Page 26 - Drumul_socialismului_1975_11
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI® NR. 6089 © MARŢI, 18 NOIEMBRIE 1975
Pag. 2
înaltul forum al tineretului, studenţilor Adunări de dări de seamă In organizaţiile de partid
şi pionierilor a stabilit direcţii precise Analiză exigentă, măsuri terme pentru
de acţiune. Ce întreprindeţi pentru realizarea integrală a planului
transpunerea lor în practică? Pentru comuniştii din organizaţia
de bază P.C.R. de la raionul „Mă preocupă cu toată răspunderea da
buna aprovizionare a locurilor da
ACTIVITATE PERMANENTĂ, teci, programe artistice, iar la ni încă departe de a da măsttra po gura" ai I.M. Barza, adunarea de muncă cu scule, materiale şi va-
dare de seamă a prilejuit o cu
goneţi.
vel de judeţ va lua fiinţă un an sibilităţilor pe care' le avem. prinzătoare analiză a activităţii bi Adunarea generală a concluzionat
DIVERSIFICATĂ, PARTICIPARE samblu al tineretului a cărui acti în domeniul cultural-sportiv-edu- roului organizaţiei de bază, a tutu că există toate condiţiile pentru
vitate va fi condusă direct de că cativ, grupele, detaşamentele şi u-
MASIVĂ LA VIAŢA JUDEŢULUI tre Comitetul judeţean al U.T.C. nităţile de pionieri, consiliile şi ror comuniştilor pentru îndeplinirea ca planul să fie realizat integral la
sarcinilor de plan, a angajamen
toţi indicatorii. Nu au fost făcute
Vom continua pe scară mai lar comandamentele de pionieri sînt telor asumate în întrecere, pentru referiri la „cauze subiective", co
în vederea realizării sarcinilor gă şi cu o mai mare intensitate chemate să asigure acţiunilor cir continua îmbunătăţire a activităţii muniştii arătînd cu claritate că în
ce revin organizaţiei judeţene activităţile de pregătire militară, cumscrise domeniilor un caracter educative în rindul colectivului de viitor trebuie să se ' acţioneze ou
de masă şi diversificat, potrivit
U.T.C. din documentele Congresu sportive etc., asigurînd astfel o cu aptitudinile şi vocaţiile copii fermitate pentru punerea în valoa
lui al Xl-lea al partidului, din cu largă participare a tineretului la lor, îmbinîmd conţinutul politico- muncă. Exigenţi, comuniştii au fă re a rezervelor interne din cadrul
cut o amplă analiză a activităţii
vin tarea rostită de tovarăşul Nicolae întreaga viaţă economică şi socia raionului Măgura. Toţi vorbitorii,
Ceauşescu în cadrul şedinţei fes lă a judeţului. educativ cu petrecerea plăcută, u- productive din cadrul raionului Mă întreaga adunare, s-au angajat să
liber,
til-recreativă
timpului
a
tive de deschidere a lucrărilor promovînd şi angajînd creativita gura, manifestîndu-şi nemulţumirea folosească la capacitate noile utila
Congresului al X-lea al U.T.C., IONEL LAZĂR tea, pasiunea şi interesele copiilor. pentru ncrealizarea unui indicator je şi maşini miniere care au in
principal al planului de producţie:
Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R., şi prim-secretar al Comitetului trat de curînd în funcţiune ; Irolii-
Conferinţei a IlI-a a Organizaţiei judeţean al U.T.C. producţia de minereu a fost reali le pneumatice şi electrice, scre-
pionierilor, din celelalte documen Prof. VIORICA RIŞCUŢIA zată in acest an doar în proporţie perul pentru extragerea minereu
te de partid, organele şi organiza UNITĂŢILE DE PIONIERI — preşedinte al Consiliului de 96,8 la sută. Darea de seamă, lui din abataje, locomotive e-
ţiile U.T.C. vor mobiliza întreg ti iudetean Hunedoara dar mai ales comuniştii Florian lectrice pentru transportul orizon
neretul la o activitate susţinută CENTRE ACTIVE DE al Orqanizatiei pionierilor Alba, Candin Stingă, Troian Ţirău, tal al minereului. întrucît şefii de
Ioan Luca, Mircea Tomodan, Iancu
pentru formarea şi educarea co echipe sînt comunişti, li s-a ce
munistă prin muncă şi pentru UCENICIE POLITICĂ „ASOCIAŢIILE STUDENŢILOR Pasc şi mulţi alţii s-au oprit în rut să manifeste toată răspunde
muncă a tuturor tinerilor, partici delung asupra cauzelor care au ge rea pentru buna organizare a mun
parea tot mai activă a tineretului COMUNIŞTI — COLECTIVE nerat nerealizarea acestui indicator; cii, pentru întărirea ordinii şi dis
la înfăptuirea obiectivelor econo- Purtînd însemnul atmosferei de MODEL DE COMPORTARE goluri destul de mari în folosirea ciplinei în rindul minerilor.
mico-sociale ale cincinalului 1976— însufleţire patriotică declanşată timpului de lucru, a maşinilor şi Angajamentul a fost unanim. Co
1980. de îndemnurile adresate de tova Şl ATITUDINE ÎNAINTATĂ" utilajelor, slaba organizare a mun lectivul de muncă al raionului Mă
în industrie, construcţii, trans răşul Nicolae Ceauşescu tineretu cii de către unii şefi de echipe, gura poate să-şi aducă o contribu
porturi, comerţ, cooperaţie vom lui, la adunarea festivă de deschi Pornind de la creşterea respon absenţe nemotivate care au per ţie mai mare la întregirea frumoa
continua în acelaşi ritm şi prin dere a Forumului tineretului, a- sabilităţii ce revine tinerei gene turbat activitatea formaţiilor de selor rezultate pe care le obţine
antrenarea tuturor organizaţiilor la nalizînd, în spirit partinic, sarci raţii în înfăptuirea Programului lucru. Comuniştii au cerut biroului I. M. Barza, întreprindere situată
realizarea obiectivelor viitorului nile ce revin Organizaţiei pionie partidului, expusă magistral în eu- organizaţiei de bază ca în viitor să între primele unităţi economice din
cincinal. între altele ne-am gîndit rilor din documentele Congresu vîntarea secretarului general al fie mai ferm, să tragă cu mai mul judeţul nostru care şi-au realizat
să extindem organizarea unor for lui al Xl-lea al P.C.R., a IXI-a partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae tă hotărîre la răspundere pe cei ca cincinalul înainte de termen.
maţii de lucru şi schimburi ale Conferinţă Naţională a adoptat Ceauşescu, rostită la recentul fo re nu-şi îndeplinesc întocmai sar
tineretului. documente de reală însemnătate rum naţional al tineretului, Con cinile de plan, pe cei care nu se SABIN CERBU
Organizaţiile U.T.C. vor iniţia şi pentru activitatea viitoare a orga ferinţa a X-a a U.A.S.C.R. ne
asigura atît In perioadele premer nizaţiei, pentru transpunerea In cheamă să ne intensificăm efor
gătoare cit şi în timpul desfăşu viaţă a politicii partidului şi sta turile pentru educarea comunistă,
rării concursurilor consultaţii la tului nostru. Organizaţia noastră revoluţionară, prin şi pentru mun „Condiţii sini, trebuie doar muncit
locul de muncă, demonstraţii prac judeţeană — care se înscrie în că a tineretului universitar, să
tice şi simpozioane tehnice. în a- eşalonul fruntaş al pionieriei na dezvoltăm răspunderea tuturor stu
cest iei, organizaţiile U.T.C. vor ţionale — preliiind tradiţiile şi denţilor faţă de formarea lor ca
reuşi să îndrume mai mulţi tineri iniţiativele de pînă acum, insu- specialişti cu o temeinică pregă mai bine, mai cu răspundere!“
la studiul cărţii tehnice şi accen şindu-şi mereu mai creator politi tire, cu o înaltă conştiinţă socia
tuarea deprinderilor practice. ca partidului şi statului nostru, va listă. Conferinţa afinmă.necesitatea
O altă componentă va fi în a- acţiona mai ferm pentru creşte implicării mai active a asociaţiilor Cei 72 de comunişti, prezenţi la ta arată că îngrijitorii de animale,'
tenţia noastră înfiinţarea de noi rea contribuţiei activităţilor la e- în procesul revoluţionar al inte adunarea generală de dare de sea comuniştii oare muncesc „ in zoo
cercuri ale tinerilor inventatori şi ducarea pionierilor şi şcolarilor grării învăţămîntului cu cerceta mă a organizaţiei de bază de la tehnie nu şi-au făcut pe deplin
inovatori, implicarea mai serioasă prin şi pentru muncă, la formarea rea şi jpfoducţia, de a acţiona cu brigada I a C.A.P. Brăni.şca au datoria. De aici şi contribuţia sub
a celor existente în promovarea unei atitudini înaintate faţă de în fermitOTî pentru îndeplinirea de dezbătut cu un real simţ de, răs posibilităţi a cooperativei la fon
noului în procesul de producţie. văţătură, la lărgirea orizontului de de către fiecare student, cu ma pundere şi exigenţă partinică acti dul de stat, mai cu seamă la lapte
Toate aceste acţiuni vor constitui cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice, la ximă responsabilitate, a obligaţii vitatea desfăşurată timp de un an şi carne.
o componentă a marii competiţii formarea unui înalt spirit revolu lor productive care decurg din de zile. Darea de seamă prezen Comunistul Toader Vasiu, om în
pe care o vom continua sub de ţionar. programul de practică şi din pla tată, discuţiile purtate pe marginea vîrstă de peste 70 de ani, şi care
viza „Tineretul — factor activ în nurile de producţie ale atelierelor ei au scos în evidenţă unele reali munceşte de foarte multă vreme în
In activitatea organizaţiei noas
realizarea cincinalului revoluţiei tre • judeţene se impune o mai şcoală. zări frumoase, corespunzătoare e- zootehnie, spunea că unora nu le
tehnico-ştiinţifice". amplă mobilizare, pe toate frontu Documentele conferinţei ne chea forlurilor muncii depuse de majo place meseria de îngrijitori, nu o
în agricultură, in cadrul cam rile, de la nivelul grupelor pînă mă să dezvoltăm coordonarea şi ritatea comuniştilor, a celorlalţi co fac cu dragoste şi pasiune, se fe
să stimulăm activitatea cercurilor
paniei de reparaţii ale maşinilor şi la cel al consiliilor pioniereşti, ştiinţifice ale studenţilor să ac operatori, realizări oare se cer însă resc să muncească în zootehnie.
utilajelor agricole se vor organi pentru o mai intensă şi mai sus ţionăm cu mai multă hotărîr-e pen continuate şi substanţial sporite. Totodată, dînsul s-a angajat, în
za din întreprinderile I.M. Barza, ţinută muncă politico-ideologică în tru consolidarea politico-organiza- Se cuvin subliniate rezultatele bu numele comuniştilor din sectorul
IJVfJVI.R. Simeria, F.I.L. Orăştie, rîndul pionierilor şi şcolarilor, al torică a asociaţiilor, pentru trans ne obţinute în campania agricolă zootehnic, să depună eforturi stă
C.S. Hunedoara, autobaza Haţeg, comandanţilor-instructori, în spi din această toamnă, cînd s-a reu ruitoare pentru a spori continuu
echipe de tineri care să ajute în ritul Programului partidului, al formarea fiecărei organizaţii stu şit ca însămînţările să se termine producţia de lapte şi carne, numai
denţeşti intr-un colectiv de mun
afara orelor de program unităţi principiilor şi normelor eticii şi e- că şi luptă comunistă. Dealtfel, la timpul optim, executîndu-se lu pe această bază puţind spori şi ve
le S.M.A. Vor fi organizate acţiuni chităţii socialiste, pentru formarea, crări de foarte bună calitate, iar niturile lucrătorilor din zootehnie.
de masă pentru redarea în circui la întreaga tînără generaţie, a u- consiliul A.S.C. din institut şi-a stringerea şi depozitarea furajelor, Mulţi dintre cei care au luat
tul agricol, în anul 1976, a unor nei înalte conştiinţe socialiste. propus — pe baza unui program a cocenilor de porumb să fie ter parte la dezbateri au subliniat in
— să analizeze lunar situaţia pro
însemnate suprafeţe. minată de mult. La toate aceste fluenţa pozitivă pe care o are apli
Cu privire la intensificarea acti Consiliile, şi comandamentele pio fesională a studenţilor, frecvenţa realizări comuniştii din cooperativă carea noii structuri organizatorice
vităţii politico-ideologice în rîn- niereşti vor milita pentru valori la cursuri, seminarii, laboratoare şi-au adus o contribuţie însemna la sate, ca urmare a indicaţiilor to
şi, 'săptămînal, modul de desfăşu
ficarea mai largă a spiritului şi
dul tineretului se va acţiona în ta, ca şi la înfăptuirile edilitar-gos- varăşului Nicolae Ceauşescu şi a
continuare pentru îmbunătăţirea potenţialului muncitoresc al jude rare a activităţii productive în a- podăreşti ale comunei, majoritatea hotărîrii Plenarei comune din iulie
informării politice, se vor crea ţului, pentru apropierea preocupă telierul şcoală pentru realizarea efectuate prin munca patriotică a a.c. Organizaţiile de partid sînt
ritmică a planului de producţie.
rii organizaţiei de pionieri de via
organizaţii etalon in ceea ce pri sătenilor, în frunte cu comuniştii mai puternice, forţa comuniştilor
veşte realizarea agitaţiei vizuale, ţa comuniştilor, a tuturor oameni Concursul profesional (naţional) şi deputaţii. este unitară, poate fi folosită la
vor fi organizate în municipii şi lor muncii din uzinele, şantierele „Fiecare AjS.C. — colectiv de e- Aşa cum au arătat mai mulţi toate locurile de muncă ale coope
oraşe vitrine ale cărţii social-po- şi de pe ogoarele judeţului. ducare prin muncă şi pentru mun membri de partid care au luat cu- rativei, acolo unde nevoile unită
litice, decade ale cărţii social-po- în activitatea de orientare şco că a studenţilor" se va desfăşura vintul — Ioan Berari, Augustin ţii o cer.
litice, simpozioane, mese rotunde, lară şi profesională, ca şi in cea în institutul nostru paralel cu o Ghiura, Avei Betea, Maria Dobrei, Din propunerile făcute, din anga
seri de întrebări şi răspunsuri, se tebnico-aplicativă, unităţile de pio altă întrecere iniţiată pentru în Toader Vasiu, Viorica Moţ — re jamentele luate de comunişti s-au
siuni de comunicări ştiinţifice. nieri, casele pionierilor îşi vor in suşirea Codului principiilor şi nor zultatele muncii unui an de • zile desprins repere clare de acţiune
Un accent deosebit se va pune tensifica eforturile pentru apropie melor muncii şi vieţii comunişti puteau fi şi mai bune. „Pămîntul pentru viitor. Creşterea continuă a
în continuare pe îmbunătăţirea rea învăţămîntului de practică, de lor, ale eticii şi echităţii socialis cooperativei, înzestrarea ei asigură producţiilor cerealiere şi animalie
activităţii culturale. Săptămînal, producţie, de specificul economic te s „Asociaţiile studenţilor comu condiţii. Trebuie doar muncit mai re, a celor pomicole şi legumicole,'
se vor organiza acţiuni cultural- al judeţului, cu atît mai mult cu nişti — colective model de com bine, cu mai multă răspundere" — printr-o folosire judicioasă a pă-
educative, seri distractive, disco cît cele cîteva cercuri uzinale slut portare şi atitudine comunistă". se sublinia in materialul prezentat mîntului, acordarea unei mai mari
Un deziderat căruia îi vom răs
punde prin fapte. în faţa adunării generale. Efective atenţii sectorului zootehnic — iată
sintetic ţinta întregii munci a co
le de animale sînt sub plan cu 5 muniştilor de la C.A.P. Brănişca,
Stud. ARGHIR BIZO capete, dintre care 4 vaci. Produc a tuturor cooperatorilor de aici.
ţia de lapte planificată pe cele 10
preşedintele
actualitatea Institutul de mine Petroşani luni care au trecut din acest an corespondent
M1RON TIC
consiliului U.A.S.C.R.
mi s-a realizat în întregime. Aceas
(Urmare din pag. 1) varăşului Constantin Pîrvulescu ______ _mmm.........mmi. rhi şl una dintre părţile componente
jSSg-3
in rîndurile Partidului Comunist ale forţelor de producţie. Mijloa
Iemnitatea semnării documentelor Român, al cărui membru este încă r dieţioiias: politico-economie v cele de muncă sînt acele mijloace
oficiale şi marele miting al prie de la înfiinţarea sa. -■ J’f materiale cu ajutorul cărora oa
teniei româno-vietnameze — strălu In cursul săptămînll încheiate, menii acţionează asupra obiecte
cite încununări ale rezultatelor vi tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU POLITICA EXTERNA, totalitate ne ; înfăptuirea unei păci traini lor muncii, modiflcindu-le potrivit
zitei delegaţiei Partidului Celor ce s-a intîlnit cu preşedintele Parti a scopurilor pe care le urmăreşte ce, a dezarmării generale ; demo scopului urmărit de el. Ele sînt
Muncesc din Vietnam şi a Guver dului Socialist Unit al Berlinului şi a sarcinilor pe care şi le asu cratizarea relaţiilor internaţionale ; formate din unelte de muncă (ma
nului Republicii Democrate Viet occidental, Gerhard Danelius, şi a solidaritatea internaţionalistă cu şini, utilaje, instrumente, recipien
nam, a convorbirilor oficiale dintre primit pe Alberto Nkanda Kalyati, mă un stat, pe planul relaţiilor partidele comuniste şi muncito te, clădiri productive, depozite, po
internaţionale, precum şi a meto
tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU care şi-a prezentat scrisorile de delor şi a mijloacelor prin care reşti ; întărirea unităţii forţelor duri, conducte etc.). Obiect al
şi LE DUAN. acreditare în calitate de ambasa acesta acţionează pentru realiza care luptă pentru dezvoltarea muncii este lucrul sau complexul
In cadrul înţelegerii dintre pre dor extraordinar şi plenipotenţiar rea lor. P.e. este o continuare, în progresistă a societăţii ; lichidarea de lucruri asupra cărora acţionează
şedintele Republicii Socialiste Ro ai Republicii Zambia în ţara noas subdezvoltării şi crearea unei noi omul în procesul de producţie, pen
mânia, t o v a r ă ş u l NICOLAE tră ; pe Franco Catucci, trimisul planul relaţiilor internaţionale, a ordini politice şi economice in tru a-1 modifica potrivit nevoilor
CEAUŞESCU, şi preşedintele Repu special al Televiziunii italiene — politicii interne. De aceea, natura ternaţionale ; dezvoltarea colabo lui. In cadrul m. de p. rolul hotărîtor
blicii Arabe Siriene, IIAFEZ EL- RAI-TV, căruia i-a acordat un in şt caracteristicile p. e. depind de rării ştiinţifice, culturale, turisti îl au uneltele de producţie. Gradul
ASSAD, cu privire la întîlnirile pe terviu pentru televiziunea Italiană esenţa de clasă, de tipul şl de ce, a schimburilor de informaţii de dezvoltare a m. de p. consti
riodice, de lucru, ale primilor mi funcţiile statului dat. P. e. pro cu toate statele. „Aşezăm în mod tuie principalul indicator al nive
movată de P.C.R. şl de R. S.
niştri ai celor două ţări, Ia invita — RAI-TV ; pe Ilhan Cevik, direc România se fundamentează pe ferm, la baza relaţiilor cu toate lului tehnic al producţiei, al su
de
către
naturii
punerii
forţelor
ţia primului ministru al guvernului torul ziarului „Daily News", din statele, principiile deplinei egali
ştiinţific,
român, tovarăşul Mauea Mănescu, Ankara, căruia i-a acordat un in principiile socialismului poporului tăţi în drepturi, respectului inde om. In capitalism, principalele
m. de p. se află fie în proprieta
promovează
interesele
naţio
preşedintele Consiliului de Miniştri terviu ; sculptorul turc Osman român, ale socialismului şi păcii. pendenţei şl suveranităţii treburile tea privată a capitaliştilor sau a
în
neamestecului
nale,
ai Siriei, Malimoud Al-Ayoubi, a Makunluoglu, care, ca un omagiu Liniile directoare ale p. e. a R. S. interne, avantajului reciproc, re monopolurilor, formînd conţinutul
făcut o vizită în ţara noastră. To adus personalităţii remarcabile a România sînt : dezvoltarea colabo nunţarea la forţă şi la amenin material al capitalului, fie în pro
prietatea statului burghez ; ele sînt
varăşul Nicolae Ceauşescu a primit preşedintelui Romăniei, i-a înmî- rării şi cooperării cu toate ţările ţarea cu forţa, respectul dreptu folosite de către proprietarii ca
socialiste
relaţiilor
;
amplificarea
lui fiecărui popor de a-şl hotărî
pe primul ministru sirian. nat tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu ţările în curs de dezvoltare, cu dezvoltarea economică şi socială pitalişti ca mijloace pentru ex
Comitetul Politic Executiv a a- un bust al şefului statului român; statele care luptă pentru dezvolta corespunzător voinţei sale, fără ploatarea muncii străine ; proleta
dresat o scrisoare tovarăşului Con pe căpitanul Mouraouni Djermakoye rea lor independentă ; sprijinirea nici un amestec din afară, al riatul este lipsit de m. de p. şl
dreptului de a-şi făuri o viaţă li
obligat să-şl vîndă forţa de muncă
stantin Pîrvulescu, cu prilejul îm Adamou, ministrul afacerilor ex activă a luptei popoarelor şi miş beră, independentă" (NICOLAE capitaliştilor. In socialism, m. de p.
cărilor de eliberare naţională pen
plinirii vîrstei de 80 de ani. Este terne şi cooperării al Republicii tru libertate şi Independenţă ; lăr CEAUŞESCU). sînt proprietate socială (de stat
exprimată stima şi preţuirea, înal Niger, şi pe Troadio Quiazou, mi girea relaţiilor de colaborare cu MIJLOACE DE PRODUCŢIE, to sau cooperatistă), fiind folosite in
ta apreciere pe care întregul partid nistrul comerţului al Republicii ţările capitaliste dezvoltate în spi talitate a mijloacelor de muncă interesul întregii societăţi. Ele for
mează conţinutul material al fon
ritul
paş
coexistenţei
şi a obiectelor muncii pe care oa
principiilor
o dă îndelungatei activităţi a to Flllpine. nice ; realizarea unei largi cola menii le folosesc, în procesul de durilor de producţie din economia
borări intre toate statele europe producţie a bunurilor materiale, naţională.