Page 25 - Drumul_socialismului_1975_11
P. 25
ANUL XXVII
NR. 6089
MARJI,
18 NOIEMBRIE
1975
3 PAGINI - 50 BANI
In aplicarea programului de educaţie socialistă
perialiste, pentru pace şi libertate
actualitatea politică in întreaga lume. La sosirea în
Bucureşti, tovarăşul Le Duan spu
Vizarea consecventă a obiectivului nea : „In numele Partidului Celor
ce Munesc din Vietnam, al Gu
vernului Republicii Democrate Viet-’
La invitaţia Comitetului Central Român şi Partidul Celor ce Mun nam, al poporului nostru, adresez
ai Partidului Comunist Român, a cesc din Vietnam. La sosirea ir, Partidului Comunist Român, guver
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, Capitala patriei noastre, ' tovarăşul nului şi poporului român mulţumi
fundamental—formarea omului nou, secretar general ai Partidului Co Le Duan a fost intlmpinat de to jutorul acordat în lupta noastră
rile cele mai călduroase pentru a-
munist Român, preşedintele Repu
varăşul Nicolae Ceauşescu, de cei
blicii Socialiste România, şi a Gu
împotriva imperialismului american
vernului Republicii Socialiste Româ lalţi tovarăşi din conducerea dţ şi edificarea socialismului in ţara
partid şl de stat, salutat cu căldu
nia, a sosit in ţara noastră, intr-c ră de zeci de mii de bueureşteni. noastră. Poporul nostru păstrează
vizită oficială de prietenie, o de Este o nouă expresie a prieteniei întotdeauna vie in amintire vizita
cu o înaltă conştiinţă socialistă legaţie a Partidului Celor ce Mun tidele, popoarele şi ţările noastre făcută de sentimentele de Nicolae
şi solidarităţii militante dintre par
t o v a r ă ş u l
cesc din Vietnam şi a Guvernului
Ceauşescu,
recu
noştinţă pentru ajutorul primit din
Republicii Democrate Vielnam, con
dusă de tovarăşul LE DUAN, prim- Vizita înaltului reprezentant al partea poporului român".
Vietnamului eroic pune incă o dată
secretar al Comitetului Centrai al în evidenţă hotărîrea comună de In cursul zilei de ieri, în Capi
Partidului Celor ce Muncesc din a întări conlucrarea frăţească ro- tala patriei noastre a avut loc so-
S-au împlinit, de curînd, 4 ani ţiile date de tovarăşul Nicolae Vietnam. Vizita constituie un re mâno-vietnameză, contribuţie de
de la adoptarea de către plenara Ceauşescu, prevede, în principal, marcabil moment în cadrul buneloi seamă la marea cauză a unităţii
C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie acţiuni pentru creşterea productivi relaţii dintre Partidul Comunisl ţărilor socialiste, a luptei antiim- (Continuare in pag. a 2-a)
1971 a programului partidului pen tăţii muncii, îmbunătăţirea calităţii
tru îmbunătăţirea activităţii ideo producţiei, reducerea consumurilor
logice, ridicarea nivelului general specifice de materii prime, mate
ăl cunoaşterii şl educaţia socialis riale, combustibil şi energie, întă
tă a maselor, pentru aşezarea re rirea continuă a ordinii şi discipli
laţiilor din societatea noastră pe nei în producţie, orientarea efor
baza principiilor eticii şi echităţii tului spre reducerea importului în Interiorul ziarului
socialiste şi comuniste. Organele şi etc. Evident că acestea formează
organizaţiile de partid, de sindicat, şi principalele direcţii de acţiune
IJ.T.C., ceilalţi factori din oraşul ale muncii politico-ideologice şi ® Adunări de dări de sea
Brad, implicaţi în această impor cultural-educative desfăşurate de mă în organizaţiile de
tantă activitate, ău acţionat şi organizaţia noastră de partid. în a-
acţionează în lumina orien cest sens, învăţămîntul de partid, a- partid
tărilor date de secretarul general dunările şi plenarele de partid, ac (pagina a 2-a)
al partidului, tovarăşul Nicolae ţiunile întreprinse de comitetele oa
Ceauşescu, vizînd în permanenţă menilor muncii, de organizaţiile de
obiectivul fundamental stabilit — masă si obşteşti vizează în pre © Activitatea de educaţie
formarea omului nou, cu o înaltă zent în mod direct această bogată — o permanenţă a mun
conştiinţă, ferm angajat în înfăp problematică. Eforturile colective cii de partid
tuirea neabătută a politicii parti lor de muncă sînt îndreptate pre
dului. dilect spre îndeplinirea obiective (pagina a 3-a)
Organizaţiile de partid din oraş lor economice, a angajamentelor
îşi desfăşoară activitatea printr-o suplimentare ce ni le-am asumat Investiţiile — realizate
adaptare permanentă a metodelor, după încheierea cu succes a actua la termen optim, de ca
formelor şi mijloacelor muncii lului cincinal, cît şi pregătirea te
politico-ideologice la cerinţele me meinică a anului 1976. în perma litate
reu actuale puse in faţa noastră nenţă organizaţiile noastre de partid,
de Congresul al Xl-lea al' P.C.R., între care cele de la T.M. Barza, © Transportul furajelor —
de plenarele C.C. al P.C.R., de E.M. Ţebea, U.U.M.R. Crişcior etc. grabnic finalizat !
secretarul general al partidului. întreprind acţiuni menite să in
în această viziune am conceput fluenţeze conştiinţa colectivelor de (pagina 4—5)
şi programele de activităţi, acţiu oameni ai muncii, să determine o
nile întreprinse pînă acum. Pro participare mai activă, mai anga- @ SPORT. Rezultate, cro
gramul de activitate pentru anul jantă la îndeplinirea sarcinilor ce Sectorul II al minei Lupeni. Brigada condusă de Gamboş Zoltan nici, clasamente.
■1973, de pildă, întocmit la înce ne stau în faţă. Au loc dezbateri, depăşeşte ritmic planul cu 600 kg de cărbune pe post. Fotografia pre
putul anului şi îmbogăţit în cît-e- mese rotunde, simpozioane, consfă- zintă o parte din schimbul condus de Alexandru Cezaru. (pagina a 7-a)
va rînduri, ţinînd seama de ple Foto : VIRGIL ONOIU
narele C.C. al P.C.R., de indica (Continuare în pag. a 3-a)
(Mai smt 1 săptămmi pmă la încheierea ultimului an al cinrinalului Examenul abnegaţiei şi capacităţii creatoare
i-----------------------------------------------------------------------^-------------------- •—]
j Combinatul siderurgic Hunedoara şi întreprinderea \
a minerilor şi siderurgiştii ar hunedoreni
„Victoria Călan au îndeplinit planul cincinal
11
Destoinicul colectiv de muncă înscrise în acest cincinal sînt în multe alte produse, pe care\
din combinatul hunedorean — deosebit de valoroase pentru eco siderurgiştii hunedoreni le li-.i Cocs mal mult şi mai ban
colectiv declarat Erou al Muncii nomia noastră naţională. I*înă la vrează economiei naţionale, pre-1
Socialiste, a raportat, în urmă sfîrşitul anului, combinatul side cum şi unor parteneri de peste l «Şin. cărbune de Valea Jiului
cu două zile, un succes de pres rurgic hunedorean va realiza su hotare. De remarcat că sporurile / :
tigiu i îndeplinirea prevederilor plimentar faţă de prevederile de producţie înregistrate au fost,)
de plan pe întregul cincinal. Aşa cincinalului o producţie globală obţinute aproape în întregime (
cum s-au angajat în faţa parti- de 1.3 miliarde lei şi o producţie pe seama creşterii productivităţii/ ACŢIUNE DE PRESĂ COMUNĂ A ZIARELOR „DRUMUL
I dului, a secretarului său gene- marfă în valoare de 1,6 miliarde
l ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lei. Aceste sporuri se regăsesc muncii. Totodată, au fost obţi-i SOCIALISMULUI" DEVA Şl „STEAGUL ROŞU" PETROŞANI
? cu prilejul vizitelor făcute [>e intr-un important volum de pro nute însemnate economii la pre-l
ţul de cost, au fost reduse con- /
| platformele combinatului, side- duse fizice : peste 630 000 tone
4 rurgiştll hunedoreni şi-au res- de oţel, 365 000 tone de fontă,
î^pectat cuvîntul. Realizările lor 120 000 tone de cocs metalurgic, (Continuare in pag. 4-5) ___^ Postul fix de la E. M, Lupeni relatează
9t Pene" în transportul în comun generate Măsurile pentru redresarea
de nerespectarea ordinii şi disciplinei
Pa „arterele" transportului în co noi, iar I.J.G.C.L. 13 autobuze. In bucuri de servicii prompte, civilizate
mun circulă un însemnat număr trarea in circuit ar descongestiona multe greutăţi in transportul în co producţiei trebuie să le ia colectivul!
De ce afirmăm acest lucru ? Fiindcă,
o seamă de trasee care In prezent
dc cetăţeni — lucrători în toate sînt supraaglomerate. Dar să vedem
mun sînt generate incă de nerespec
sectoarele de activitate. Întreprin cum este folosit actualul parc de tarea ordinii şi disciplinei, a slabei
derea de transporturi auto, auto autobuze pus la dispoziţia călători educaţii civice a unor şoferi şi ta
bazele. secfiile de transporturi ale lor. xatori. Săptămîha trecută preparaţia nu în Ioc de 1 300 de tone se extrag
E.G.C.L. Jac eforturi vizibile pen Multe scrisori — sesizări şi reclamaţii -a cauzat greutăţi minei I.upeni în şi 700 tone pe zi...
tru continua fluidizare şi deplină — primesc serviciile de transporturi preluarea producţiei. Şi, lotuşi, In sectorul IV situaţia s-a creat
siguranţă a transportului în comun. şi redacţia ziarului nostru la adresa zilnic, mină a înregistrat rămînerl datorită activităţii necorespunză
Totuşi, pe diferite trasee şi rute unor şoferi care pur şl simplu cred în urmă de ordinul a 300—800 to toare anterioare. Avem un abataj
există incă o seamă de „goluri" ca că autobuzul e la cheremul lor şi ne de cărbune. care se termină. în abatajul care
re creează nemulţumiri călătorilor, ca atare 11 folosesc după dorinţă. De ce această situaţie ? trebuia pornit nu se înaintează
îi împiedică pe aceştia să ajungă Primim scrisori, dar am constatat şl „în sectorul V se manifestă lip eu viteză de avansare corespun
pe teren, că unii şoferi nu opresc
la timp la serviciu, fapt ce lezea Din Deva pleacă zilnic un număr in staţii deşi sînt locuri în auto să de organizare, o conducere ne zătoare, eu consider datorită lip
ză planul de producţie al unor for Impresionant de autobuze spre toate buze. Nu de puţine ori, circa 50 de corespunzătoare a procesului de sei de responsabilitate. Cred că
localităţile judeţului şi în afara lui.
maţii de lucru, secţii şi sectoare. Intr-o lună, autobuzele ce pleacă persoane care fac naveta Hunedoa producţie şi, aş spune, chiar in răspunderea şefului sectorului, în
Ce cauze generează această stare de aici parcurg peste 500 000 km ! ra — Deva rămîn „ca la fotograf" diferenţă fată de realizarea sar primul rînd, trebuie să fie la ni
de lucruri ? Iată constatările brigă în staţia „Ceangăi" fiindcă cete două cinilor de plan — ne spune to velul sarcinilor mari ale secto
zii noastre de reporteri : Distanţe apreciabile, în care este autobuze care pleacă din Hunedoa
înmagazinată munca şoferilor, taxa ra la ora 6.00 nu opresc decît cînd varăşul inginer Iulian Costescu, rului. Este adevărat. ne lipsesc
torilor, a Impiegaţilor de mişcare, şoferii sînt bine dispuşi. La fel pă directorul E.M- Lupeni. Totul por ventilele. Avem promisiuni că
De Ia început trebuie să notăm că ţesc călătorii din. Căinel şi Bejan.
unele greutăţi în transportul In co a casierilor şi ai celorlalţi factori neşte. de la neînţelegerea de că vom primi, dar ele trebuie folo
mun sînt generate şi de faptul că din transportul in comun. Şi dacă De ce această situaţie ? Pentru că tre conducerea sectorului a nece site cu grijă, nu distruse, aşa cum
unităţile de transport nu şi-au putut călătoreşti eu şoferi cum sînt Zafei şoferi ca Liviu Marilneşcu, Dionisie sităţii formării unui climat cores se întîmplă. Şi lanţurile care sc
completa parcul auto cu noile auto Rodea, Petru. Maier, Andronic Grosu, Cismaş, Aron Gîţ, Ion Dubaru, Dra- punzător de lucru. Sectorul şi-a rup des ne fac multe greutăţi, dar
buze care erau prevăzute prin plan Aurel Munteanu I, Traian Mlhăieş, gomir Oprean nu-şi îngrijesc auto realizat planul cu 180 do oameni,
de a le primi în acest an. întreprin Ioan Bulz, Traian Vlad, Ion Boldiş, buzele. nu respectă programul de (Continuare in pag. 4-5)
derea judeţeană de transporturi mal Silviu Stan, Ion Becher, Tacob dar acum nu-1 realizează cu 18R,
are de primit încă 24 de autobuze Popa şl mulţi alţii ca el, te (Continuare în pag. 4—5)