitate, pentru transpu­ retul, elevii, pionierii. Există, de ase­
zi pentru politica internă şi ex­ nelor şi spaţiior verzi. liilor locale ale Frontului Unităţii nerea in viaţă a indicaţiilor date menea, condiţii să fie dezvoltată
Am remarcat că în cuvîntul lor
ternă a partidului şi statului. alegători ca Mihai Pop, losif Cră­ Socialiste, preşedintele comitetelor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu sericicultura şi apicultura. Evident,
organele de specialitate trebuie să
întîlnirile au prilejuit un larg şi ciun, Maria Căta, Aurel Marcu, municipale, orăşeneşti şi comunale privire la creşterea aportului gos­ pună la dispoziţia cetăţenilor
fructuos schimb de opinii, cunoaş­ Maria Miclean, Viorel Joldiş, Cor­ ale femeilor, preşedinţii consiliilor podăriilor populaţiei la îmbunătă­ materiale documentare şi de infor­
terea propunerilor şi sugestiilor a- nel Mureşan, Eugen Ionaş, Doina municipale şi orăşeneşti ale sindi­ ţirea aprovizionării cu produse a- mare. Organizaţiile de partid, con­
legătorilor,- a pretenţiilor şi ob­ Bala, Ioan Şerban, Dumitru Ghel- catelor, factori cu munci de răs­ groalimentare. In acest sens, se siliile Frontului Unităţii Socialiste,
servaţiilor critice la adresa acti­ ban şi alţii din circumscripţiile 9 pundere în agricultura judeţului. impune trecerea la măsuri opera­ organizaţiile de masă şi obşteşti
vităţii deputaţilor şi a consiliului şi 4 judeţene, 31 şi 32 municipale, Faptul că deţin peşte 40 la sută tive în fiecare localitate, consiliile sînt chemate să desfăşoare acţiuni
popular, a unor unităţi subordo­ Carol Bartha, Beniamin Gombo- din suprafaţa arabilă a judeţului locale ale Frontului Unităţii So­ largi, de masă, pentru îndeplinirea
nate acestuia. La întîlnirile depu­ siu, Ioan Oaida, Traian Gricovea- şi peste 50 la sută din efectivul cialiste, organizaţiile de masă şi exemplară a sarcinilor economice
taţilor Andrei Varga, Viorica Cerb, nu şi mulţi alţii, din circumscrip­ matcă de taurine reliefează în­ obşteşti avînd datoria să desfă­ ce revin fiecărei localităţi, pentru
Andrei Soos, Maria Creţu, Alexan­ ţiile 3, 8, 17, 9, 45, 11, 26, 27, 28, 29, 30, semnatele posibilităţi existente in şoare o susţinută muncă de expli­ materializarea indicaţiilor date de
dru Lugojan, Gheorghe Matei, Zoe municipale, au exprimat cerinţa ca privinţa creşterii contribuţiei gos­ secretarul general al partidului re­
Zabarie, Eugen Ilişiu, Dan Cazan, deputaţii să vină mai des în car­ podăriilor personale la asigurarea care şi popularizare a semnifica­ feritor la sporirea aportului gos­
ţiei acţiunilor ce trebuie între­
Gheorghe Cărăhaş cu alegătorii din tiere şi pe străzi, să ia contact pe plan local a necesarului de prinse. Este necesar să fie cunos­ podăriilor populaţiei la creşterea
cartierele Dacia, Gojdu, Bejan, direct cu realităţile, cu cetăţenii, consum, îndeosebi la legume, car­ cute de către toţi producătorii a-
Micro 15, calea Zarandului, zona să le cunoască opiniile pentru ca tofi, fructe, lapte şi carne. Intro­ vantajele ce li se oferă, precum şi producţiei agricole şl ridicarea ni­
gării, din toate circumscripţiile e- să-i reprezinte mai bine în orga­ ducerea planurilor de cultură pen­ sarcinile ce le revin pe linia spo­ velului de trai al oamenilor
îectorale, au fost ridicate proble­ nele locale ale puterii şi adminis­ tru fiecare gospodar, inclusiv la o- ririi producţiei agricole. Important muncii.
me privind gospodărirea şi între­ traţiei de stat, să exprime în ca­ raşe, este o condiţie de seamă
ţinerea fondului de locuinţe şi s-a drul sesiunilor şi în comisiile din pentru valorificarea eficientă a în­
cerut să se ia măsuri ca I.J.G.C.L. care fac parte opiniile lor, ale a- tregului potenţial agricol al jude­
să asigure întreţinerea şi exploa­ legătorilor. Ei şi-au manifestat, ţului. în acelaşi timp, dezbaterile
tarea raţională a centralelor şi in­ totodată, hotărîrea de a-şi aduce, au reliefat necesitatea ca prin or­
stalaţiilor de termoficare, să ur­ în continuare, întreaga contribuţie ganele agricole judeţene să se asi­
genteze evacuarea apei din cana­ la mai buna gospodărire şi înfru­ gure aplicarea tehnologiilor înain­
lele termice de la subsolurile blo­ museţare a municipiului, la dez­ tate, care să permită obţinerea u-
curilor. S-a cerut exercitarea unui voltarea sa economico-socială, la nor randamente maxime la hec­
control sistematic asupra modului conducerea treburilor obşteşti. tar şi în sectorul zootehnic. Este
în care chiriaşii îşi întreţin apar­ vorba de sprijinul cu seminţe din
tamentele, cum respectă obligaţii­ N. BADIU soiuri valoroase şi cu re-
S-a realizat planul la arături. Să
fie urgentat ritmul Ia fertilizări!
Pregătirea unor baze temeinice coltei viitoare. Directorul S.M.A., ponibil un număr însemnat de
recoltei primului an al viitorului ing. Emil Szekely, ne-a spus că tractoare. De asemenea, în ferme­
cincinal depinde hotărîtor de efec­ formaţiile constituite pentru fer­ le agricole de stat se impune ca
tuarea arăturilor pe suprafeţele tilizări au programe concrete de toate tractoarele să fie folosite la
ce se vor însămînţa în primăva­ lucru şi de deplasare în unităţi. întreaga capacitate pentru finali­
ră şi de fertilizarea ogoarelor. Ţi- Primele unităţi din raza consiliu­ zarea grabnică a fertilizărilor.
r.înd seama de aceste consideren­ lui intercooperatist Deva, care au Alte acţiuni care trebuie să fie
te, cooperativele agricole din ju­ terminat arăturile, sînt cele din intensificate sînt : executarea lu­
deţul nostru au realizat prevede­ Banpotoc, Leşnic, Archia, Popeşti crărilor în livezi, controlul perma­
rile planului la arături. Inginerul şi Veţel. La secţiile din Hărău şi nent al stării de vegetaţie a cul­
şef al consiliului intercooperatist Şoimuş, se lucrează şi la fertiliza­ turilor de toamnă, realizarea sar­ Elevii Şcolii generale „Dr. Petru Groza" din Deva au luat o iniţia­
Călan,. Gheorghe Boldea, ne-a fă­ rea terenurilor. tivă salutară. Pe geamurile de la holuri şi din unele clase au realizat
cut precizarea că în ritm susţinut în legătură cu administrarea în­ cinilor cuprinse în programul de picturi pe sticlă cu scene din viaţa şi activitatea şcolarilor. Şcoala a
se desfăşoară şi fertilizările. Ac­ grăşămintelor organice este de îmbunătăţiri funciare. devenit astfel mai plăcută, mai atractivă.
ţiunea s-a încheiat la C.A.P. Bo- semnalat ritmul total nesatisfăcător
şorod, Valea Sîngeorgiului, Sîncrai înregistrat în raza S.M.A. Orăştie.
şi Nădăştia de Jos. La C.A.P. Pe lingă că la un greifer s-au SisSeiitaBzarea teritorialul, a localităţilor urbane şi turale
Strei, Vilcele, Streisîngeorgiu şi asigurat doar 2—3 remorci, lucrul
Bretea Streiului s-a acordat aten­ la unele formaţii începe abia la
ţie sporită şi fertilizării faziale cu orele 9—10, ceea ce face ca uti­
îngrăşăminte chimice a culturilor lajele să fie folosite cu randament Modul de dobîndire a terenurilor pentru
însămînţate în toamnă. în raza de scăzut. La capitolul fertilizări este
activitate a S.M.A. Simeria s-au locul să subliniem că o rezervă
organizat 3 formaţii cu greifere şi importantă — cîteva zeci de mii
remorci, care lucrează la fertili­ de tone — de îngrăşăminte aş­ construirea de locuinţe progsri state personală
zări. Tractoriştii Ion Crişan, Con­ teaptă să fie transportată în cîmp
stantin Rusu, Nicolae Băiţatu, Ion de la complexul pentru creşterea
Albu, Vasile Pienar, Petru Breţea- porcinelor din Romos. O problemă importantă care se Potrivit legii de sistematizare a tului de proprietate asupra tere­
nu, Petru Evi, Aurel Bîldea — în toate consiliile intercoopera- ridică în legătură cu construirea teritoriului şi localităţilor, terenu­ nurilor din perimetrele construi­
să-i amintim doar pe ciţiva — au tiste sînt create realmente condiţii de locuinţe proprietate personală rile care "nu sînt proprietate de bile nu poate avea loc decît prin
depus şi depun eforturi stăruitoare ca să fie intensificat ritmul de este aceea a modului de dobîndi­ stat vor putea fi expropriate, cu moştenire legală (între rude pînă
pentru a pune temelii trainice re­ lucru la fertilizări, devenind dis- re a terenului, chestiune care ne plata unei juste despăgubiri, sau la gradul IV inclusiv), neputînd
propunem s-o lămurim în acest preluate de la cei care le au în forma obiect de transmitere prin
articol. Din punct de vedere legal, folosinţă, în scopul executării unor contracte de vînzare-cumpărare, do­
situaţia este reglementată de Le­ lucrări de interes obştesc ; prin in­ naţie sau alte acte juridice. în
gea nr. 4/1973 privind dezvolta­ teres obştesc, legea precizînd că celelalte situaţii, birourile sau co­
rea construcţiei de locuinţe, vîn- se înţelege şi crearea de parcele mitetele executive ale consiliilor
zarea de locuinţe din fondul de care să fie atribuite de către bi­ populare vor putea atribui în fo­
stat către populaţie şi construirea rourile sau comitetele executive losinţă, pe durata existenţei con­
de case de odihnă proprietate per­ ale consiliilor populare în folosin­ strucţiei, parcele pentru construc­
Aflîndu-ne în preajma deschiderii materială s-a indicat să fie mai bi­ sonală, H.C.M. 880/1973, privind a- ţă cetăţenilor, în vederea construi­ ţia de locuinţe proprietate perso­
noului an de învăţămînt agrozooteh­ ne utilizate planşele, graficele, diapo­ plicarea acestei legi, şi Legea 58/ rii de locuinţe personale, potrivit nală din terenurile proprietate de
nic de masă, zilele trecute la Deva zitivele, filmul pe teme agrozooteh­ 1974, privind sistematizarea terito­ schiţelor şi detaliilor de sistemati­ stat şi din cele preluate din fo­
u avut loc o consfătuire de lucru Ia nice, broşurile, pliantele, mulajele, riului, a localităţilor urbane şi ru­ zare. losinţa unor organizaţii coopera­
care au participat lectorii cercurilor loturile comparative din unităţi, să
pentru cultura plantelor de cîmp, fie prezentate în faţa cursanţilor re­ rale. Aceste acte normative prevăd O prevedere importantă a Legii tiste sau obşteşti, cum şi din cele
legumicultura, pomicultură, pentru zultatele obţinute de unităţile res­ că statul sprijină construcţia de lo­ 58/1974 este cuprinsă în art. 30, expropriate conform legii. în si­
creşterea animalelor şi mecanizare pective şi rezervele ce trebuie va­ cuinţe proprietate personală prin care stipulează că „dobîndirea te­ tuaţia în care cei cărora li s-a
din' C.A.P., I.A.S. şi S.M.A. Informa­ lorificate iu scopul îndeplinirii sar­ acordarea de credite pe termen renurilor cuprinse în perimetrul atribuit' teren nu execută locuin­
rea prezentată cu acest prilej de că­ cinilor cu care se confruntă în cin­ lung, atribuirea de terenuri în fo­ construitul al localităţilor urbane ţa în termenul stabilit, acest te­
tre ing. Mircea Silvestru, directorul cinalul viitor. O cerinţă esenţială losinţă pe durata existenţei con­ şi rurale se poate face numai prin ren va fi atribuit altor per­
general al Direcţiei agricole jude­ este ca frecvenţa să fie cit mai bu­ strucţiilor, asigurarea cu materiale moştenire legală, fiind interzisă în­ soane interesate. Terenurile atri­
ţene, şi dezbaterile ce au avut loc nă. La împlinirea acestui deziderat
âu evidenţiat că rezultatele diferite concură, evident, expunerea atracti­ de construcţie, precum şi prin pro­ străinarea sau dobîndirea prin acte buite în folosinţă de consiliile
in producţie obţinute de unităţi care vă, pe interesul cursanţilor a lecţii­ iectarea şi executarea acestora. In juridice a acestor terenuri", iar populare, cît şi cele obţinute prin
îşi desfăşoară activitatea în condiţii lor planificate. Fireşte, în legătură ce priveşte terenurile pe care se Legea 4/1973, la art. 62, precizea­ asociere sînt supuse unor taxe le­
asemănătoare s-au datorat în mare cu conţinutul lecţiilor se cere ca a- pot construi locuinţe proprietate ză că „terenurile proprietate per­ gale.
măsură modului cum s-au preocupat cestea să fie axate pe sarcinile sta­ personală, dispoziţiile cuprinse în sonală din municipii şi oraşe care
cadrele tehnice, cooperatorii şi meca­ bilite pentru următorul cincinal de actele normative la care ne-am se încadrează în planurile de sis­ în toate cazurile la care ne-am
nizatorii de însuşirea şi aplicarea în Congresul al Xl-lea al partidului, pe referit privind modul de dobîn­
practică a metodelor agrozootehnice cerinţele concrete ce stau în faţa fie­ referit disting mai multe situaţii tematizare pentru construcţia de dire a terenurilor pentru construc­
înaintate, de generalizarea experien­ cărei unităţi, evidenţiind căile, mij­ şi anume : locuinţe pot fi folosinţe în acest ţia de locuinţe proprietate perso­
ţei pozitive. loacele şi tehnologiile specifice ce — în primul rînd aceste terenuri scop de către proprietarii lor, care nală, trebuie să se ţină seamă de
Ca probleme ce trebuie grabnic trebuie folosite în vederea Îndeplinirii trebuie să fie situate în perime­ se pot asocia cu alţi cetăţeni în planurile şi detaliile de sistemati­
soluţionate pentru a asigura buna ireproşabile a obiectivelor ce le re­ trele construibile ale municipiilor, vederea construirii unei clădiri, zare a localităţilor şi a fiecărei
organizare şi desfăşurare a activi­ vin. Lectorii au datoria să insiste a- oraşelor, comunelor şi satelor şi să terenul trecînd, pe baza acordu­
tăţii cercurilor în noul an de învă- supra însuşirii de către toţi cursanţii lui proprietarului, în folosinţa co­ zone în parte, a-regimului de înăl­
ţăinînt agrozootehnic, se impun a- a tehnologiilor moderne, să explice se încadreze în planurile şi deta­ ţime stabilit, - a disciplinei în con­
tenţici : cuprinderea corespunzătoare problemele de eficienţă economică a liile de sistematizare a zonelor mună a membrilor asociaţi, de la
în cadrul formelor de pregătire pro­ activităţii unităţilor agricole, da prevăzute pentru construcţia de lo­ data construirii, pe timpul cît e- strucţie şi, în general, a tuturor
fesională a tuturor lucrătorilor de pe cunoaştere şi respectare a le­ cuinţe proprietate personală ; xistă construcţia. prevederilor legale în vigoare.
ogoare, inclusiv a celor din zonele galităţii socialiste, de organizare, — în al doilea rînd, se ţine sea­ în legătură cu prevederile legale
necooperativizate, stabilirea celor mai disciplină şi retribuire a muncii, a ma de situaţia proprietăţii asupra la care ne-am referit, trebuie re­
potrivite locuri pentru ţinerea cursuri­ celor legate de sporirea avuţiei ob­ acestor terenuri după cum sînt i ţinut că : toate terenurile situate NICOLAE VIDAU
lor (folosind in mai mare măsură şteşti, să stimuleze dezbaterile vii în perimetrele construibile ale lo­ notar şef
cabinetele de ştiinţe sociale, labora­ care să contribuie realmente la apli­ proprietate de stat, a unor organi­ al Notariatului judeţean
toarele şcolilor, casele-laborator ale carea măsurilor de sporire a pro­ zaţii cooperatiste şi obşteşti, sau a calităţilor sînt supuse planurilor Hunedoara—Deva
C.A.P.). In ceea ce priveşte baza ducţiei agricole. unor persoane fizice. de sistematizare ; dobîndirea drep-