Page 27 - Drumul_socialismului_1975_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6089 O MARŢI, 18 NOIEMBRIE 1975 Pag. 3

ACTIVITATE* IE EDUCAŢIE-0 PERMAMEHTĂ A MUICII DE PARTID

Folosirea maximă a timpului de
Prompt, concret, la obiect,

lucru—în atenţia agitatorilor umorul ustură, dar îndreaptă I

Aurel Vodiceanu — responsabil. tarea unor fenomene negative, In
Un util schimb de experienţă ia I.M.M.R. Si meri a Constantin Puha — secretar, An- prevenirea producerii altora —
toneta Brînzei, Ioan Timpurel şl
sublinia tovarăşul Constantin Giu-
Iosif Fazecaş — membri, iată co­ roiu, locţiitorul secretarului comi­
lectivul de redacţie al gazetei sa­ tetului de partid din şantier. Nn
tirice „Nota zero la purtare", su­ ţin minte de multă vreme ca un
Zilele trecute, comitetul de multă răbdare, insistenţă. Unii rea formelor de muncă ale agita­ pliment al gazetei de perete caz o dată satirizat la gazetă b&
partid de la I.M.M.R. Simeria a oameni sînt îndărătnici şi .trebuie torului, ţinîndu-se seama de ca­ „Constructorul" de la şantierul 4 se mal fi repetat. Iar dacă vom
organizat un util schimb de expe­ să te ocupi vreme mai îndelungată pacitatea oamenilor de receptare Construcţii al I.C.S. Hunedoara. răsfoi albumul documentar vom
rienţă între agitatorii din secţiile de ei, alţii sînt mai receptivi. Cu şi însuşire, de firea lor. El s-a Am început rîndurile de faţă cu vedea vasta problematică abordată
şi sectoarele întreprinderii pe te­ fiecare trebuie să lucrezi într-un referit apoi la sprijinul pe care prezentarea acestor oameni deoa­ la gazeta satirică : întîrziaţl şl ab­
rna „Rolul agitatorilor în utilizarea anumit fel. In calitatea pe care o gazeta de perete îl dă muncii po­ rece de ani de zile el formează senţi de la muncă, cel cu po­
un
doabe capilare ieşite din comun,
vrednic,
inimos,
colectiv
cu
la maximum a timpului de lucru". am ca şef de echipă, am luat şi litice de masă pentru întărirea iniţiativă şl răspundere în munca cei care nu respectă normele de
Activitatea a început prin pre­ unele măsuri administrative împo­ disciplinei. de editare a organului satiric de protecţia muncii, dau lucrări de
zentarea de către tovarăşul Ioan triva celor care se abat de la dis­ Tovarăşul Francisc Brăneţ, secre­ presă al şantierului. Umorul şl slabă calitate, risipesc materiale,
Giurgiu, locţiitorul cu problemele ciplina muncii. Avem şi această tar de organizaţie de bază în sec­ satira promovate de el la fiecare consumă băuturi alcoolice în tim­
de propagandă al secretarului co­ posibilitate, dar munca politică nu ţia vagoane, s-a referit la faptul ediţie a gazetei au ţinută concre­ pul programului de lucru etc. Re­
mitetului de partid, a unei scurte trebuie slăbită nici un moment. că biroul organizaţiei al cărui se­ tă, sînt întotdeauna pe fază, nu feritor la funcţii şl persoane aria
este tot atît de cuprinzătoare : de
ţin seama de nume şi funcţii, in­
informări asupra gradului de folo­ Tovarăşa Zoie Madan este şei cretar este, acordă o însemnătate tervin acolo unde este cazul şl la secretara dactilografă la şeful
sire a timpului de muncă în sec­ de echipă la sudori. Iată ce spu­ deosebită activităţii cu agitatorii, cînd este cazul. Desigur, trebuie sub­ şantierului, trecînd pe la şefi de
ţii şi sectoare, precum şi asupra nea ea în cadrul schimbului de îndrumîndu-i şi sprijininidu-i în­ liniat sprijinul pe care-1 acordă in per­ echipe şl brigăzi, maiştri, Ingineri,
direcţiilor concrete în care trebuie experienţă : manenţă comitetul de partid din şan­ şefi de loturi etc.
să acţioneze agitatorii. S-a subli­ — Am în echipă mai mulţi ti­ deaproape, calităţilor moral-politi- tier. La toate punctele de lucru au „Sufletul" gazetei este responsa­
niat adevărul că înfăptuirea exem­ neri. Eu am pornit- de la premisa ce şi profesionale ale acestora. fost stabiliţi corespondenţi perma­ bilul el, Aurel Vodiceanu, carica­
plară a sarcinilor stabilite de Con­ că vorba bună, caldă, dojana sînt Calităţile de adevăraţi comunişti, nenţi ai gazetei dintre cei mai turist ingenios, talentat. Bizuindu-
cadre
comunişti,
cu
destoinici
se pe ceilalţi membri din colecti­
gresul al Xl-lea al partidului în suficiente. Am încercat să mă a- faptul că agitatorii sînt exemplu funcţii de răspundere. Aceştia ţin vul de redacţie, avlnd în perma­
domeniul sporirii producţiei ma­ propii de oameni, să le înţeleg demn de urmat, le asigură presti­ legătură neîntreruptă cu colectivul nenţă sprijinul comitetului şi bi­
teriale cere eforturi susţinute din părerile, opţiunile, să stau de vor­ giu şi autoritate, iar de aici — de redacţie, informează zilnic a- rourilor organizaţiilor de bază,
partea tuturor colectivelor de bă cu ei. Eu mă bucur de apre­ succes in munca politică. Cu aju­ supra faptelor ce se . petrec, fapte dînsul reuşeşte ediţii tot mai inte­
muncă, folosirea la maximum a ciere din partea lor, iar cînd îi torul agitatorilor — spunea tova­ ce constituie materia primă din resante, a căror usturime îndrep­
rezervelor existente în fiecare u- critic, unii din ei vin şi-mi cer răşul Brăneţ — organizaţia noas­ care se nasc ediţiile gazetei. Toc­ tătoare se simte. Nu este iertat
nitate economică. Or, modul în scuze pentru greşeala pe care au tră de partid a obţinut rezultate mai această ancorare în viaţa co­ nimeni care greşeşte, satira fiind
care este folosit timpul de muncă făcut-o şi se îndreaptă. Cu frumo­ bune pe linia întăririi disciplinei lectivului de muncă asigură să­ reală, tonică. Forţînd un pic nota
formează la I.M.M.R. o importan­ sul parcă e mai bine. în ce mă £n muncă, precum şi în alte di­ nătatea, concreteţea şi eficienţa u- am putea zice că eroii gazetei rid,
tă rezervă de producţie. priveşte, cred în puterea cuvintu- recţii de activitate. morului caricaturilor şi epigrame­ roşesc şi se feresc să mai cadă
lor ce apar la gazeta satirică.
în... peniţa caricaturistului.
în faţa agitatorilor a fost pre­ lui spus cu calm, cu blândeţe. Oa­ Consfătuirea agitatorilor de la — Simţim un real sprijin din
zentată o situaţie care pune în e- menii înţeleg.. I.MJVI.R. Simeria şi-a dovedit uti­ partea gazetei satirice în îndrep­ GH. I. NEGREA
videnţă cît de importantă este a- Preluînd ideea tovarăşei Madan,
ceastă rezervă. în decurs de 9 litatea, caracterul său de reuşit
luni, de pildă, totalul orelor de Nicolae Socaciu, responsabilul co­ schimb de experienţă.
muncă nefolosite, incluzîndu-se aici lectivului gazetei de perete din în­ PESTE MAGAZIILE DELÎNCĂ BLOCULTURH DIN MICRO V/t
concedii medicale, învoiri şi ab­ treprindere, pleda pentru îmbina­ C. ARMEANU -R0NEA2Ă MAISTRUL VAS IU CA IOAN CA S! PESTEOEZOROINEA
senţe nemotivate, se ridică la
129 225 ore. Ce înseamnă, în ex­ u materiale ce caracterizează f"-
presie materială, acest timp pier­
dut ? După calculele făcute în în­ ACEST PUNCT OE LUCRU -
treprindere, în timpul pierdut sub Prea des se „înfiripă" treburile la Clubul
aceste forme se puteau repara a-
proape 430 de vagoane de cale fe­
rată, ceea ce echivalează cu o pro­
ducţie marfă în valoare de 4,7 mi­ „Constructorul" din Hunedoara...
lioane lei. Nuimai învoirile, con­
cediile fără plată şi absenţele ne­
motivate însumează timpul echi­
valent pentru repararea a 94 de Unul din mijloacele deosebit de Funcţionează si un cerc de depa­
vagoane. importante de oare dispun, sindi­ nare radio-TV. Practic însă, da­
Tovarăşul Ioan Giurgiu a pus a- catele pentru a influenţa asupra că nu eşti artist amator^feu ai ce
poi în evidenţă cîteva din cauzele dezvoltării conştiinţei oamenilor să cauţi la club. (Au loc din cînd
muncii este activitatea cultural-
care favorizează manifestarea fe­ în cînd obişnuite şedinţe de pro­
nomenelor de indisciplină, oprin- educativă de masă. Sindicatele au ducţie ale unor secţii din I.C.S.H.,
la îndemînă toate mijloacele pen­
du-se mai ales asupra atitudinii tru a realiza un larg program de înscrise nu se ştie de ce în pal­ HA SILF, VAS UE _ _
de îngăduinţă, de tolerare neper- maresul „educativ" al clubului...).
misă a lipsurilor, slabul control educare politică, culturală a tutu­ Există planuri optimiste vizînd PUNE-TI FLORI LA PALAR'E
asupra activităţii formaţiilor de ror celor ce muncesc, o activitate activitatea de viitor. îndrumătorul FA TREABĂ OE OMENIE
lucru. educativă vie, atractivă şi efici­ M.B. a fost numit aici numai de SI-ASTĂ COALĂ OE hTRTIE „
entă. Din păcate^ însă, la unele
După prezentarea informării, mai cluburi, baza mate’rială substanţia­ o lună şi are cele mai bune in­ ÎNIME-N LUME R-O S-O VA O A
mulţi agitatori au luat cuvîntul, lă este folosită insuficient; ea tenţii. „Treburile au început să se N/ME-N LUME N-O SA ŞTIE
înfiripe" ne spune Ovidiu Mora-
expunînd pe scurt modul în care nu asigură într-o măsură sufici­ ru, secretar al consiliului munici­
acţionează pentru întărirea conti­ entă posibilitatea ca oamenii mun­
nuă a disciplinei la locurile de cii să-şi petreacă timpul liber în pal al sindicatelor. Dar, adăugăm Una din caricaturile expuse la gazeta de perete.
muncă. condiţiile cele mai bune şi în­ noi, cam des se „înfiripă" trebu­
rile la Clubul „Constructorul" din
Cornel Turdăşan, agitator în tr-un mod cît mai folositor din Hunedoara, cauzate de frecventa
secţia a IlI-a mecanică, de pildă, punct de vedere educativ. schimbare a îndrumătorilor. Aceas­
s-a referit la faptul că cel mai Iată un exemplu. tă fluctuaţie face ca activitatea
greu se munceşte cu noii anga­ „Ce oferă Clubul „Constructorul" generală a clubului să nu fie la
jaţi, care se adaptează anevoios din Hunedoara cetăţeanului, mem­ înălţimea pretenţiilor constructo­ Mai multă responsabilitate în organizarea
exigenţelor. Organizaţia de partid brului sindicatului I.C.S.H. ?“ — a rilor de ia I.C.S.H.
întreprinde unele acţiuni menite fost întrebarea pe care am adre­ Ar trebui să se înţeleagă' că
să-i ajute pe aceştia să-şi însu­ sat-o noului îndrumător al aşeză- pregătirea unui activist cultural
şească regulile de comportare în mîntului, Mihai Burducel. Poate necesită timp şi cheltuială, pro­ activităţii de răspindire a cunoştinţelor
producţie. citi un ziar, o carte la bibliote­ blemele organizării manifestărilor,
Apreciind ca binevenită o astfel că, poate viziona ceva la televi­ a activităţii cultural-educative şi
de întîlnire între agitatori, tova­ zorul din cabinetul de ştiinţe so­ de divertisment nefiind chiar la ştiinţifice in comuna Răchitova!
răşul Gheorghe Bătrîna a arătat ciale. îndemînă oricui. * *
că asemenea acţiuni îi ajută să Cu alte cuvinte, cam aceleaşi lu­
cunoască experienţe, metode şi cruri pe care cetăţeanul le are Nutrim deci speranţa că nu vom Profundele transformări petre-, se desfăşoară o activitate susţinu­
anunţaţi prea curînd despre
mijloace eficiente în munca po­ şi acasă. :himbarea îndrumătorului, despre cute în viaţa noastră social-eco- tă de educaţie ateist-ştiinţifică a
litică de la om la om. în cadrul clubului îşi desfăşoa­ îptul că treburile au început din nomică, creşterea nivelului de trai elevilor aparţinînd familiilor de
— Şi. în secţia noastră se mun­ ră activitatea taraful, orchestra al oamenilor, accesul larg la şti­ sectanţi ţ ţn al treilea rînd, că
ceşte de Ia om la om, formă care de muzică uşoară, corul I.C.S.H., ou să se înfiripe... C. DROZD inţă şi cultură, vasta activitate la căminele culturale se ţin con­
dă rezultate bune, deşi ea ne cere brigada artistică de agitaţie. ideologică şi politico-educativă des­ ferinţe, şi o dată pe lună vine
făşurată de organizaţiile de partid, brigada ştiinţifică (cu care prilej
numai aceste două aspecte dezvăluie de ceilalţi factori educaţionali au rulează şi trei filme documentare).
Vizarea consecventă a obiectivului faptul că desfăşurarea muncii de determinat, fireşte, şi schimbări este că, acelaşi D Tăşală, direc­
Dar, ceea ce pare de neînţeles
educaţie numai în producţie nu
esenţiale în conştiinţa maselor largi
este suficientă, că aria ei ^trebuie de oameni, eliberarea marii ma­ tor al căminului cultural, parti­
fundamental—formarea omului nou, extinsă. Avem, deocamdată, în ve­ jorităţi a populaţiei de sub influ­ cipant la toate instruirile şi con­
sfătuirile organizate la nivel ju­
enţa prejudecăţilor religioase, îna­
dere întreprinderea unui dialog
intens şi sistematic cu această ca­ poiate. deţean pe teme de ateism, afirma,
la un moment dat, că „pe la noi
Cu toate aceste rezultate, exis­
cu o înaltă conştiinţă socialistă tegorie, sub forma „Dialog condu- tă încă la unii oameni — puţin; are loc şi cile o seară de expe­
cători-angajaţi" sau „Acasă la na­
vetişti", care presupune organiza­ la număr — concepţii retrograde, rienţe ştiinţifice. De pildă le ară­
(Urmare din pag. 1) munca noastră mai există o sea­ rea la sfîrşit ele săptămînă a unor mistice. Despre modalităţile de e- tăm oamenilor cum se introduce
un ou într-o sticlă...".
mă de neajunsuri, îndeosebi pe li­ acţiuni politico-educafive iniţiate ducaţie ateist-ştiinţifică, de ridica­
nia diversificării activităţilor edu­ de organizaţiile de partid din în­ re a cunoştinţelor cultural-ştiin- Fără îndoială, a introduce un
tuiri profesionale, în care se fac treprinderi împreună cu comitetele ou într-o sticlă este mai greu
cunoscute orientările date de caţionale, a creşterii calităţii şi, comunale de partid, unde locuiesc ţifice şi politice la unii oameni, decît să extragi trei porumbei
implicit, a eficienţei acestora. Co­
partid, legile statului, se concep lectivul Comitetului judeţean de angajaţii noştri. Secretari de par­ ceea ce le-ar permite să-şi ex­ dintr-o pălărie sau să înghiţi să­
alte acţiuni care să ridice pe o partid, care a controlat recent ac­ tid, membri ai comitetelor sindi­ plice în mod ştiinţific fenomenele bii. Dar cu scamatorii „specta­
treaptă superioară eforturile pen­ tivitatea noastră, a subliniat exis­ catelor, ai comitetelor oamenilor din natură şi societate, am stat culoase", cum e cea cu oul, nu
tru îndeplinirea programului parti­ tenţa acestor neajunsuri şi sîntem muncii, conducători' de sectoare recent de vorbă cu tovarăşii Ion credem că factorii educaţionali
dului. hotărîţi ca în cel mai scurt timp împreună cu formaţii artistice se Dumitrescu, secretarul Comitetului din Răchitova vor reuşi să des­
Atitudinea activă faţă de Iiotă- comunal de partid din comuna
rîrea Plenarei din noiembrie 1971, să le înlăturăm. deplasează în diferite localităţi ru­ Răchitova şi Dorel Tăsală, direc­ făşoare o reală şi eficientă edu­
caţie ateist-ştiinţilică. F, nevoie în
rale, unde să cunoască condiţiile
Astfel, biroul Comitetului orăşe­
strădania de adaptare permanentă nesc de partid Brad reflectează cu de viaţă ale angajaţilor, modul în torul căminului cultural. Am re­ primul rînd de seriozitate, de
a activităţii de educaţie la cerin­ maximă atenţie asupra posibilităţilor care participă ei la activitatea marcat, în primul rînd, că se cu­ responsabilitate.
ţele noi este caracteristică organi­ de a lărgi şi mai mult sfera de cu­ obştei, precum şi să informeze a- noaşte cu exactitate numărul şi
zaţiilor noastre de partid. Subli­ prindere a activităţii de educaţie supra felului în’care angajaţii din nuanţa sectanţilor, că în şcoală C. DEVEANU
niez aceasta, amintind iniţiativele ^multilaterală a oamenilor muncii,
cărora organizaţiile noastre de de a o face să pătrundă mai localitate îşi fac datoria la locurile
partid le-au dat naştere, le-au dez­ de muncă. Cu aceste prilejuri frun­
voltat şi răspîndit. Aproape în toa­ profund la locurile de muncă şi taşii sînt prezentaţi în faţa consă­ Bilanţ rodniG la încheierea „Ştafetei munciP
acolo unde trăiesc oamenii. între
te unităţile economice se înlîlnesc altele, ne gîn«fim, de pildă, la une­ tenilor, înmînîndu-li-se insigne şr
preocupări susţinute în această di­ le forme de întărire a activităţii diplome, prezentînd în acelaşi menea, s-au colectat 720 tone fier
recţie. Iniţiative, cum sînt- : „Să timp şi pe cei care nu se inte­ „Ştafeta muncii", acţiune cu vechi, 1 050 kg hîrtie şi s-au re­
grează în eforturile colectivelor
liberăm 5 zile pe lună cu exploziv educative în rîndurile navetiştilor, largi valenţe edupative, organiza­ cuperat 42 tone cărămidă bazică
economisit, printr-o amplasare mai care reprezintă o pondere conside­ din unităţi. Dorim ca asemenea tă de comitetul U.T.C. al C.S. Hu­ şi refractară.
bună a găurilor de mină", „Nici un rabilă în toate colectivele. Amin­ întîlniri să se încheie cu programe nedoara, s-a încheiat cu un bi­ Economiile la lucrările finanţa­
vagonet de minereu rebutat", „Să tesc doar că, din întregul colectiv artistice adecvate. lanţ rodnic. Datorită hărniciei ti­ te. de 133 900 lei, şi la cele nefi-
scurtăm cu cel puţin 5 la sută du­ al I.M. Barza, peste 90 la sută din Vom îmbogăţi şi sub alte forme nerilor siderurgişti, mobilizării nanţate, de peste 1 900 000 lei, îşi
rata reviziilor şi reparaţiilor con­ oameni fac naveta pe distanţe ce activitatea de educaţie socialistă a lor de către organizaţiile U.T.C., au izvoryl în cele peste 8 900 ore
comitent cu îmbunătăţirea calită­ variază între 2 — 42 km. Mai a- oamenilor muncii. s-au economisit 250 tone cocs me­ muncă patriotică, prestate de ti­
ţii acestora", precum şi altele, daug faptul că acest colectiv este IONEL VLAD nerii marelui combinat huneao-
şi-au dovedit din plin eficienţa. format din oameni provenind din secretar al Comitetului talurgic, 900 tone fontă, 1 421 tone rean.
Sîntem conştienţi, însă, că în mai multe judeţe ale ţării. Chiar şi orăşenesc de partid Brad oţel, 3 600 tone laminate. De ase­