Page 28 - Drumul_socialismului_1975_11

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6089
Pag. 4

C I N C I N A L U L A C T U A L C I N C I N A L U L V I I T i

3 N Â I N TE;/D E T 1 H M E N ! P R E G Ă T I T T E M E I N

Cocs mai mult şi mai bun

din cărbune de Valea Jiului M ai sînt 7 sâpiămîni pînă la înche

ultimului an al cincinalului
Măsurile pentru redresarea producţiei (Urmare din pag. 1) care a mai rămas din acest an, COOPERATIVA „I
producţia industrială suplimenta­ DEVA A INDEPLI
ră, faţă de prevederile actualu-
. i , ., i ,, . i., , . i . Tu, Idl<t UL prLVLULrilL «IllUdlU* ANUA
siderabil cheltuielile materiale şi , ,*
trebuie să le ia colectivul! consumurile specifice. ui an cincinalf va ajungc ]a Mobilizîndu-se ei
, Concretizat în
10g nlilioanc ei>
încheind înainte de termen, cu produse fizice, acest spor de pro- te nivelurile şi loc
realizări remarcabile, actualul ducţic va însenina peste 38 000 că, colectivul Cooi
La mina Lupeni s-a afirmat o fie repartizată conducerea politi­
(Urmare din pag. IJ- cincinal, siderurgiştii hunedoreni tone de fontă cenuşie, 19 000 tone greşul" Deva a în
valoroasă iniţiativă minerească, că şi organizatorică ca să ajute îl pregătesc temeinic pe cel vi- utilaj de turnare pentru oţelării, nile de plan pe .
efectiv cele 'trei sectoare care au
denumită „Trofeul noului angajat". minus în realizarea planului. Co­ itor — cincinalul revoluţiei teii- piese de schimb in valoare de nai în luna decerr
utilajele trebuie exploatate raţio­ Comitetul oamenilor muncii şi co­ mitetul sindicatului să urmărească nico-ştiinţifice. li milioane lei, "un apreciabil vo- trecut. Acţionînd
nal si întreţinute corespunzător. mitetul sindicatului au birocrati- mai îndeaproape obiectivele între­ Priceperea şi hărnicia în mun-* lum de piese turnate şi produse cu dăruire şi răsp
M-am referit numai la aceste zat-o, în sensul încheierii unor cerii socialiste, modul cum se în­ că, eforturile conjugate ale fur- cărbunoase. întreaga producţie tică, cooperatorii t
două sectoare pentru că, eu con­ „convenţii" între brigadieri şi noii deplinesc angajamentele asumate naliştiior, turnătorilor, cocsarilor, suplimentară înregistrată îh anii sul" au îndeplinit,
sider. la celelalte nu avem pro­ angajaţi. Dar, pînă acum s-au în­ de formaţiile de lucru. De fapt, ale întregului colectiv au permis acestui cincinal a fost obţinută şi sarcinile de pU
bleme" cheiat numai şase asemenea „con­ munca activiştilor de sindicat tre­ întreprinderii „Victoria" Călan pe seama creşterii productivităţii curs,_ producţia m;
Totuşi sînt probleme şi în sec­ venţii" şi fluctuaţia efectivului se buie mutată în subteran ! să încheie planul cincinal, în muncii, care a crescut an de an •Iizată în procent (
Pînă la sfîrşitul <
torul VI, cel mai mecanizat sec­ menţine ridicată. O atenţie deosebită trebuie a- ziua de 12 noiembrie, deci cu paralel cu diminuarea perma- limină a se da ur
tor. De la începutul a'nului el a- Comitetul oamenilor muncii tre­ cordată îmbunătăţirii plasării aba­ 49 de zile înainte de termen, nentă a cheltuielilor materiale ta de prdO»
men
r
re un minus de peste 7 000 tone buie să se preocupe mult mai tajelor. Dacă se examinează amă­ Se estimează că, în perioada şi de producţie. de 5 milioane Ici.
de cărbune. mult şi de rezerva de cadre. Prac­ nunţit structura efectivelor se pot
Analizînd temeinic, la faţa locu­ tic, dacă dintr-un motiv sau altul găsi rezerve pentru plasarea mai
lui, activitatea minei Lupeni. se­ lipseşte un şef de sector, mina multor oameni în cărbune. Pen­
cretariatul Comitetului municipal nu are un cadru pregătit care tru că problema problemelor la
de partid Petroşani a spus lucru­ să-l înlocuiască. Aşa a fost cazul E.M. Lupeni este în prezent pro­
rilor pe nume. la sectorul IV, unde vreo două ductivitatea muncii. Nerealizarea
Mina Lupeni are fronturi de acestui indice creează şi minusul Transportul furajelor-grabnic final
lucru, chiar un excedent de 400— luni coordonarea activităţii a ră­ ia producţie.
mas pe seama maiştrilor princi­
000 tone de cărbune pe zi, care pali. Şi acest sector are o capa­ Mina Lupeni trebuie să fie mai
poate fi valorificat imediat. Mina constant ajutată şi de către co- strîngerea fără pierderi şi gos- Zeiconi nu ştia dacă s-a organi­ Turdaş, Dobra şi
Lupeni se bucură de atenţie şi citate de producţie aproape cîţ mitetele municipal şi orăşenesc de cu maximă chibzuinţă a zat sau nu o astfel de acţiune. In­ Comandamentele j
în ce priveşte dotarea. Ea a pri­ o mină de mărime medie. Deci partid. Colectivul de control şi f odărirea
cantităţi de furaje repre- ginerul şef al C.A.P., Ghcorghe ră din comunele a
tregii
5
mit numai în acest an utilaje şi şi probleme ca atare. îndrumare al comitetului mumei- zintă una din condiţiile hotărîtoa- Vrînceanu, consideră că acesta ria să asigure mol
echipamente în valoare de 55.3 Colectivul E-M. Lupeni are po­ pal de partid a reuşit să dea, pentru îndeplinirea indicatori- este cel mai bun mod de a „gos­ lui potenţial de f
milioane lei. Dar maşinile şi uti­ sibilităţi şi capacitatea de a dc- re lor ^c plan în sectorul zootehnic. , podări" furajele ? O situaţie în­ de transport, inel
,
, , .
grijorătoare se întîlneşte în coope-
lajele din dotare nu sînt folosite păşi situaţia în care se află de ţiul organelor politice şi tennico Aoiîonînd în spiritul măsurilor e JJU4 Qlu<<1 c 11Iulllc lc lu ou JC la gospodăriile po
. ,
.. .
Ha rn^ndamentul iude- raUyelc. agricole din comuna Rîu
la capacitatea lor. De exemplu, a realiza ritmic sarcinile de plan. administrative de la E.M. Lupeni. stabilite de comandamentul jude­ a încheia în ace.
din totalul de peste 12 000 bucăţi Asemenea metode ar fi indicate de Mori, care mai au „depozitate" transixu-tul întreg
stîini metalici cu acţionare hidrau­ Trebuie însă acţionat la stilul de ţean pentru agricultură, majorita­ în cîmp peste 380 tone nutreţuri. furaje care se m:
lică. sînt folosiţi numai 5 720. De muncă al conducerii tehnieo-ad- şi pentru Centrala cărbunelui Pe­ tea unităţilor agricole au reuşit să Duminică, s-au transportat doar Preşedinţii consil
troşani. Rămînerri însă la ideea că
asemenea, indicatorul de plan la ministrative. al comitetului de minerii din Lupeni, oameni de finalizeze transportul cocenilor şi simbolic 5 tone (!). Cantităţi de comunale şi ai (
I.A.S. şi inginerii
tăierea mecanică în abataje nu partid şi celui de sindicat. Este nădejde, care îşi dau seama de ordinul zecilor de tone de fibroa­
se sau grosiere aşteaptă să fie nu pot considera
s-a realizat integral, ca dealtfel necesar, în primul rînd, să se re­ importanţa producţiei lor pentru turile de animale. Acum, preocu­ le de toamnă în
şi cel de încărcare mecanică în vizuiască viziunea c»are există re- siderurgia românească, sînt în mă­ parea de căpetenie a conducerilor transportate şi depozitate la fer­ nu se depozitează
unităţilor respective o constituie
galerii Or. acestea sînt probleme feritor la posibilităţile de îndepli- sură să achite cu răspundere gospodărirea judicioasă a furaje mele zootehnice ale unităţilor agri­ pînă la ultimul kil
telinico-organizatorice pe care le cole din comunele Boşorod, Uni­
poate stăpîn. comitetul oamenilor nire ritmică a sarcinilor de plan. de sarcinii ce le revin. Colecti- ]or, administrarea lor în stare rea, Sălaşu de Sus, Rapoltu Mare,
muncii, conducerile sectoarelor. Să fie mutate eforturile din de­ vul minei poate mult mai mult ! preparată, pe baza raţiilor stabi-
iite pentru fiecare specie şi cate-
.
Ia mina Lupeni lucrează mi­ cada ultimă în prima decadă, să I. MIRZA gorie de animale.
neri care obţineau constant rea­
Există însă şi altfel de gospo­
lizări bune Iată însă că brigăzi dari, care, invocînd „tradiţia" şi
cum sînt cele conduse de Nicolae aşa-zisele „cauze obiective", au tă­
Oavra, Mihai Blaga, Vasile Căilă răgănat inadmisibil realizarea la
nu şi-au îndeplinit sarcinile de Panou! hărniciei timp a acţiunii de strîngere şi de­
plan mai multe lut\i în şir. Dacă pozitare a nutreţurilor. In aceste
cele 19 brigăzi de la abataje ca­ Lu panoul de onoare al priceperii, abnegaţiei şi hărniciei mun­ unităţi, finind seama de necesita­
re au rămas în urmă erau ajutate citoreşti, azi — cocsarii hunedoreni. După cum se ştie, ei sînt al tea evitării oricăror pierderi din
să-şi îndeplinească planul, mina ar doilea colectiv din cadrul C.S. Hunedoara, care a realizat cincina­ producţie, duminică, s-a lucrat la
fi avut un plus de aproape 60 000 lul înainte de termen. In acest an, cocsarii au realizat peste sar­ transportul grosierelor şi fibroase­
tone de cărbune. cinile de plan la zi circa 47 500 tone de cocs — dovadă elocventă lor. La C.A.P. Sînpetru au fost fo­
Colectivul minei Lupeni depune că angajamentul anual, de 43 000 tone, va fi îndeplinit şi depăşit—, losite două remorci, autocamionul
eforturi pentru realizarea planu­ aproape 4 400 tone de produse chimice, 5 550 tone de produse disti­ unităţii şi trei căruţe. Cooperatorii
lui. Dar acestea nu sînt ritmice, late din gudron, alte produse. Economiile înregistrate la preţul de Păulin Vulc, Marian Enăşescu, Io-
constante. In prima decadă a lunii cost prin efort propriu se cifrează la peste 3,7 milioane lei, con­ sif Andrei, Ignat Jiga, Costică
se realizează sarcinile de plan în cretizate, în principal, în economisirea a 1 600 tone şarjă, 185 tone Alb şi şoferul Samson Hăjdaţean
se numără printre participanţii la
proporţie de 92,7 la sută (media benzen brut. 546 000 kW17 energie electrică, a unui apreciabil volum acţiune. Secretarul Comitetului co­
pe 10 luni). în decada a doua în de combustibili. Paralel cu aceste succese remarcabile, colectivul
proporţie de 97,2 la sută, pentru uzinei cocsochimice a acţionat şi acţionează în continuare pentru munal de partid Sîntămăria-Orlea,
Ioan Dumitru, ne-a făcut preciza­
ca în ultima decadă se să dea a- utilizarea capacităţilor de producţie la parametri optimi, creşterea rea că: „în primele zile ale deca­
saltul. Faptul că în decada a treia productivităţii muncii, îmbunătăţirea rezistenţei mecanice a cocsu­
a lunilor care s-au scurs din a- lui. utilizarea în cantităţi sporite a cărbunelui indigen în reţeta de dei următoare se va încheia trans­ O „ilustrată" pe adresa primarilor comunelor Unirea
portul celor 90 tone fînuri care
elaborare a cocsului, reducând sensibil importul de cocs metalurgic.
cest an ..s-au extras peste plan In marea întrecere socialistă s-au evidenţiat, lună de lună, mun­ se mai află în cîmp". • u , s ’ Sarţoizcgetusa şi Riu de Mori, unde se mai s
aproape 42 000 tone dc cărbune a- citori de nădejde, comunişti înaintaţi, ca : Andrei Spunei şi Ioan utaţi de furaje în cîmp. Pe cînd nu vom mai putea suri
rată că sînt mari rezerve interne. Fiiip, maiştri .cocsari, Oheorghe Munteanu, maistru electrician la Cooperatorii din Sarmizegetusa imagini pe peliculă ?
De ce nu se inversează curba a- distileria de gudroane, Dumitru Bălan şi Walenski Ernest, şefi de mai au la munte si pe terenul din
apropierea comunei aproape 300
cestor eforturi ? Să fie deplasate echipă la pregătirea şarjei, Dumitru Stan, lăcătuş, Ioan Diaconescu, tone fînuri. Din investigaţiile fă­
eforturile în prima decadă : în operator chimist. cute duminică, nu ne-am putut e- La I.V. Călan
acest fol s-ar crea condiţii şi pen­ în prezent, cocsarii pregătesc cu atenţie şi răspundere producţia difica asupra acţiunilor ce s-au
tru respectarea programului de anului viitor, dau sprijin efectiv la reparaţia capitală a bateriei nr. întreprins la transportul furajelor.
revizii şi reparaţii. Pentru că şi 2 de cocsificare — lucrare de anvergură, pe care o efectuează echi­ Vicepreşedintele C.A.P.. Adam
ţn acest domeniu sînt deficienţe, pe de înaltă calificare de la I.C.S. Hunedoara, colectiv care, în Corui. era. ocupat cu transportul Bazele producţiei ai
soldate cu multe, foarte multe ore acest an, a împlinit 25 de ani de existenţă. lemnelor pentru construcţia unui
do întreruperi. grajd, iar ajutorul .contabil Adam
viitor se pun acar
Q PE PRIM PLAN — ÎNCHEIEREA CONTRACTELO!
investiţiile —■ realizate la termen optim, de calitate Ei O PREOCUPARE MAJORĂ : ASIMILAREA UNOR
® SE CONTINUĂ EXPERIMENTAREA UTILIZĂRII GAZU!
COCS ÎN TERMOCENTRALĂ.
— In activitatea de pregătire a diminuarea poluăr
Se apropie scadenţa, dar, în construcţia producţiei anului viitor — ne spu­ Prezent lu disc
ne tovarăşul ing. Dumitru Bucur, ing. Doinei Frenţc
directorul I.V. Călan — pe prim- junct tehnic cu pr
de locuinţe, restantele se adună plan situăm încheierea contracte­ tează :
lor economice, at.it privind produc­
— Tot pe linia |
ţia întreprinderii, cit şi asigura­ a producţiei din pi
rea bazei tehnico-materiale — con­ lui cincinal, ne pr
Faţă de alţi ani, timpul prielnic activităţii pe şantierele de con­ Şi acum iată răspunsurile pri­ în speţă zidari şi dulgheri, toate diţie esenţială a desfăşurării opti­ milăm noi prodiu
strucţii s-a prelungit mult în toamnă. Aşa se şi face că au fost mite, referitor la cauzele res­ constituind frîne în activitatea me a activităţii oricărei între­ la maşini şi util.
obţinute o seric de rezultate bune, Ia uncie obiective termenele de tantelor t noastră. Vom recupera însă prinderi. Astfel, la piese mecanice este vorba, într-o
predare fiind sensibil devansate. La alte obiective, însă, există con­ grabnic restanţele, pentru ca la
— întrebarea ne-am pus-o şi avem contractată deja întreaga trei noi tipuri de
siderabile rămîncri în urmă. Intre acestea se situează şi construcţia noi — reflectă tovarăşul Grigore finele anului să ne prezentăm producţie, iar la fontă şi iingo- minor. Do asem
dc locuinţe. Boeru, secretarul comitetului de cu planul realizat. tiere — în proporţie de peste 80 pentru creşterea c;
partid al şantierului. Nu ne es­ întărind convingerea că planul ia sută. împreună cu organele lucrare a pieselor
„VOM RECUPERA GRABNIC termen de predare la 30 decem­ chivăm de la adevăr. Nu ne la construcţia de locuinţe va fi noastre tutelare de resort acţionăm lierul mecanic. Şi
TOATE RAMiNERILE iN URMA" brie a.c. (introdus suplimentar ascundem lipsurile proprii, care realizat la timp, integral, ing. energic pentru nominalizarea şi o problemă de m
în planul pe acest an) ; blocu­ le numesc — la unele puncte Varody Iosif, adjunctul şefului contractarea tuturor produselor pentru asigurarea
Aceasta este concluzia genera­ rile nr. 41 din cartierul Micro 7, de lucru, la unii dintre anga­ de şantier, adaugă : întreprinderii. Pregătim stocurile producţiei : pregi
lă, hotărîrea unanimă a colecti­ 13 1 şi B 2 din centrul civic al jaţii noştri — slabă organizare — Cu ajutorul consiliului popu­ minimale pentru perioada de iar­ muncă şi ridicare;
vului Şantierului nr. 4, din ca­ oraşului. Alăturat să mai notăm a producţiei, indisciplină în mun­ lar municipal, de ieri am mo­ nă, stabilim măsuri pentru creş­ turor angajaţilor )
drul I.C.S. Hunedoara. Dar de că în perioada scursă din acest că, dezordine. Dar, pentru a ne bilizat forţe sporite la blocurile terea în continuare a productivită­ care o efectuăm c
ce s-a ajuns la restanţe acum, an, şantierul nr. 4 a realizat o rămase în urmă, ne vom spori ţii muncii, investigăm noi posibi­ ferite forme, la
cînd pînă la finele anului a producţie mai mare cu aproape păstra în limitele obiectivitătii, eforturile Ia toate nivelurile şi, lităţi de reducere a cheltuielilor Vorbind despre
rămas mai puţin de o lună şi 2,5 milioane de lei faţă de aceea este necesar să amintim aici şl sînt convins, ne vom încadra în de producţie şi a consumurilor de plinirii prevederi]
jumătate şi timpul — se vede. înregistrată în perioada similiară de livrarea cu întîrziere de că­ grafice. materiale. In această privinţă aş întreg cincinalul, .j
se simte — îşi urmează cursul din anul trecut, că blocul de menţiona că, pentru folosirea efi­ Nicolae Cliira ex
Iui firesc de răcire ? ! Să nomi­ nefamilişti pentru C.S. Hunedoa­ tre I.M.C. Deva a panourilor din Aşteptăm ca această speranţă cientă a resurselor energetice se­ colectivului din c
nalizăm însă rămînerile în ur­ ra, cu 304 locuri, a fost predat beton, de lipsa, în anumite pe­ să devină certitudine, realitate, cundare, vom continua experimen­ de a depune toaL
mă ! căminul de nefaniilişti, cu cu mai mult de 3 luni mai de­ rioade de timp, a altor materia­ ca angajamentul asumat să de­ tarea utilizării gazului de semicocs tru ca şi în 1976
140 locuri, de la Simcria, cu vreme decît termenul planificat. le, de lipsa unor meseriaşi — vină faptă împlinită. în termocentrală, ceea ce va per­ tate chiar mai bu
mite reducerea consumului de căr­
1975.
bune la fabricarea semicocsului şi DUMI1