Page 3 - Drumul_socialismului_1975_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6087 9 MARŢI, 4 NOIEMBRIE 1975 Pag.’-#

Investiţiile—realizat© Ia termen optim, d@ calitate 7§ de aei de Ba naşterea Iul Lugreţiu Pătrăşcami

La I.E.C. Deva: Eforturi SUSţiiUitS ÎSl tlRVle ItffliSlirie 0 viată închinată

şi tieoeenlrle pentru realizarea iiifegrală a planului

Pe platforma lucrărilor de ex­ aşi- a constructorului pentru a crea partidului şi poporului
tindere a Centralei termoelectrice nilor în vederea asigurării condi­ fronturi de lucru, iar energomon-
Mintia luna octombrie s-a înche­ ţiilor de lucru pe timp friguros se taj să întreprindă o amplă acţiune
iat cu o realizare de prestigiu i desfăşoară intens. de preasamblare a utilajelor şi
a fost terminată glisarea celui — Din punct de vedere al stadii­ echipamentelor. Se împlinesc 75 de ani de ia P.C.R., din octombrie 1945, l-a ales
de-r.l treilea coş de fum de 220 lor fizice, sarcinile prevăzute pe Situaţia existentă la lucrările de naşterea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, membru al Comitetului Central
metri cu un devans de 30 de zile 1 acest an le vom realiza — ne spun extindere a Centralei termoelec­ unul dintre conducătorii de seamă al partidului, iar din 1946 a deve­
Autorii direcţi ai acestei perfor­ tovarăşii inginer Ştefan Vîjdea, trice Mintia impune o colaborare ai partidului nostru. nit membru în Biroul Politic al
manţe sînt muncitorii din forma­ şeful biroului tehnic al şantierului foarte activă şi efectivă între be­ Incadrindu-se din tinereţe în C.C. al P.C.R. In această perioadă
ţiile conduse de Nicolae Şerbu şi energoconstrucţii şi Mircea Bogă­ neficiar, constructor şi montor. E- mişcarea revoluţionară, Lucreţiu a fost şef al delegaţiei române
ffosif Kadar, sub coordonarea toiu, secretarul comitetului de xistă şi acum colaborare, dar be­ Pătrăşcanu a devenit membru al care a semnat, la Moscova, Con­
maistrului Gherasim Hălăştean. şi partid. De asemenea, pe to­ neficiarul — deşi ştie că energo- Partidului Comunist Român încă venţia de armistiţiu din septem­
inginerului şef de lot Ovidiu Hu­ tal investiţii, planul valo­ construcţia duce lipsă de munci­ de la întemeierea sa, în 1921, în­ brie 1944, iar în anii 1946—1947 a
lea de la şantierul energoconstruc- ric pe acest an se va îndeplini tori calificaţi — nu şi-a manifes­ deplinind de^a lungul vremii im­ făcut parte din delegaţia română
ţii. La pregătirea ei o contribuţie — ne asigură tovarăşii inginer tat încă intenţia fermă de a o su­ portante sarcini de răspundere în­ care a purtat, la Paris, tratative
deosebită şi-au adus echipele de Florea Bereş, director adjunct plini în parte cu efective proprii, credinţate de partid. A fost mem­ pentru încheierea tratatului de
confecţii metalice conduse de şe­ tehnic şi de producţie al I.E.C. iar constructorul nu a solicitat a- bru al conducerii organizaţiei Ti­ pace. In funcţiile încredinţate, a
ful de brigadă Teodor Ştefan şi Deva şi economist Zeno Poşier, ceasta. Lunile noiembrie şi decem­ neretului socialist, a făcut parte militat neobosit pentru victoria re­
maistrul Mircea Bogătoiu, secreta­ şeful biroului plan-dezvoltare la brie trebuie să se soldeze cu tre­ din conducerea Blocului Muncito- voluţiei populare şi a noii orîn-
rul comitetului de partid al şanti­ unitatea beneficiară. cerea de la conlucrarea în coman­ resc-Ţărănesc şi a altor organi­ duiri în România.
erului, cit şi formaţiile de insta­ Se impun însă cîteva completări) damente şi analize comune la zaţii democratice legale de masă, Aşa cum este cunoscut, ca ur­
laţii conduse de maiştrii Ervin Te- Ca să se realizeze planul anual pe sprijin intens cu formaţii de lucru aflate sub îndrumarea P.C.R. In mare a unor acuzaţii plăsmuite.
legdi şi Ovidiu Racolţa. total investiţii, în lunile noiem- şi asistenţă tehnico-organizatorică. anul 1931, s-^a numărat printre cei Lucreţiu Pătrăşcanu a fost arestat
Şi alte lucrări se află în grafic brie-decembrie trebuie să se în­ la o mobilizare de vîrf a tuturor cinci deputaţi ai Blocului Munci- în mod abuziv, în aprilie 1948,
sau chiar în devans. De exemplu, corporeze în obiectivele de la factorilor, pentru că sînt necesare toresc-Ţărănesc aleşi in Parlamen­ anchetat, condamnat şi executat în
stadiul actual al fundaţiei turbinei Mintia (şi Paroşeni) un volum ritmuri care să depăşească tot ce tul ţării. A participat la congrese­ aprilie 1954.
mr. 5 permite să se aprecieze de­ mare de utilaje şi echipamente s-a realizat pînă în prezent. le II, IV şi V ale P.C.R., fiind ales Este meritul Partidului Comunist
vansarea terminării ei cu 8 zile (aproape 30 la sută din volumul Altcum, nu se întrevede o îm­ în mai multe rînduri membru al Român, al secretarului său gene­
de către formaţiile de dulgheri, total prevăzut pentru întregul an), bunătăţire substanţială a activită­ Comitetului Central ; Intre anii
zidari şi fierari-betonişti conduse deci să se asigure un front foarte ţii pe acest mare şantier. 1933—1934 a fost reprezentantul ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
că la plenara C.C. al P.C.R. dtn
de Iosif Yari, Iosif Szocs şi Wil- larg de montaj. Or, aceasta presu­ P.C.R. la Comitetul Executiv al
helm Schneider. De asemenea, lu- pune o mobilizare şi mai intensă I. MÎRZA Internaţionalei comuniste. Ca ju­ aprilie 1968, o astfel de faptă a
rist, a pledat cu curaj in diferite fost înfierată, Lucreţiu Pătrăşcanu
rînduri cauza comuniştilor şi anti­ fiind reabilitat post-mortem.
fasciştilor implicaţi în procesele Evocînd personalitatea lui Lucre­
Adunările săteşti şi generale ale intentate de reacţiunea burghezo- ţiu Pătrăşcanu, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu sublinia că el „a fost
moşierească.
Intelectual de o vastă erudiţie unul din activiştii şi conducătorii
de seamă ai partidului, ai poporu­
cooperativelor de consum si de credit şi cultură marxist-leninistă, Lucre- lui român. L-am cunoscut puţin
ţiu Pătrăşcanu a fost o prezenţă
remarcabilă în coloanele presei pe Pătrăşcanu, atît înainte de răz­
In conformitate cu prevederile sta­ aprovizionării populaţiei cu o gamă dit, fiind premergătoare Congresului boi, cîi şi după aceste. Era un
tutului organizaţiilor cooperaţiei de sporită de mărfuri alimentare şi al Vl-lea al Cooperaţiei de consum, comuniste, a abordat teme majore om de mare valoare intelectuală
consum, în perioada 1—30 noiem­ industriale. vor trebui să constituie un nimerit ale ştiinţei şi gîndirii sociale ro­ — un om de vastă erudiţie şi cul­
brie 1975, sub îndrumarea şi cu spri­ Adunările săteşti şi generale sînt prilej pentru iniţierea unor largi mâneşti şi dezvoltării mişcării re­
jinul organelor şi organizaţiilor do chemate ca, prin conţinutul şi ni­ acţiuni de masă în rîndul membrilor voluţionare. Principalele sale ope­ tură marxist-leninistă, un remar­
partid, se desfăşoară adunările să­ velul dezbaterilor, să constituie un cooperatori, in vederea obţinerii u- re au văzut lumina tiparului după cabil conducător de partid. Desi­
teşti şi generale ale cooperativelor mijloc eficace de mobilizare generală nor rezultate cit mai merituoase pe eliberare : „Un veac de frământări gur, avea şi el lipsurile sale, dar
de consum şi ale celor de credit. a organelor de conducere, a lucră­ linia îndeplinirii şi depăşirii sarcini­ sociale 1821—1907“, „Sub trei dic­ nu ştim dacă se găseşte om pe lu­
Semnificaţia adunărilor decurge şi torilor şi membrilor cooperatori, la lor de plan şi a angajamentelor a- taturi", „Problemele de bază ale me care să poată susţine că este
«lin faptul că sînt premergătoare Con­ îndeplinirea sarcinilor ce revin fie­ sumatc. Prin conţinutul lor, adună­
ferinţei uniunii judeţene şi Congresu­ cărei organizaţii cooperatiste. Ele rile la toate nivelele vor trebui să României", „Cyrente şi tendinţe perfect şi nu are nici un fel de
lui al Vl-lea al Cooperaţiei de con­ constituie un bun prilej pentru ca ducă la ridicarea simţului de răs­ în filozofia românească" etc. lipsuri. Partidul nostru, poporul
sum. membrii cooperatori şi ceilalţi pro­ pundere faţă de îndeplinirea sarcini­ Participant activ la lupta anti­ român se pot mîndri cu oameni ca
Organizaţiile cooperatiste întîmpină ducători agricoli să fie mobilizaţi şi lor, la întărirea disciplinei organelor fascistă, a desfăşurat o activitate Pătrăşcanu. Noi dorim, tovarăşi,
evenimentele de mai sus cu rezul­ îndrumaţi — aşa cum sublinia se­ de conducere şi a lucrătorilor, la laborioasă în direcţia înfăptuirii ca în rîndurile intelectualităţii de
tate remarcabile. Munca însufleţită cretarul general al partidului, tova­ dezvoltarea conştiinţei socialiste a politicii partidului de coalizare a astăzi să avem cit mai mulţi oa­
a maselor de membri cooperatori, răşul Nicolae Ceauşescu la consfă­ acestora, condiţie esenţială a parti­ meni ca Pătrăşcanu, luptători ho-
a organelor alese şi a lucrătorilor, tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. cipării active la îndeplinirea impor­ tuturor forţelor interesate în răs­
s-a soldat în acest an cu rezultate din 17 octombrie a.c. — de a creşte tantelor sarcini ce revin cooperaţiei turnarea dictaturii fasciste, luînd tărîţi pentru cauza socialismului
superioare faţă de anul precedent. fiecare în gospodăria personală porci, de consum din istoricele documente parte efectiv la pregătirea insurec­ şt comunismului, a umanismului
Astfel, volumul produselor agroali- oi, păsări, iepuri de casă, albine, să adoptate de Congresul al Xl-lea al ţiei armate antifasciste şi antiim- socialist".
mentare achiziţionate a crescut cu cultive diferite produse vegetale, pe Partidului Comunist Român. perialilSe din august 1944. Astăzi, cînd se împlinesc 75 de
33 la sută faţă de realizările anului care să le valorifice prin cooperaţia
1971, planul aferent celor 9 luni tre­ de consum, pentru fondul central al AUREL BULGĂREA După eliberare, a fost primul ani de la naşterea lui Lucreţiu
cute fiind îndeplinit în proporţie de statului. ministru comunist din istoria Pătrăşcanu, aducem un pios oma­
110.7 Ia sută. Depăşiri însemnate s-au In sectorul producţie—prestări, o- preşedintele Uniunii judeţene a României şi, pînă în anul 1948, a giu memoriei înflăcăratului luptă­
obţinut la unele produse de bază biectul dezbaterilor in adunări îl cooperativelor de consum îndeplinit funcţia de ministru al tor comunist, activităţii sale revo­
cum sînt : carne de pasăre, brînze- vor face problemele legate de dez­ Hunedoara — Deva justiţiei. Conferinţa Naţională a luţionare.
turi, cartofi, fin etc. Depăşirea pla­ voltarea şi diversificarea serviciilor
nului la achiziţii este reflectată po­ prestate populaţiei, înfiinţarea de noi
zitiv şi asupra sarcinilor de export unităţi în scopul valorificării mate­
care s-au realizat pe perioada sus­ riilor prime locale, a deşeurilor şi
menţionată în proporţie de 121 la cupoanelor de Ia industrie, îmbună­
sută, din care pe devize libere peste tăţirea calităţii producţiei şi a ser­
150 la ' sută. viciilor prestate.
Cooperaţia de consum din judeţ a Membrii cooperatori au datoria să
raportat partidului îndeplinirea pla­ participe în număr cit mai mare Ia
nului cincinal la contractări şi achi­ adunări şi dezbateri, să-şi expună
ziţii la data de l iulie a.c., Ia pro­ deschis şi principial părerile, să-şi
ducţie marfă şi prestări servicii — aducă din plin contribuţia la anali­
Ia data de 15 septembrie a.c., la ex­ zarea tuturor problemelor ce pri­
port şi investiţii la data de 30 sep­ vesc activitatea cooperativei lor. în
tembrie, iar la beneficiul final — la dezbateri să se manifeste o exigen­
data de 30 octombrie. ţă sporită pentru continua creştere
A cunoscut o largă dezvoltare re­ a eficienţei economice a tuturor ac­
ţeaua unităţilor prestatoare de ser­ tivităţilor, prin reducerea cheltuieli­
vicii către populaţia din mediul ru­ lor de circulaţie şi a preţului de
ral, unde numai în anul 1974 şi în cost, creşterea beneficiilor, consoli­
cele 9 luni din acest an au fost în­ darea economico-fiuanciară a fiecă­
fiinţate 95 de unităţi in 22 prorile, rei organizaţii şi unităţi. Este de
— o mare parte din acestea în con­ datoria tuturor participanţilor la dez­
strucţii noi —, planul pe primele bateri să nu treacă cu vederea lip­
trei trimestre în sectorul producţie- surile existente, nominalîzîndu-le pe
prestări realizîndu-se în proporţie de autori, să facă propuneri pentru în­
106.8 Ia sută. lăturarea lor. Organele de condu­
Pentru anul 1976 — primul an din cere trebuie să analizeze eu toată
viitorul cincinal — ne sînt încre­ atenţia propunerile făcute, să se gă­
dinţate sarcini importante în toate sească posibilităţile practice de trans­
sectoarele de activitate, îndeosebi în punere a lor in viaţă,, să informeze
domeniile producţiei de bunuri de membrii cooperatori asupra modului O lucrare căreia în cooperativele agricole i se acordă maximă atenţie este efectuarea arăturilor pentru in-
larg consum, prestaţiilor de servicii în care se vor soluţiona. sămînţările de primăvară. Foto : VIRGIL ONOIU
către populaţie, achiziţiilor de pro­ Adunările săteşti şi generale ale
NWI o de răgaz pînă Sa finalizarea
duse agroalimentare cit şi pe linia cooperativelor de consum şi de cre­ a S B B
tuturor lucrărilor agricole de toamnă
dieţioiiar potittco-eeoMoisaic
Terminarea recoltării culturilor de nizatorii care s-au evidenţiat Ia efec­ unităţile consiliului inlercooperatist
toamnă, precum şi încheierea insă- tuarea ogoarelor In unităţile amintite Călan. Pentru a grăbi ritmul de des­
Patriotism, sentiment de dragoste aliste, a unităţii moral-politice a mînţărilor au creat condiţii favo­ se numără Ionel Ban, Alexandru făşurare a acţiunii de fertilizare s-a
faţă de patrie şi faţă de popor. Ca întregului popor. rabile concentrării eforturilor lucră­ Rozoti, Aron Costea, Iosif Florănes- indicat ca în fiecare S.M.A. să se
fenomen social-istoric p. este unul Legalitate socialistă — principiu torilor de pe ogoare Ia celelalte ac­ cu, Andrei Barbu, Vaier Rîpaci şi constituie formaţii de mecanizatori
dintre sentimentele cele mai pro­ potrivit căruia, întreaga activitate ţiuni care reclamă maximă urgenţă. alţii. care, lucrînd ziua şi noaptea, să se
funde pe care le-a făurit existenţa economico J socială şi politică în so­ Un loc prioritar pe agenda coopera­ Deoarece timpul se menţine favo­ deplaseze în C.A.P. pe bază de pro­
seculară şi milenară a popoarelor. cietatea socialistă trebuie aşezată torilor şi mecanizatorilor îl deţine e- rabil, iar starea terenului permite ca grame concrete de acţiune. Totodată
P. este generat de condiţii social- pe norme legale, iar toate organe­ xecutarea arăturilor pe toate supra­ arăturile să fie făcute în bune con­ se impune continuarea aplicării a-
economice şi istorice determinate. le şi organizaţiile de stat, obşteşti, feţele planificate, aceasta fiind o diţii agrotehnice, se impune ca în mendamentelor calcaroase pe cele
Ca element al conştiinţei sociale, p. persoanele fizice şi juridice, toţi ce­ verigă de bază în lanţul factorilor fiecare C.A.P. tractoarele să se folo­ aproape 690 ha planificate în raza
capătă o deosebită însemnătate în tăţenii, indiferent de funcţia înde­ care hotărăsc soarta recoltei primu­ sească grupat, ziua şi noaptea, cu consiliilor iniercoopcratiste Haţeg şi
perioada formării naţiunilor bur­ plinită, sînt obligaţi să respecte le­ lui an al viitorului cincinal. Potrivit maximum de randament. Pentru asi­ Toteşti.
gheze şi statelor naţionale. Purtă­ gile, precum şi toate actele nor­ datelor centralizate la Direcţia agri­ gurarea unui larg front de lucru, Urmărind îndeaproape starea de
toare consecvente ale p. sînt ma­ mative întemeiate pe lege. Spre colă judeţeană, pînă acum s-au rea­ conducerile C.A.P. şi I.A.S. au da­ vegetaţie a semănăturilor de toamnă
sele populare luptătoare pentru li­ deosebire de legalitatea burgheză, lizat ogoare pe mai mult de G 000 toria să mobilizeze toate forţele Ia şi modul de păstrare a produselor,
bertate şi progres social. în diferi­ prin înfăptuirea căreia se urmă­ ha în C.A.P., reprezentînd peste 65 eliberarea tuturor suprafeţelor de cadrele tehnice din unităţi au obli­
tele mişcări sociale şi naţionale, reşte realizarea voinţei şi interese­ la sută din prevederile planului. Se­ coceni şi alte resturi vegetale, in gaţia să intervină cu măsuri energi­
maselor populare li s-au ataşat lor claselor dominante exploatatoa­ rioase rămîueri în urmă se semna­ acest mod cvitîndu-se şi pierderile ce pentru evitarea oricăror pierderi.
întotdeauna elementele înaintate, re, 1. s. corespunde intereselor vi­ lează însă în I.A.S., unde nu s-au din producţia de nutreţuri. Comandamentele locale pentru a-
cu vederi democratice şi progresis­ tale ale oamenilor muncii, serveşte înregistrat nici 10 procente la exe­ O importanţă deosebită se cere a fi gricultură au datoria să urmărească
te,' din rîndurile burgheziei. în edificării şi apărării noii orînduiri. cutarea lucrării respective. Există su­ acordată lucrărilor de mobilizare a înfăptuirea tn condiţii ireproşabile a
lupta pentru construirea societăţii In R.S. România, Constituţia, le­ ficiente forţe şi mijloace pentru ca solului şi fertilizării livezilor in sco­ obiectivelor cuprinse în programul
socialiste apare şi se dezvoltă p. gile şi celelalte acte normative ale arăturile să poată fi încheiate in pri­ pul sporirii producţiei de fructe în stabilit de comandamentul judeţean
socialist al întregului popor, care statului exprimă voinţa celor ce ma jumătate a lunii noiembrie a.c. anul viitor. La C.A.P. Haţeg s-au fă­ privind organizarea şi desfăşurarea
se îmbogăţeşte cu noi valori poli­ muncesc, consacră şi apără orîndu- Dealtfel, sînt cooperative agricole cut arături şi discuiri în livezi pe lucrărilor agricole de toamnă. în
tice şi morale, îmbinînd armonios irea economică, socială şi de stat, unde s-a îndeplinit planul Ia arătu­ mai mult de 40 de ha. Iată un e- acest sens, maximă atenţie se cere
dragostea tradiţională a maselor fa-- drepturile cetăţenilor, iar stricta rile de toamnă, fiind efectuate ogoare xemplu demn de urmat şi de către acordată executării lucrărilor de îm­
ţă de patrie cu devotamentul faţă lor respectare reprezintă o necesi­ pe toate suprafeţele stabilite. Prin­ cooperatorii şi mecanizatorii din To- bunătăţiri funciare, mcbilizîndu-i pe
de cauza socialismului şi comunis­ tate obiectivă. In R.S. România, în­ tre acestea se află C.A.P. Buituri, teşti, Geoagiu, Romoşel, Densuş, toţi locuitorii satelor la acţiunile de
mului. Reşpingind orice îngustime făptuirea l.s. este asigurată prin- Râcăştie, Teliuc, Hăşdat ş.a. Tracto­ Peşteana, Sîntandrel, Romos şi din conservare şi ridicare a capacităţii
■naţională (naţionalismul şi şovi­ tr-un control permanent şi sistema­ riştii Sabin Crăciuneanu, Ene Jarcu, toate celelalte unităţi cu livezi de productive a pămîntului. Aeţionînd
nismul), p. socialist presupune so­ tic. exercitat de Marea Adunare Ion Oprea, Vasile Cîşlaru, Vasile Şle- pomi. Nu trebuie neglijată, de ase­ în spiritul indicaţiilor date de secre­
lidaritatea frăţească cu oamenii Naţională, Consiliul de .Stat, gu­ fănuţu, Traian Ţibca — să amintim menea, fertilizarea cu gunoi de grajd tarul general al partidului, toyarăşul
muncit din toate ţările socialiste şi vern, instituţii specializate de con­ doar cîteva nume —, merită să fie a suprafeţelor destinate culturilor de Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea
din toate ţările lumii, cu lupta pen­ trol (Consiliul Central de Control evidenţiaţi pentru modul cum şi-au cartofi, legume şi sfeclă, precum şi rostită cu prilejul Zilei recoltei, lu­
tru progres social a popoarelor de Muncitorese al Activităţii Economi­ îndeplinit sarcinile ce le-au revenit a livezilor. Pînă acum, la C.A.P. Bo- crătorii din agricultura judeţului nos­
pretutindeni, respectul faţă de alte ce şi Sociale, Curtea Supremă de în campania agricolă de toamnă in şorod, Romoşel şi Valea Sîngiorgiului tru sînt chemaţi să pună în valoare
popoare ; el se îmbină armonios Control Financiar etc.). La înfăp­ cadrul unităţilor cooperatiste deser­ s-a transportat in cîmp întreaga can­ toate rezervele de sporire a produc­
cu internaţionalismul proletar. P. tuirea 1. s. participă toate organele vite de S.M.A. Hunedoara. Efectua­ titate de îngrăşăminte naturale. For­ ţiei pentru materializarea cu succes
socialist are un caracter militant, de stat, şi, îndeosebi, procuratura, rea ogoarelor de toamnă se găseşte maţia compusă din mecanizatorii La- a sarcinilor stabilite do Congresul al
dislau Rozoti, Traian Boglea, Gbeor-
precum şl organizaţiile obşteşti şi
într-un stadiu avansat sau se apro­
creator, constituind un important cetăţenii. în cadrul controlului ob­ pie de încheiere şi la C.A.P. Ruşi, ghe Oaidă. Stelian Măgureanu. Xl-lea al partidului.
factor în cimentarea naţiunii soci­ ştesc. Nădăştia de Jos, Brad, Băieşli, Pui, Alexandru Popa, Victor Muntean si N. TÎRCOB
Şerel, Ilia, Veţel- etc. Printre meca­ Lazăr Tămăşoi lucrează cu spor în