Page 14 - Drumul_socialismului_1975_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6088 © MARŢI, 11 NOIEMBRIE 1975
Pag. 6

Preşedinţi ai comitetelor orăşe­
neşti şi municipale de cultură ' si
educaţie socialistă, locţiitori ai se­
cretarilor comitetelor comunale de
partid, preşedinţi ai comisiilor lo­
cale pentru difuzarea cunoştinţelor
ştiinţifice din cadrul Frontului U-
nităţii _ Socialiste au luat parte,
Mi se întîmplă deseori, la intîlnirile pe care le am cu ciiitorii — sîmbătă, la o largă consfătuire
lncinse-n aur moale-s văraticele zodii... unde tinerii formează întotdeauna o prezenţă masivă — să fiu în­ privind modalităţile de generaliza­
Cimpiile române sorb generoase muze, trebat dacă nu intenţionez să scriu o carte pentru tineret. E o si­ re a experienţei pozitive în difu­
vibrînd în armonia miresmelor de jertfă tuaţie pentru mine oarecum stînjenitoare, fiindcă mă văd nevoit să zarea cunoştinţelor ştiinţifico.
şi clopote bogate foşnesc prin cucuruze ! mărturisesc ci in proiectele mele nu există o asemenea carte. Cu Consfătuirea de la Deva a dez­
în piini e freamăt zeul scoborîtor prin trude, aceasta intrăm, într-un fel, pe teritoriul profesiunilor de credinţă, bătut activitatea din acest dome­
care se cer explicate sau nuanţate. Înţeleg necesitatea — căreia i-am
şi ard a limpezire solstiţiile mîinii şi răspuns dealtfel — de a se scrie cărţi pentru copii, dar nu în mod niu desfăşurată .în cursul acestui
an. In cadrul activităţilor practice
cînd la minării solare adastâ-n lauri buze, expres pentru tineret. Nu consider tineretul ca fiind o comunitate au fost întreprinse demonstraţii
iar inima-n poeme deprinde miezul piinii... aparte, căreia să i te adresezi într-un limbaj aparte. Mai supravie­ privind utilizarea filmului, a căr­
ţuieşte pe alocuri ideea că ar exista anumite subiecte tabu pentru ţii, a unor experienţe de fizică şi
Vestindu-şi fluviala renaştere-n lumină tineri. Nu cred. Se zice, pe undeva, că tinerii, datorită lipsei lor de chimice, în activitatea de educa­
Ne cheamă-n sfatu-i toamna sub flamuri dulci de vin. experienţă, n-ar putea înţelege anumite lucruri. Se ignoră în acest ţie şi s-au relevat cîteva aspecte
E Miază-zi, prieteni, şi nopţile-şi declină caz că lipsa de experienţă nu e acelaşi lucru cu înapoierea mintală. ale activităţii de răspîndire a cu­
la flacăra din inimi iubirile ce vin. Cred, aşadar, în capacitatea intelectuală şi în disponibilităţile spi­ noştinţelor ştiinţifice din unele
rituale ale tineretului nostru. Tinerii sînt tovarăşii noştri de aspi­ localităţi hunedorene.
raţii, de idealuri, de muncă. Dovezile lor de abnegaţie şi de eroism Totodată, consfătuirea a stabilit
E unduirea slăvii aurorind făptura cotidian nu sînt cu nimic mai prejos de ale celor din generaţiile unele măsuri de îmbunătăţire a
şi largul din seminţe la germinate nunţi, mai vîrstnice. Fiecare dintre noi are prilejul să ia cunoştinţă de ele activităţii pentru perioada urmă­
Cînd Patria-şi durează în Imn învestitura ; zi de zi, iar recentele mari manifestări din viaţa tinerilor au demon­ toare : întărirea muncii comi­
în aripă azurul ne sublimeazâ-arsura strat încă o dată responsabilitatea şi luciditatea cu care participă la siilor de răspîndire a cunoştinţe­
zvîrlind spre vis esenţe şi jerbele prind glas... viaţa politică a ţării căreia îi aparţin.. Dacă tinerii sînt deci capabili lor ştiinţifice ale Frontului Un-i-'
E Miază-zi, tovarăşi; in marele popas, să muncească umăr la umăr cu noi, sînt convins că au şi capacitatea taţii Socialiste, la nivelul munici­
piilor, oraşelor şi comunelor, ur­
să recepteze orice carte, cu condiţia, fireşte, ca ea să dea expresie
Cînd Patria-şi sărută, prin noi, învestitura. artistică adevărului vieţii. De aceea, evit să aplic pe cărţi eticheta mărirea riguroasă a programelor
EUGEN EVU „pentru tineret", preferind conştiinţa că mă adresez tuturor oame­ de activitate, îmbunătăţirea orien­
nilor, implicit tineretului. Este dealtfel un punct de vedere pe care, tării tematice, a formelor şi mij­
la recentul Forum al tineretului comunist al patriei, îl releva însuşi loacelor de propagare a cunoştin­
secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ţelor ştiinţifice; organizarea schim­
cind spunea : „Răspunzînd cît mai bine idealurilor şi setei de pro­ burilor de experienţă, realizarea
Aud străbunii mei cum dau tîrcoale gres a oamenilor muncii, aceste opere trebuie să dezvolte gustul unui sistem unitar de propagandă
prin jurul casei ; iatâ-i la uluci : pentru frumos, pentru înaltele valori morale ale societăţii, să-i for­ ştiinţifică, folosirea pe scară largă
cîţiva răzeşi, ba chiar ciţiva haiduci, meze pe oameni, implicit pe tineri, în spiritul luminoaselor principii si eficientă a cabinetelor de ştiin­
ţe sociale, antrenarea tuturor in­
din tatâ-n fiu bâtînd aceeaşi cale. ale umanismului revoluţionar". telectualilor şi specializarea aces­
Am scris în schimb şi voi scrie mereu despre tineri. E cu totul
altceva. E o necesitate obiectivă a epocii în care trăim, deoarece ea tora pe domenii, corelarea
li întilnesc oriunde, la răscruci, sa defineşte şi prin îndrăzneală de gîndire, calitate proprie tinerilor activităţii de difuzare a cu­
în crişmele cu arşiţă-n pocale, şi celor ce ştiu să rămînă tineri. Căci, în cele din urmă, ceea ce noştinţelor ştiinţifice cu alte
în graiul meu ascunşi după vocale, contează în primul rind cred că este nu tinereţea biologică, ci tine­ manifestări cu caracter educativ şi
pe urma paşilor călcînd năluci. reţea spirituală. Ceea ce le cerem şi le dorim mereu tinerilor este artistic (seri literare, spectacole,
să nu înceteze niciodată să rămînă sufleteşte tineri. Avem marele filme), generalizarea audiţiilor şi
privilegiu de a aparţine unui popor care cunoaşte această superbă vizionărilor colective la radio şi
li simt cum stau în mută aşteptare calitate — tinereţea spirituală — şi nu întîmplător acest popor a televiziune, organizarea sondajelor
privindu-mâ din altă depărtare creat acel basm, unul dintre cele mai frumoase basme ale lumii care de opinie etc. Toate acestea trebuie
cu ochii lor neomenesc de blînzi. se cheamă „Tinereţe fără bătrineţe şi viaţă fără de moarte". Tinere­ să determine o apropiere mai
— Poftiţi la masă, că-n curînd amurge I tul nostru, crescut şi educat de partidul nostru, al comuniştilor, e concretă de cerinţele reale de e-
Nisipul din clepsidra mea mai curge pe măsura poporului care l-a zămislit: ne putem bizui pe el la ducaţie ale tuturor categoriilor de
şi e păcat să m-aşteptati flâmînzi. orice vreme şi calităţile lui ne îngăduie să privim cu încredere vii­ oameni ai muncii pentru îndepli­
NECULAI CHIRICA torul. nirea dezideratului acestei activi­
RADU CIOBANU tăţi: educaţia permanentă a cetă­
ţeanului.
Francois Villon tălmăcii ele Neculai Chîrlca cretă demonstraţie a posibilităţilor
de permanentizare a manifestărilor
cultural-artistice şi educative.
Cea mai recentă lucrare din condată de o rar întîlnită dispo­ Viorcl Moraru — Lupeni. Epi­ „ZARAND ’75“ LA BOŞOROD, BRIGADA DE
colecţia „Cele mai frumoase poe­ nibilitate prozodică. Neculai Chi­ sodul pe care-1 relataţi, „din is­ Ieri a luat sfîrşit a doua ediţie AUDIENŢA COLECTIVĂ
zii", apărută sub egida Editurii rica simte acut ponderea factori­ toria satului Ciopeia", se referă la a decadei culturii şi educaţiei so­ O brigadă judeţeană de audien­
Albatros, este o nouă versiune ro­ lor prozodici în poemele lui Vil­ un caz banal (un incendiu pus la
mânească a baladelor lui Villon, lon. Ritmul (impecabil !) rima, me- cale în 1555 de către popă). Sîn- cialiste, „Zarand ’75“. Duminică la ţă colectivă a fost zilele trecute
oaspetele cetăţenilor din comuna
Brad a avut loc o impozantă pa­
semnată de poetul hunedorean lodicitatea stabilesc acea atmosfe­ tem convinşi că din îndelungata radă a portului popular, aplaudată Boşorod.
Neculai Chirica. Chiar dacă cir­ ră specifică a baladelor, care istorie a unei localităţi se pot ex­ la scenă deschisă de cetăţenii o- Cu acest prilej, tovarăşii Ilie
culaţia poeziei lui Villon în Româ­ conferă poeziei lui Villon o am­ trage fapte şi întîmplări mult mai
nia este binecunoscută, graţie lui prentă inconfundabilă. interesante, inedite, care să sus­ raşului. în continuare, pe scena Rădulescu, secretar al Comitetului
judeţean de partid, Nicolae Stînea,
Dan Botta şi Romulus Vulpescu, Avînd în faţă fructul experien­ cinematografului „Steaua roşie" s-a preşedintele Tribunalului judeţean,
desfăşurat un amplu spectacol fol­
întreprinderea lui Neculai Chiri­ ţei, opul finit, reuşita este evi­ cite interesul cititorilor. cloric, la care şi-au adus contri­ Zevedei Ştef, directorul Direcţiei
ca este cu totul salutară. Aceasta dentă. Cel ce s-a aplecat cu mi­ Domnica Bota Macovei — Geoa- buţia formaţiile artistice de ama­ judeţene de statistică, Ion Igna,
din cel puţin două motive. Mai gală asupra unor poeme redacta­ tori ale căminelor culturale din director general adjunct al
Sntîi pentru faptul că marea poe­ te într-o limbă încă imperfectă, giu. Datorită calităţii slabe a „e- Ilia, Hăşdău, Zam, Vaţa de Jos, D.G.A-I.A., Vasile Blendea, inspec­
zie universală — avînd capacita­ purtînd încă balastul clocotirii di­ pigramelor", ele sînt nepublicabi­ Luncoiu de Jos, Bucureşci, Văli- tor general adjunct al Inspectora­
tea de a minuna cititorul la fiece naintea magnificei erupţii, şi-a pu­ le. Dacă le veţi analiza cu obiec­ şoara, Bălţa, Zdrapţi, clubului din tului şcolar judeţean, Aurel Aito-
lectură — are nevoie de mereu tut omagia meşterul, peste veacuri, Gurabarza, Casei de cultură din neanu, medic-inspector la Direcţia
noi prilejuri de afirmare într-o cu tălmăciri înfiorate de har. Iată tivitate, veţi constata că nu sînt... Brad. Dintre acţiunile decadei, sanitară judeţeană, şi Ovidiu Po-
limbă gazdă, apoi pentru că tăl­ în încheiere o mostră grăitoare i epigrame. desfăşurate tot duminică, consem­ pescu, inspector la Inspectoratul
măcirile lui Neculai Chirica sînt „De moarte domnii n-au scăpare/ năm şi spectacolul tematic de e- şcolar judeţean, au dat ample răs­
de o ţinută artistică indiscutabilă. Cum n-are nimeni pe pămînt ;/ Mihai Lăsconi — Deva. Versu­ vocare istorică de la Ţebea, rea­ punsuri la întrebări din domeniile
Citind şi recitind echivalenţele Sau iuţi sau plini de întristare,/ rile sînt promiţătoare. Răzbat, mai lizat de către elevii şcolilor ge­ economic, social, al legislaţiei, să­
oferite de Neculai Chirica. reali­ la fel s-au spulberat în vînt “. ales din poeziile patriotice, accen­ nerale din Baia de Criş şi nr. 1 nătăţii, învăţămîntului şi politicii,
zăm faptul că limba română dis­ Poate că acest catren nu justi­ Brad. externe, puse de către cetăţenii
pune de nebănuite resurse lexica­ fică plenar supratitlul acestor te de sinceritate; fuga de clişee Organizat de către Comitetul de comunei.
le, foarte multe de o plasticitate rînduri. Volumul întreg însă da, este evidentă. Ar fi bine să frec­ cultură şi educaţie socialistă al Acţiunea, încheiată cu un scurt
extraordinară. Această limbă, atît ventaţi cenaclul „Ritmuri" din oraşului Brad, „Zarand ’75“ a în­ program artistic s^a bucurat de
de aptă pentru poezie, transcrie demonstrînd că avem de-a face semnat în acest an o manifestare multă apreciere din partea audi­
viu, recreează tulburător universul Intr-adevăr cu un eveniment edi­ Deva, care în curînd îşi va relua de prestigiu, care a relevat toriului, prezent în număr mare
•villonese. Generoasa inventivitate torial. lucrările la noua casă de cultură potenţialul activului cultural din în sala căminului cultural din lo­
lexicală a traducătorului este se­ AL. COVACI a municipiului. această zonă, precum şi o con­ calitate.
Dacă vestigiile celor două civili­ de dărîmături, materiale de con­
zaţii, dacică şi romană — care prin strucţii (ţigle, cărămizi), obiecte ce­
simbioza lor ne fac intrarea, ca ramice şi metalice, monede şi al­
popor de sine stătător, în istoria tele. Una din ţiglele aflate ne a-
lumii — sînt sesizate şi' cunoscute minteşte şi corpul de trupă care a
pe întregul teritoriu al patriei, cu făcut, într-o anumită perioadă, gar­
totul intuitiv se oglindesc ele pe nizoană în această fortificaţie.
pămîntul Hunedoarei. în cadrul Din harta care marchează obiec­
geografic general al acestui ţinut, ţie dacică locală, documente arheo­ tivele cu. descoperiri arheologice şi,
un loc aparte îl ocupă împrejuri­ logice care fac dovada peremptorie, de păstori, legaţi de îndeletnicirile această înălţime caracteristică se mai ales din conţinutul acestoi-a, se
mile actualului municipiu al De­ tradiţionale, apar meşteşugarii (o- ridica o mică fortăreaţă — castel- desprinde constatarea că începînd
vei, cu punctul său arheologic atît prin însăşi materialitatea lor, a pre­ lari, dulgheri, fierari etc.), activita­ lum — un post de semnalizare şi cu orînduirea comunei primitive şi
de. caracteristic; înălţimea dealului zenţei societăţii dace în răstimpul tea cărora, în perioada aceasta, control. El era reclamat atît de a- trecînd prin perioada de stăpînire
cetăţii. secolului I î.e.n. şi pînă în seco­ fiind deosebit de reprezentativă. sigurarea drumului de uscat şi de dacică şi romană pe dealul cetăţii
Condiţiile geografice şi economi­ lul I e.n. Părăsind perioada de stăpînire apă de pe Valea Mureşului, cît şi Deva şi pe împrejurimile sale —
Pe lingă produsele ceramice ale
ce deosebit de prielnice pentru meşterilor olari, au fost descoperi­ dacică de pe dealul cetăţii Deva de cerinţele de observare şi de asemenea întregului ţinut hunedo­
semnalizare, solicitate de împreju­
ciştigarea hranei, condiţii la care şi a împrejurimilor sale, relevăm rean şi al ţării — s-a dezvoltat ne­
se adaugă, desigur, şi cele clima­ te, în acest atît de important o- că nici una din civilizaţiile trecu­ rimile locuite şi, în special, de ce­ întrerupt viaţa şi activitatea ome­
tice, au făcut ca teritoriul cetăţii biectiv arheologic, şi unele obiecte tului nu a fost atît de darnică în rinţele de informare a învecinatu- nească.
lui castru de la Micia. Un rol ex­
din fier (balamale, foarfeci, piroa­
Deva să apară ca un centru pola- transmiterea, peste timpurile mile­ Ce atestă această existenţă ?
rizator al societăţii umane încă ne ş.a.), ieşite din mina ingenio­ nare scurse, a unei moşteniri ma­ cepţional, poate principal, a avut Pentru istoria pămîntului regiu­
din primele epoci ale existenţei şilor meşteri făurari daci, iar pe teriale mai bogate şi mai semnifi­ acest post întărit, fără îndoială, şi nii Hunedoara, pentru istoria po­
sale. una din terasele dealului au fost cative ca cea romană. Fiecare colţ în paza şi observarea teritoriului porului român în general, ea certi­
în articolul precedent (ziarul nr. sesizate urmele unei locuinţe din al pămîntului hunedorean, începînd aurifer de pe versantul de sud al fică nu simpla prezenţă a unor
6087), au fost evidenţiate diferitele chirpici şi lemn, cu vatra de căl­ cu grandioasa capitală Ulpia Tra- Munţilor Apuseni. Spiritul practic culturi îndepărtate, ci a trecutului
care din lut bătut.
culturi ale comunei primitive se­ iana Sarmizegetusa, Germisara şi întreprinzător roman nu a putut de două ori milenar al unor civi­
sizate pînă în prezent în acest loc, Este de la sine înţeles că aşeza­ (Cigmău), Aquae (Călan), Micia să lase neîntrebuinţată, în acest lizaţii, cea dacică şi romană, în
de la a doua epocă a pietrei şi pînă rea dacică de pe dealul cetăţii (Veţel) şi sfîrşind cu acele tîrguri scop, o înălţime ca cea a dealului care îşi are înfipte adînc rădăcinile
în cea a fierului. De fapt, epoca Deva a fost, în primul rînd, o a- şi sate din Valea Streiului, din cetăţii, cu vederile largi ce se des­ poporul român.
fierului, cu cele două faze ale sale, şezare fortificată de semnalizare şi regiunea auriferă a Munţilor Apu­ chid de aici asupra învecinatului ţi­ La această succintă expunere a-
Hallstaţt şi La Tene, îşi are ori­ apărare. Din construcţia fortifica­ seni sau din mănoasa Vale a Mu­ nut aurifer de la Băiţa—Certej, cu­ supra succesiunii daco-romane pe
ginile pe la începutul primului mi­ ţiei propriu-zise de pe culmea reşului — fără a minimaliza teri­ noscut şi exploatat şi de romani. înălţimea dealului cetăţii Deva,
leniu înaintea erei noastre şi du­ dealului, în prezent nu se mai vede toriul de azi al oraşului Deva, cu Din construcţia propriu-zisă a a- fie-mi îngăduit să închei cu re­
rează pînă prin secolul I al erei nimic. Zidurile acesteia au fost punctul său arheologic central, dea­ cestei fortificaţii romane, în pre­ marca poetului : „Noi nu sîntem
noastre. distruse în cursul timpului şi, mai lul cetăţii — fiecare palmă de pă­ zent nu se mai vede nimic, în pribegi pe acest pămîntl Nu ne-a
Descoperirile fortuite, efectuate în ales, cu prilejul construirii cetăţii mînt a păstrat în ascunzişurile sale urma suprapunerii cetăţii medieva­ zvîrlit vre-un vînt din arse spa­
cursul timpului în acest loc, au medievale, în zidurile căreia au o frîntură din munca şi truda so­ le. Mărturii ale existenţei ei, sigu­ ţii/ Aici, curaţi ca iarba izvo-
dat la iveală un convingător ma­ fost încastrate unele blocuri de cietăţii umane pe care aproape re, de odinioară, ne-au fost trans­ rînd/ Noi ne-am ivit odată cu Car-
terial, în primul rînd ceramică, piatră refolosite. două mii de ani au îndepărtat-o paţii".
specific în general epocii a doua Din punct de vedere al catego­ de zilele de azi. mise însă îmbelşugate şi convingă­
a fierului cît şi ceramică de tradi­ riilor sociale, alături de ţărani şi în timpul stăpînirii romane, pe toare materiale arheologice : resturi Dr. docent OCTAVIAN FLOCA