Page 12 - Drumul_socialismului_1975_11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI •

Cocs mai mult şi mai bun P
Mai sini 8 săptămîiii piuă la încheierea j din cărbune de Valea Jiului Cu
amen.
coresj
ultimului an al cincinalului întrebări pentru Centrala cărbuneluS Petroşani: Acţiuni mai energice S clete.
n <1 i ■§- o n i n n h n n i tfi n cr« HBT» m i ■ E1 n n H I 1 . giu f
S timp,
pentru reducerea jalnic
q ALTE COLECTIVE DE a 100 000 TONE DE CĂRBU­ \ defect
munca din cadrul e.s. hu­ NE PESTE PLAN. Minerii Văii Cum asiguraţi aprovizionarea lehnico- consumului de cărbune! latera
nedoara raportează înde­ Jiului au extras suplimentar fa­ \ boxe
plinirea PLANULUI CINCI­ ţă de sarcinile de plan aferente Consumul de cărbune la fabri­ \ Ce pi
NAL : FURNALIŞTII şi cocsa- perioadei scurse din acest an carea semicocsului a fost depă­ gospe
Poate
RII. Mai întîi, la finele lunii tre­ mai mult de 100 000 tone cărbune. maferiaSă a minelor şi asistenţa curentă? şit în acest an la I. V.
cute, au raportat îndeplinirea pre­ De remarcat că au fost trimise Călan cu cîteva mii de to­ ne si
să nt
vederilor de plan pe întregul unităţilor de preparare cu a- ne. Măsurile întreprinse pentru altora
cincinal OŢELARII. Ei s-au an­ proape 275 000 tone de cărbune — Cu lemnul de mină stăm bi­ tralei este trimis tovarăşul ingi­ eliminarea pierderilor la hotele de
gajat ca, pînă la sfîrşitul anu­ mai mult decît în perioada co­ ne ca stoc pentru iarnă | avem ner Nicolae Mac. de la serviciul aerisire, reducerea antrenărilor în
lui, să elaboreze în plus faţă de respunzătoare a anului trecut. şi vreo 2 000 metri cubi în plus, care se ocupă cu problemele de aer a fracţiunilor de 0—0,5 mm (
sarcinile ce le-au revenit în a- o SUPLIMENTAR : 115 MILI­ pentru că am descărcat tot ce ni dezvoltare şi organizarea produc­ prin funcţionarea continuă a in­
cest cincinal o cantitate de oţel OANE kWh ENERGIE ELEC­ s-a dat — arată tovarăşul inginer ţiei. Celelalte servicii trimit, pe­ stalaţiilor de desprăfuire, punerea Peti
de 630 000 tone. în acelaşi timp, TRICA. In ultima perioadă de Carol Schreter, directorul minei riodic, colective de control şi a- în funcţiune a cîte unui hidroci- işoferi
combinatul hunedorean şi-a în­ timp, unităţile producătoare de Uricani. în acest fel am reuşit să naliză. clon la bateriile II şi III, func­ 'ia ™ şcc
deplinit cincinalul şi la PRO­ energie electrică din judeţul nos­ avem în stoc lemn uscat, rezol- — La Bărbăteni nu a fost ni­ ţionarea mai redusă a bateriei a \- ° ]
DUCŢIA MARFA, urmînd ca în tru au funcţionat „în plin". In- vînd veşnica problemă a lemnu­ meni in primele 4 zile ale săp- Il-a şi altele au avut unele in­ nealu:
timpul care a mâi rămas din a- treţinînd şi exploatînd în con­ lui verde. La cherestea avem un tămînii. Astăzi (vineri 7 noiem­ fluenţe pozitive, dar consumul de I sosire
cest an să înscrie o producţie diţii optime instalaţiile şi agre­ minus faţă de stocul normat de brie — n.n.) au venit tovarăşii cărbune se menţine totuşi la un l cedea:
suplimentară, în contul cincina­ gatele, encrgeticicnii au livrat 800—-1000 mc, traverse de stejar ingineri Mircea Coroban şi Se­ nivel ridicat. Cerinţe : stabilirea, î I
.' bufeti
lului, de 1,6 miliarde lei. sistemului energetic naţional, de nu sînt deloc, ciment nici pentru ver Grozavu... pe baza determinărilor făcute pî­ ţ opreş:
nă acum şi a acelora care se vor
A fost, apoi, rîndul COCSA- la începutul anului, cu 115 mi­ consumul zilnic, iar unele piese — Tovarăşul inginer Grigore i pepsi,
R1LOR să încheie planul cin­ lioane kWh mai mult decît pre­ de schimb şi armături produse Păbruică, de la producţie, vine face în viitor, cu sprijinul institu­ 11 I gări
telor de specialitate, a centralei
cinal. Cantitatea suplimentară vedeau sarcinile de plan, o bu­ de I.U.M. Petroşani ni se li­ zilnic la mina Lupeni. De ase­ şi a ministerului de resort, a u- ^ km 1
de cocs pe care o vor acumula nă parte fiind realizată pe bază si vrează de pe o zi pe alta. Pro­ menea, vine cu regularitate tova­ nor consumuri pe baze ştiinţifice, ajung
ci pînă la finele anului, pe în­ de cărbune. Paralel cu acest babil nici ei nu primesc mate­ răşul inginer Gheorghe Giuclea, corespunzătoare tehnologiei de fa­ s
tregul cincinal, va fi de 120 000 spor de energie electrică au fost rialele necesare... care răspunde în cadrul conduce­ bricaţie şi parametrilor de func­
tone. — Nu avem probleme deosebi­ rii centralei de platforma Văii ţionare a instalaţiilor, respectarea
Zilele trecute s-au aliniat cu înregistrate şi importante econo­ te cu aprovizionarea cu materiale Jiului. Vin şi alţi tovarăşi... ■
planul cincinal îndeplinit şi mii la combustibil convenţional — afirmă tovarăşul inginer Xoan — Şi cum vă ajută ? programului de reparaţii capitale,
verificarea calităţii cărbunelui la
FURNALIŞTII. Contribuţia lor (mai mult de 10 000 tonej, în Ciungan, directorul minei Băr- — Vedeţi, conducerea de către preparaţiile de la Petrila şi Co-
se materializează într-un spor al timp ce productivitatea muncii băteni. Am avea însă nevoie centrală se exercită la un mod roeşti şi livrarea lui conform nor­ , 15 m
producţiei de fontă de 365 000 stringentă de o foreză pentru su­ mai general cînd e vorba de re­ melor STAS. I lecţii.
tone, faţă de prevederile cinci­ a crescut cu aproape 3 la sută itori şi o instalaţie pentru sortat zolvarea unor probleme curente... Cocsarii de la Călan apelează la | şoleri
i nalului. faţă de plan. rambleu. Problema-problemelor la De fapt, au fost reţineri în a preparatori să le livreze cărbune pectai
noi este neasigurarea vagonetelor face nişte aprecieri mai deschise de calitate pentru ca, conjugîn-
goale şi nu de acum !... asupra acestui ajutor în asisten­ du-şi eforturile, să poată produce SALĂ
La Comitetul orăşenesc de par­
La Ţesătoria de mătase Deva tid Lupeni se apreciază că circa ţă tehnică. S-a emis doar ideea semicocs cu un consum redus de I Mai
jumătate din rămînerea în urmă că tovarăşii din diferitele servi­ cărbune. (şi aş
cii ale centralei şi în mod deose­
a minei Bărbăteni — peste 17 000 bit de la producţie nu au „pute­ I ria V
, o mă:
Integrare, omogenizare, organizare— tone de cărbune în 10 luni ! — re de intervenţie", adică de de­ Colaborarea minerl- 1 |încăpf
teptar
provine din gravele deranjamen­
cizie.
te în aprovizionarea cu vagonete
Ceea ce sare în ochi este însă
cap i
goale. Şi, am adăuga, dacă nu se aspectul de la mina Bărbăteni. sîderurgiştf să fie I tişti.
premise ale bunului iers al profe­ realizează producţia, desigur că Trec 4 zile în care mina acumu­ reciprocă I I durile
nu prea sînt probleme cu mate­
lează un minus de 1 384 tone şi
zor. 1
rialele. Cel mult la consumurile
specifice... abia în ultima zi lucrătoare a La mina Lupeni (care are cele TR
săptămînii vin doi tovarăşi de la
— Exploatarea minieră Lupeni
centrală. Pentru a examina dacă
ţiei actuale si lin anul viitor are în stoc doar 2 800 metri cubi mina are capacităţi de producţie. mai multe abataje frontale) şi la j Ion
alte mine din Valea Jiului, se ri­
dică problema grinzilor metalice
lemn de mină — ne spune tova­
din B
răşul inginer Iulian Costescu, di­ Cum să aibă, dacă S.T.E.-ul de de susţinere, sub mai multe aspec­ Ilocalu
vreun an se află tot în fază de
Unitate economică nouă, cu un lui, tovarăşa Minerva Agrima, in­ rectorul minei. Stocul ar trebui, aprobare şi nu se pot finanţa in­ te. Faţă de solicitări, Centrala i tează
cărbunelui şi I.U.M. Petroşani au
conform normativelor, să fie de
colectiv de muncă tînăr (media sistă asupra unui aspect de mare 7—8 000 m c. Sigur, lemnul care vestiţiile, dotările ? Foarte multe nevoie, în acest trimestru, de un ' Nu d
de vîrstă — în jur de 19 ani), importanţă pentru bunul mers al aspecte dovedesc că serviciile plus de 150 tone laminate de tip | localu:
Ţesătoria de mătase Deva s-a con­ producţiei : pregătirea cadrelor. va veni va fi verde şi minerii centralei consideră mina Bărbă­ „Wanversch", care se produc la . eufori<
fruntat, în acest prim an de ac­ -— Producţia fabricii se va dez­ vor reclama la iarnă acest lucru. teni ca o „cenuşăreasă" a Văii C.S. Hunedoara. I degem
tivitate, cu unele greutăţi şi nea­ volta, moderniza şl îmbunătăţi. La cherestea stocul acoperă doar Jiului. S-a ţinut adunarea gene­ Pe la începutul lunii octombrie i mai r
consumul pe 2—3 zile. Piese de
junsuri. Sarcinile de. plan, deose­ Avem nevoie de personal cu o rală a oamenilor muncii de aici, au pornit adresele şi delegaţiile. ' vocat
bit de mobilizatoare, au reclamat foarte bună pregătire profesiona­ schimb sînt, dar despre grinzile de la centrală nu s-a deplasat Rezultatul, încă minerii din abata­ | Ion A
eforturi susţinute din partea ■ co­ lă. Grija noastră principală în a- de susţinere în abataje fabricate nimeni. Se cunoaşte că mina Lu­ je nu-I simt. S-au convins doar . penibi,
lectivului, pe întreaga filieră a ceastă direcţie o vom orienta spre de I.U.M.P. se mai poate discu­ peni (prin subteranul căreia se că grinzile confecţionate din a- i fi era t
procesului de producţie, la toate pregătirea de noi cadre, prin di­ ta... transportă majoritatea producţiei cest profil, livrat, nu rezistă cit | şi-au
nivelurile de organizare şi coor­ ferite forme şi cursuri, şi ridica­ Am adăuga că recomandarea de la Bărbăteni) cînd este con­ este prevăzut, că trebuie mereu
donare a muncii. Utilajele şi in­ rea pregătirii celorlalte, de la dată de centrala cărbunelui ca fruntată cu greutăţi în preluarea recondiţionate şi că, astfel, se con­
stalaţiile moderne, de înaltă pro­ muncitor şi pînă la inginer. Exi­ mina să-şi fasoneze cheresteaua producţiei de către preparaţie sumă mai multe grinzi.
ductivitate, au supus unui examen genţele sînt mari. Calitatea pro­ pînă ce va fi asigurată aprovizio­ opreşte vagonetele pline trimise Ţinînd seama că minerilor li se • Mai;
exigent pe , tinerii muncitori şi, duselor trebuie să fie ireproşabilă. narea de la unităţile forestiere de la Bărbăteni şi nu-i dă goa­ cer eforturi suplimentare, mai a- ţU.U.M
mai ales, muncitoare, cărora le-a Ireproşabilă trebuie să fie, deci, este doar un paleativ. le. Nu se putea face intervenţie les în privinţa cărbunelui cocsifi- fictiv
revenit misiunea de a le întreţine şi pregătirea oamenilor. Şi mai — Cu cheresteaua este o pro­ pentru o rezolvare cit decît mai cabil, ei consideră că şi siderur- | loc să
şi exploata. este un lucru : asigurarea unor blemă pe întreaga industrie car­ echitabilă ? giştii le vor veni în ajutor. Un a- I în c
— Am avut probleme — ne spu­ condiţii optime de muncă şi de viaţă. boniferă — justifică tovarăşul in­ Centrala Cărbunelui are cuvîn- jutor suplimentar, reciproc, aşa ! proble
ne tovarăşul Traian Ţîrlea, direc­ Avem vestiare moderne, încăpă­ giner Vladimir Dulepa, de la re­ tul... cum trebuie să fie între colecti­ Arul,
sortul aprovizionare al Centralei
torul unităţii — legate de apro­ toare, un dispensar al întreprin­ cărbunelui Petroşani. Ministerul I. MÎRZA vele hunedorene1 ' proble
vizionarea cu materie primă şi cu derii, cu activitate organizată pe Aprovizionării Tehnico-Materiale l acum
desfacerea producţiei, cu recruta­ două schimburi, amenajăm un
rea, pregătirea şi încadrarea for­ punct alimentar. Un bloc pentru şi Ministerul Minelor, Petrolului I
şi Geologiei nu au asigurat inte­
nefamilişti, predat la cheie şi mo­
ţei de muncă, cu trecerea de la bilat corespunzător, îşi aşteaptă gral repartiţiile pe acest an şi la
lucrul pe un schimb la lucrul pe
două şi apoi pe trei schimburi, viitorii locatari. Condiţii bune a- fel se întrevede şi pentru 1976. mzm
Lemn de mină va intra masiv în
cu asigurarea unor condiţii opti­ vem... zilele următoare de la Suceava,
me de muncă şi de viaţă pentru — Numai să le ştim preţui —
angajaţii noştri. adaugă tînăra Cornelia Bogdan, Piatra Neamţ, Tîrgu Secuiesc şi
— Ce întreprindeţi pentru pre­ secretara comitetului U.T.C. pe în­ de la alţi furnizori- Cu cimentul
gătirea producţiei anului viitor ? treprindere. Spun aceasta, pentru nu e problemă, doar pentru Uri­
— Ne preocupă, în primul rînd, că avem un colectiv foarte tînăr, cani care nu are instalaţie auto­
integrarea oamenilor veniţi din cu care trebuie să muncim mult rizată pentru a primi ciment
multe locuri, din medii diferite, pe linia educaţiei, a cultivării spi­ vrac.
cu comportamente şi caractere ritului de muncă pasionată, de Centrala cărbunelui, B.A.T.-ul
complexe, cu niveluri de pregăti­ colectivitate, principialitate şi au­ său trebuie să facă tot ce e posi­
re inegale în activitatea acestei toexigenţă. bil pentru asigurarea stocurilor I tors t
fabrici, cu profilul ei distinct. Mai sînt şi alte probleme impor­ normate de materiale de masă la ’ drago;
Acţionăm pentru omogenizarea co­ tante, ca asigurarea contractelor şi exploatările miniere. în acest do­ | morez
lectivului, pentru stabilizarea oa­ aprovizionarea cu materie primă, meniu nu încap justificări, pen­ j rămas
menilor în întreprindere, pe locuri materiale, piese de schimb, pe ca­ tru că anotimpul friguros nu aş­ 'întrea
de muncă şi pe schimburi, pentru re conducerea Ţesătoriei de mă­ teaptă ! I ma e
a asigura continuitate şi eficienţă tase Deva, împreună cu organele
muncii. De asemenea, insistăm pen­ tutelare de resort, se străduiesc Am urmărit, în raidul făcut, să
tru mai buna organizare a pro­ să le rezolve, pentru ca 1976 să evidenţiem cum se manifestă a-
ducţiei, in toate compartimentele, demareze promiţător şi pentru a- sistenţa tehnică curentă dată de
pentru intensificarea muncii de cest colectiv tînăr, dar harnic şi centrală exploatărilor miniere şi i m
control şi îndrumare din partea entuziast. cum este ea apreciată de cei care Dintre brigăzile sectorului I de la ^mina Aninoasa, cea condusă de jtulll
factorilor competenţi. o primesc. Ion Prisecan se numără printre cele mai bune. Din cadrul acestei bri- ide 1
Preşedinta comitetului sindicatu­ DUMITRU GHEONEA — La Uricani, din partea cen- găzi, vă prezentăm (în fotografie) schimbul condus de Ion Sularea. 1 ture
l muli
I Pop;
(Urmare din pag. 1) lotului — ne-au asigurat Interlo­ C.A.P. Sarmizegetusa, Sîntandrei, l Ach:
cutorii — va depune toate efor­
Densuş, Peştişu Mic, Vaidei, Hol-
brigada .de are|ţort©ri-m. ancisetăj turile şl va recupera rămînerea dea, Sălciva, Toteşti, ITărău, Os­ / satu
ţ din
planşeelor la obiectivul malţ şi, ; : în urmă, iar obiectivul va fi dat trov, Rapoltu Mare. i au
deci, premisele încadrării în grafic la timp în folosinţă. 11 conside­ Sînt suficiente exemplificări, deşi 1 lei
la montajul utilajelor. Crearea răm angajament ferm, responsa­ lista unităţilor cu rămîneri în i măsi
frontului de montaj la nivelul ce­ bil. urmă la materializarea investiţiilor / bl iz!
rerii beneficiarului asigură astfel PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII planificate este mult mai lungă.
îndeplinirea anuală a stadiilor fi­ CONSECINŢA TĂRĂGĂNĂRILOR Dintre unităţile agricole de stat,
zice. cele din Haţeg şi Simeria au ră­ N-
Radiografia investiţiilor în C.A.P. mas în restanţă, îndeosebi ou con­
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE landala şi nu în succesiunea fi­ primim de urgenţă panourile o- şi I.A.S. prezintă goluri inadmi­ strucţia locuinţelor.
HUNEDOARA : Rămînerea in urmă rească a punerii lor în operă. pace pentru închiderea halei şi sibile. Practica de a da asaltul Optica dovedită de conducerile S.
doar în ultimele luni ale anului
va fi recuperată şi obiectivul va fi — Trebuie să recunoaştem că a putea lucra în interior în timpul îşi arată „roadele". La obiectivul unităţilor agricole amintite ca e- l Dev
dat la timp în funcţiune şi noi, constructorii, — spuneau friguros. pomicultură, în C.A.P. nu s-au fo­ xemple negative este cu totul de
tovarăşii Toma Brăgău, secretarul In legătură cu contractarea şl losit nici 50 la sută din credi­ neînţeles dacă se are în vedere la ■
în realizarea acestei investiţii comitetului de partid de la şan­ livrarea acestor panouri — pro­ tele aprobate, iar în sectorul zoo­ faptul că realizarea investiţiilor | şcol
s-a înregistrat o i^ămînere în ur­ tierul I ai I.C.S.H., şi maistrul blemă cheie pentru şantier — tehnic — respectiv la procurări nu este o sarcină facultativă, ci i zi
mă faţă de grafic de 30 zile. Cau­ Constantin Pitea, şeful Lotului 5 ne-am interesat la conducerea de animale şi construcţii — au un imperativ de primă însemnăta­ jbuz
ze principale i eliberarea ampla­ care execută acest obiectiv — am î.C.S.H. De la direcţia de apro­ mai rămas de utilizat peste 5 mi­ te pentru creşterea şi moderniza­ Inat
samentului cu 4 luni mai tîrziu, avut nişte goluri, fiind nevoiţi vizionare am aflat că s^a ajuns lioane lei din plafonul repartizat. rea producţiei. Sînt create premi­ / să-;
ivirea unor nepotriviri şi modi­ să concentrăm forţele Ia finaliza­ la o înţelegere cu o întreprindere Total nesatisfăcătoare este şi si­ se favorabile pentru recuperarea Ţde
ficarea proiectului iniţial de fun­ rea unor obiective cu termene de din Craiova să execute aceste pa­ tuaţia la capitolele electrificări, rămînerilor în brmă. In acest i s-ai
dare şi ridicarea platformei cu 1 punere în funcţie în acest an. Aşa nouri. A fost trimis un delegat construcţii locuinţe pentru specia­ scop, se cere o mobilizare largă 1 azi.
metru faţă de cota iniţială. Ast­ s-a ajuns să înregistrăm această care să perfecteze contractul şi lişti şi lucrări de îmbunătăţiri fun­ şl concentrarea tuturor eforturilor (mui
fel, nu s-au putut contracta, îna­ rămînere în urmă faţă de grafic. în a doua jumătate a lunii în curs ciare. Cine sînt restanţierii ? la realizarea fiecărui obiectiv cu­
intea anului de plan, prefabrica­ — Rămînerea în urmă trebuie să le şi livreze. prins în plan.
tele din beton. S-au găsit foarte recuperată pînă la sfîrşitul anu­ Termenul de punere în funcţiu­ Cele mai .multe obiective nerea-
greu furnizori. Apoi, prefabrica­ lui ! ne a acestui obiectiv este sfîrşi­ li7.ate şi însemnate sume nefolo­ Brigada de reporteri : N. BADIU,
tele au sosit uneori pe şantier a- — Da. Va fi. Va trebui, însă, să tul semestrului I 1976. Colectivul site din credite s-au înregistrat la N. TÎRCOB, N. STANCIU